Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Schema de principiu a instalatiei termice, utilizata pentru incalzirea si prepararea apei calde menajere. Functionarea instalatiei termice

Schema de principiu a instalatiei termice, utilizata pentru incalzirea si prepararea apei calde menajere. Functionarea instalatiei termice



Schema de principiu a instalatiei termice, utilizata pentru incalzirea si prepararea apei calde menajere. Functionarea instalatiei termice

Pentru cladirea considerata schema de principiu pentru incalzire si preparare apa calda de consum menajer este prezentata in fig. 4.35

Fig. 4.35. Schema de principiu a instalatiei utilizate

Fig. 4.36. Schema de amplasare a instalatiei termice


Functionare instalatiei termice, aferente cladirii considerate, este determinata de echipamentele care alcatuiesc componenta acestei instalatii si este srans legata de regimurile de temperatura la care acestea functioneaza, motiv pentru care modul in care acesta instalatie functioneaza si regimurile termice care caracterzeaza echipamentele componente ale acestei instalatii pot si este indicat sa fie tratate impreuna. La determinarea regimurilor termice ale instalatiei s-a stabilit o diferenta de temperatura ∆t, egala cu 10 °C, pe fiecare aparat din componenta instalatiei.

Valoarea temperaturii cu care agentul termic primar, din instalatia de incalzire cu energie solara, intra in panou este de 65 °C. In interiorul panoului solar agentul termic se incalzeste pana la valoarea de 75 °C. Cu aceasta valoare agentul termic primar, din instalatia de incalzire cu energie solara, intra in boiler unde, racindu-se pana la valoarea de 65 °C, cedeaza caldura apei calde menajere care se incalzeste pana la valoarea de 60 °C.

Apa potabila, este preluata de la furnizor si are, in timpul iernii, la iesirea din retea o valoare minima a temperaturiide 5 °C. In interiorul boilerului, in cele mai grele conditii, apa se incalzeste de la valoarea de 5 °C, corespunzatoare temperaturii de intrare, pana la valoarea de 60 °C, corespunzatoare valorii dorite a apei calde menajere. Incalzirea apei este posibila datorita faptului ca aceasta preia caldura provenita de la agentul termic primar, din instalatia de incalzire cu energie solara, iar cand aceasta nu este suficienta apa va prelua caldura si de la agentul termic primar, din instalatia de incalzire cu combustibil solid regenerabil.

La iesirea din boiler apa calda menajera este pompata in reteaua de distributie a apei calde menajere, unde este utilizata la aceeasi temperatura cu care aceasta iese din boiler, si prin schimbatorul de caldura intermediar unde va ceda caldura, incalzind astfel agentul termic secundar din instalatia de disipare a caldurii, dupa care se va intoarce in boiler printr-un racord la conducta de apa potabila.

Apa calda, pompata din boiler prin schimbatorul de caldura intermediar intra in acesta avand o valoare a temperaturii la intrare de 60 °C. In interiorul schimbatorului de caldura intermediar se raceste de la temperatura de 60 °C corespunzatoare valorii temperaturii de intrare, pana la valoarea de 50 °C, corespunzatoare temperaturii la iesirea din schimbatorul de caldura intermediar, incalzind agentul termic secundar din instalatia de disipare a caldurii. Cu aceasta valoare a temperaturii apa care iese din schimbatorul de caldura intermediar se amesteca cu cea provenita de la retea. Modul in care se realizeaza acest amestec difera de la caz la caz fiind influentat de consumul de apa calda menajera din din momentul la care se face referire. Temperatura la care se realizeaza acest amestec difera in functie de mai multi factori cum ar fi modul in care se realizaza amestecul, perioada anului, (anotimpul), necesarul de caldura pentru incalzirea locuintei.

Agentul termic secundar din circuitul de incalzire intra in schimbatorul de caldura unde se incalzeste de la valoare a temperaturii de 30 °C, corespunzatoare temperaturii de intrare a agentului secundar in schimbatorul de caldura intermediar, pana la o valoare a temperaturii de 40 °C, corespunzatoare valorii temperaturii la iesire din schimbatorul de caldura intermediar. Pentru a-se incalzi, agentul termic secundar din circuitul de disipare a caldurii, preia caldura provenita de la apa calda care se raceste de la de la temperatura de 60 °C corespunzatoare valorii temperaturii de intrare, pana la valoarea de 50 °C, corespunzatoare temperaturii la iesirea din schimbatorul de caldura intermediar.

In sistemul de disipare a caldurii agentul termic secundar, cu o valoare a temperaturii la intrare de 40 °C, cedand caldura, se raceste pana la valoarea de 30 °C, valoare corespunzaoare temperaturii de pe returul circuitului de disipare a caldurii . Caldura cedata de agentul termic secundar incalzeste pardoseala care cedeaza caldura incintei care trebuie incalzita. Caldura care trece de la pardoseala la incinta incalzita constituie caldura utila produsa de catre instalatia termica proiectata in scopul incalzirii spatiului locuit, iar valoarea acesteia trebuuie sa fie egala cu valoarea necesarului de caldura pentru incalzire



Concluzii

Avantajele utilizarii sistemelor solare sunt evidente: energie regenerabila si gratuita, care poate fi folosita la alimentarea cladirilor. Este drept, in prezent costul producerii unui WATT prin intermediul panourilor solare este de 6-7 ori mai mare decat costul producerii sale in termocentrale, dar investitia se amortizeaza in timp. In plus, panourile solare sunt ecologice.

Randamentul panoului solar depinde foarte mult de unghiul sub care cade raza solara pe el, de aceea montarea unui astfel de sistem de producere a energiei se va face doar conform indicatiilor unor specialisti. Pentru a acoperi necesitatile energetice ale unei cladiri sunt necesare panouri solare de multe zeci de metri patrati.

Sistemele de producere a energiei electrice cu panouri solare sunt fiabile, putand rezista pana la 25 de ani. Performantele lor a crescut din ce in ce mai mult in ultimii ani. Se estimeaza ca pretul de producere a energiei electrice astfel il va agala in cativa ani pe cel al energiei poluante (termocentrale). Astfel ca panourile solare sunt ideale pentru alimentarea cu energie electrica a locuintelor izolate, punctelor de cercetare sau a satelitilor (acestia au folosit pentru prima data acest tip de energie).

In momentul de fata toate statele civilizate cauta solutiile cele mai putin poluante de a produce energie electrica. PDC raspunde la necesitatea de a consuma rational aceasta energie.

PDC poate inlocui cu succes sistemele conventionale de energie folosite in acest moment la incalzirea spatiilor, la prepararea apei calde menajere.

Pretul in crestere permanenta a purtatorilor de energie face ca PDC sa devina o investitie rentabila, cu o perioada de recuperare a investitiei suplimentare de numai cativa ani (functie de sistemul conventional pe care-l inlocuieste).

Paralel cu avantajele legate de cheltuielile reduse de exploatare sunt si avantajele legate de protectia mediului :

Fig. 5.1. Schema de amplasare a instalatiei termice

Problematica  incalzirii globale prin cresterea emisiilor de CO2 trebuie tratata din prisma reducerii consumurilor energetice de exploatare a fondului locativ, dar si reducerea consumurilor energetice la fabricarea materielelor pentru constructii, exploatarea constructiilor noi si demolarea celor vechi.

Conceptul abordeaza problema cladirilor inteligente tehnologic, functional si structural, stabilind caracteristicile definitorii care diferentiaza o locuinta cu confort sporit de o locuinta inteligenta.

Conceptul presupune utilizarea de noi tehnologii pentru construc ii si echipamente.

Sistemul de management al locuintei inteligente asigura optimizarea consumurilor, eficientizarea functionalitatii, valorificarea rezervelor, conversia energetica si integrare informationala si de comunicatii. Integrarea ecologica si functionala a locuintei in mediu constituie un avantaj deosebit, prin controlul permanent al parametrilor de integrare si prin perfectionarea permanenta a acestora.

Locuinta inteligenta deschide calea elaborarii si aplicarii standardizarii in domeniu, cu eficienta economica ridicata, in conditii de permanenta perfectibilitate

Norme specifice de securitate a muncii



Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice de securitate a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru realizarea securitatii muncii constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru activitatea de conceptie si proiectare a echipamentelor de munca si tehnologiilor, autorizarea functionarii unitatilor, instruirea salariatiilor cu privire la securitatea muncii, cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si responsabilitatilor, controlul si autocontrolul de protectie a muncii precum si fundamentarea programului de protectie a muncii.

Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de de instalatii incalzire se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii. Prezentele norme specifice se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa survenite la nivel national, a introducerii de tehnologii noi sau ori de cate ori este cazul.

Prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii de incalzire se refera la modul in care se desfafsoara angajarea si repartizarea lucratorilor,

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de securitate a muncii. Respectarea continutului acestor reglementari nu absolva agentii economici de raspundere pentru prevederea, stabilirea si aplicarea oricaror alte masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.

Bibliografie

OCHSNER, K. Ochsner Wärmepumpen, Handbuch Wärmepumpen, 2001/2002.

RADCENCO, V. s.a. Instalatii de pompe de caldura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985.

RECKNAGEL, H. - SPRENGER, E. - SCHRAMEK, E. Taschenbuch für Heizung+Klima Technik, Ohdenbourg, Verlag, München, 1995.

SARBU, I. Instalatii frigorifice, Editura Mirton, Timisoara, 1998.

SARBU, I. - KALMAR, F. Proiectarea asistata de calculator a instalatiilor, Editura Mirton, Timisoara, 2000.

SARBU, I - KALMAR, F. Optimizarea energetica a cladirilor, Instalatorul, nr. 7, 2001.

SARBU, I. - KALMAR, F. Criterii de optimizare a solutiilor si sistemelor de incalzire a cladirilor, Conferinta 'Instalatii pentru Constructii si Confortul Ambiental', Timisoara, 2001.

* * * Sisteme de pompe de caldura Viessmann. Instructiuni de proiectare, 2002.

9. AIIR - Manualul de Instalatii, volumul „V“, Editura Artecno Bucuresti 2002;

10. M. Ilina; C. Bandrabur; N.Oancea - Energii neconventionale utilizate in instalatiile in constructii, Editura Tehnica Bucuresti 1987;

11. Heinz Ladener - Solaranlagen, Editura Ökobuch 1993;

12. I. Lazar, I. Grosanu, G. Badea - Dezvoltarea productiei de energie; Editura Dacia 1984;

13. V. Mercea, L. Grosanu, C. Mircioiu, G. Vasaru - Investigatii in domeniul Energiei, Editura Dacia 1982.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PARDOSELI CALDE - Pardoseli din lemn masiv de stejar
Dimensionarea fundatiilor
Energia solara
Constructii - elemente generale - clasificarea constructiilor
PLANSEE - Clasificarea planseelor, Sisteme constructive pentru plansee
AMENAJAREA CURBELOR IN PLAN
Conditii de teren si actiunea seismica
Acoperisuri pentru piscine - RYVIERA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu