Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Determinarea eforturilor in planseele dala si planseele ciuperci prin metoda cadrelor

Determinarea eforturilor in planseele dala si planseele ciuperci prin metoda cadrelor



Determinarea eforturilor in planseele dala si planseele ciuperci prin metoda cadrelor

A1.Aplicarea metodei cadrelor echivalente pentru determinarea eforturilor in plansee implica urmatoarele etape de calcul:

1)     Determinarea caracteristicilor geometrice si de rigiditate ale elementelor care formeaza cadrele dispuse pe cele doua directii principale ale planseului;

2)     Determinarea eforturilor sectionale in sectiunile caracteristice ale cadrelor;

3)     Repartizarea momentelor din sectiunile caracteristice ale planseului intre fasiile de reazem si fasiile de camp;


A2. Stabilirea caracteristicilor geometrice si de rigiditate ale elementelor cadrelor.

A2.1.   Schema de dispunere a cadrelor echivalente.

            Riglele cadrului echivalent sunt formate din fasii ale planseului, dispuse pe directiile principale, in lungul axelor. Acestea, impreuna cu sirul de stalpii din axele respectiv, formeaza cadrele plane echivalente (fig. A2.1).


Fig. A2.1. Cadre plane echivalente - latimea de calcul a riglelor.

A2.2.   Caracteristicile geometrice ale riglelor.

(1)       Deschiderile riglelor se considera distanta intre axele stalpilor.

(2)       Sectiunea riglelor este compusa din placa planseului si eventual grinda sau nervura dispusa, in lungul fasiei, intre axele stalpilor. In vecinatatea reazemelor se considera in sectiune activa a riglei si ingrosarea placii (subplaca) sau capitelul stalpilor. Latimea sectiunii de placa este egala cu distanta intre axele panourilor adiacente (fig. A2.1).

(3)       Pe latimea reazemelor (stalp sau capitel, fig. A2.2) momentul de inertie al sectiunii transversale a riglei (Isc) se considera:

            Isc =                                                                                                 A2.1

unde:   Isr = momentul de inertie al sectiunii de la fata reazemului;

            ly   = distanta intre axele stalpilor, pe directie transversala (y);

            bc  = latimea reazemului (stalp sau capitel) pe directia transversala riglei (y).


Fig. A2.2. Caracteristicile geometrice ale riglei cadrului echivalent - momente de inertie

A2.3.   Caracteristicile geometrice ale stalpilor.

(1)       Inaltimea stalpului se masoara intre planurile mediane ale planseelor consecutive.

(2)       Sectiunea stalpului se considera infinit rigida pe zonele cuprinse in grosimea planseelor si pe inaltimea capitelului (fig. A2.3).    


Fig. A2.3. Caracteristicile geometrice ale stalpului cadrului echivalent.

(3)       Rigiditatea de calcul a stalpilor (aKc) dintr-un nod este echivalata cu valoarea Kec  care ia in considerare efectul de torsiune din planseu, determinat de limitarea perimetrului de contact stalp-rigla.

Rigiditatea la rotire de nod a stalpului echivalent (Kec) este

                                                                                 A2.2

unde:   = suma rigiditatii la rotire de nod a stalpilor de deasupra si de sub nodul de

  cadru;

Kc = rigiditatea la rotire de nod a stalpului de sus sau de jos;

            Kt = rigiditatea la torsiune a fasiei de margine, perpendiculara pe directia de calcul; daca in reazem este prevazuta o grinda, rigiditatea la torsiune se determina considerand si sectiunea acesteia;

                                                                                           A2.3

            It = momentul de inertie la torsiune (relatia A1.3) al sectiunii solicitata la torsiune;                

      (fasia de placa cu latimea bst si grinda de margine, fig. A1.4.b);

            ly = distanta intre axele stalpilor, pe directie transversala (y);

            bc  = latimea reazemului (stalp sau capitel) pe directia transversala (y).

            A3. Incarcari pe rigla.

(1)       Incarcarea pe rigla cadrelor echivalente este data suma incarcarilor de pe latimea riglei:

            qx = q (ly1+ ly2)/2        (incarcarea totala, qx=gx+px)                          A2.4

            gx = g (ly1+ ly2)/2        (incarcarea permanenta)

            px = p (ly1+ ly2)/2        (incarcarea temporara)                      

(2)       Distributia incarcarilor pe rigla (gx si px) se stabileste corespunzator celor mai defavorabile situatii de solicitare ale cadrelor.

(3)       Daca incarcarea temporara respecta conditia

px £ 0,75 gx                                                                                         A2.5

se admite considerarea in calcul a unei singure situatii de incarcare gravitationala (qx).

A4. Stabilirea eforturilor in cadrul echivalent.

(1)       Eforturile in sectiunile caracteristice rezulta din calculul static al cadrelor echivalente (diagrame de eforturi infasuratoare).

(2)       Cadrele echivalente incarcate gravitational pot fi calculate considerand etajele izolate (o rigla si stalpii aferenti). Calculul cadrelor solicitate si cu forte orizontale se face pe toata inaltimea constructiei.

(3)       Sectiunile de calcul ale armaturilor pentru preluarea momentelor negative din reazeme se considera ca in fig. A2.4. Distanta din axul stalpului la sectiunea de calcul nu poate fi mai mica de  0,175 l.

A4.      Stabilirea momentelor in fasiile de reazem si de camp ale planseului.

(1)       Rigla cadrului echivalent se imparte intr-o fasie de reazem (centrata pe axul stalpilor) si fasii de camp (fig. A2.5).

(2)       In rigla de pe directia x, latimea fasiei de reazem (bcx) se ia:

            bcx = min                                                                             A2.6

iar pe directia y:

bcy = min                                                                             A2.7

(3)       Momentele incovoietoare din sectiunile caracteristice ale riglei (camp si reazem) se repartizeaza intre fasiile de reazem si de camp. Coeficientii pentru repartizarea momentelor incovoietoare in fasiile de reazem se considera conform tabelelor A2.1, A2.2 si A2.3.


            a. Reazem marginal                b. Reazem interior

Fig. A2.4.




                                                Fig. A2.5.

Coeficienti pentru repartizarea momentelor pozitive din camp la fasia de reazem.

                                                                        Tabelul A2.1.

0

0.60

0,60

0,60

³1

0,90

0,75

0,45

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere interioara.                                     Tabelul A2.2.

0

0.75

0,75

0,75

³1

0,90

0,75

0,45

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere marginala.                                                            Tabelul A2.3.

bt

0

0

1,00

1,00

1,00

0

³2,5

0.75

0,75

0,75

³1

0

1,00

1,00

1,00

³1

³2,5

0,90

0,75

0,45

In tabelele A2.1¸A2.3, pentru valori intermediare se interpoleaza liniar.

Coeficientii ax si bt sunt definiti in Anexa 1 (relatiile A1.15 si A1.16).









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Audit energetic pentru blocul de locuinte
CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA
SIMULAREA VENTILARII NATURALE IN CLADIRI PRIN MODELARE FIZICA
Cerere pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare
Imbinari
Energia geotermala
Proiect - amenajarea peisagistica a terenului unei case
Materiale de amprentare - probleme selectate


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu