Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Scop - EN 1998

Scop - EN 1998



Scop - EN 1998

Scopul EN 1998

P  EN 1998 se aplica la proiectarea si constructia cladirilor si a lucrarilor de inginerie civila in regiunile seismice. Scopul sau este ca in cazul evenimentelor seismice sa asigure:

protectia vietilor oamenilor;

limitarea distrugerilor; si


structurile importante pentru protectia civila sa ramana operationale.

NOTA Natura aleatoare a evenimentelor seismice precum si resursele disponibile limitate pentru contracararea efectelor lor sunt astfel incat atingerea acestor scopuri este posibila numai partial si masurabila numai in termeni probabilistici. Masura in care protectia poate fi asigurata diferitelor categorii de cladiri, masurabila numai in termeni probabilistici, este o problema de alocare optima a resurselor si este deci de asteptat sa varieze de la tara la tara, depinzand de importanta riscului seismic in raport cu riscurile de alta natura ca si de resursele economice globale.

P Structurile speciale, cum ar fi centralele nucleare, structurile marine, baraje mari sunt in afara scopului EN1998.

P EN 1998 contine numai prevederile care, in completarea prevederilor altor Eurocoduri relevante, trebuie considerate pentru proiectarea structurilor din regiuni seismice. El completeaza in acest sens celelalte Eurocoduri.

EN 1998 este subimpartit in mai multe parti separate (vezi 1.1.2 si 1.1.3).

Scopul EN 1998-1

En 1998-1 se aplica la proiectarea cladirilor si a lucrarilor de inginerie civila in regiuni seismice. Este subdivizat in 10 sectiuni, unele dintre ele fiind special dedicate proiectarii cladirilor.

Paragraful 2 al EN 1998-1 contine cerintele de baza ale performantei si a criteriilor de conformare aplicabile cladirilor si lucrarilor de inginerie civila in regiuni seismice.

Paragraful 3 al EN 1998-1 da regulile pentru reprezentarea actiunilor seismice si pentru combinarea lor cu alte actiuni. Anumite tipuri de structuri, proiectate cu EN 1998-2 pana la EN 1998-6 necesita reguli complementare, care sunt date in aceste parti.

Paragraful 4 al EN 1998-1 contine reguli generale de proiectare relevante in special pentru cladiri.

Paragrafele 5 pana la 9 ale EN 1998-1 contin reguli spacifice pentru diferite materiale si elemente structurale, special relevante pentru anumite tipuri de cladiri, dupa cum urmeaza:

Paragraful 5: Reguli specifice pentru cladirile din beton

Paragraful 6: Reguli specifice pentru cladirile metalice;

Paragraful 7: Reguli specifice pentru cladirile compozite metal-beton;

Paragraful 8: Reguli specifice pentru cladiri din lemn;

Paragraful 9: Reguli specifice pentru cladiri din zidarie;

Paragraful 10 contine cerintele fundamentale ca si alte aspecte ale proiectarii si sigurantei, legate de izolarea bazei structurii si specifice izolarii bazei cladirilor.

NOTA Reguli specifice pentru izolarea podurilor sunt dezvoltate in EN 1998-2

Anexa C contine elemente suplimentare legate de proiectarea armarii placilor, la grinzile compozite metal-beton, la nodurile grinda-stalp ale cadrelor solicitate la incovoiere.

NOTA Anexele informative A si B contin elemente aditionale legate de spectrul de raspuns al deplasarii elastice si de deplasarea tinta pentru analiza pushover.

Alte parti ale EN 1998

P  Alte parti ale EN 1998 contin aditional la EN 1998-1, urmatorele:

EN 1998-2 contine prevederi specifice relevante pentru poduri;

EN 1998-3 contine prevederi pentru evaluarea seismica si reabilitarea cladirilor existente;

EN 1998-4 contine prevederi specifice relevante pentru silozuri, rezervoare si conducte;

EN 1998-5 contine prevederi specifice relevante pentru fundatii, baraje si aspecte geotehnice;

EN 1998-6 contine prevederi specifice relevante pentru castele de apa, piloni si cosuri de fum.

Referinte normative

P   Acest standard european incorporeaza prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publicatii. Aceste normative referite sunt citate la locurile potrivite din text iar publicatiile sunt listate ulterior. Pentru referintele datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare ale oricareia dintre aceste publicatii, se aplica acestui Standard European numai daca sunt incorporate in el, prin amendamente sau revizii. Pentru referintele nedatate se aplica ultima editie a publicatiei referite (incluzand amendamentele).

Standarde generale referite

EN 1990 Eurocod – Baza de proiectare a structurilor

EN 1992-1-1 Eurocod 2 – Proiectarea structurilor din beton – Partea 1-1: Generalitati – Reguli comune pentru cladiri si structuri ingineresti

EN 1993-1-1 Eurocod 3 - Proiectarea constructiilor metalice – Partea 1-1: Generalitati-Reguli generale

EN 1994-1-1 Eurocode 4 - Proiectarea structurilor compozite din metal si beton – Partea 1-1: Generalitati- Reguli comune si reguli pentru cladiri

EN 1995-1-1 Eurocod 5 - Proiectarea structurilor din lemn- Partea 1-1: Generalitati -Reguli comune si reguli pentru cladiri

EN 1996-1-1 Eurocod 6 – Proiectarea structurilor de zidarie – Partea 1-1: Generalitati – Reguli pentru zidaria armata si nearmata

EN 1997-1 Eurocod 7 – Proiectarea geotehnica – Partea 1: Reguli generale

Coduri si standarde referite

P Pentru aplicarea lui EN 1998, se vor face referinte de la EN 1990 pana la EN 1997 si EN 1999

EN 1998 incorporeaza referinte la alte normative citate in text in locurile potrivite. Acestea sunt listate mai jos:

ISO 1000 Sistemul international de unitati (SI) si aplicarea sa;

EN 1090-1 Executia structurilor metalice – Partea 1: Reguli generale si reguli pentru cladiri;

prEN 12512 Structuri din lemn – Metode de incercare – Testarea ciclica a imbinarilor realizate cu prinderi mecanice.

Ipoteze

Pe langa ipotezele generale ale EN 1990:2002, 1.3, se aplica si ipotezele care urmeaza.

P Se admite ca in structura nu se va produce nici o schimbare in timpul executiei sau in timpul vietii sale urmatoare, afara de cazul in care se prezinta o justificare si o verificare adecvata. Avand in vedere natura specifica a raspunsului seismic, aceasta se aplica chiar si in cazul schimbarilor care conduc la o crestere a rezistentei structurale.

Deosebirea dintre principii si reguli de aplicare

Se aplica regulile din EN1990:2002, 1.4

Termeni si definitii

Termeni comuni tuturor Eurocodurilor

Se aplica termenii si definitiile date in EN 1990:2002, 1.5

Alti termeni utilizati in EN 1998

Urmatorii termeni sunt utilizati in EN 1998 cu urmatoarele semnificatii:

factor de comportare

Factor folosit in proiectare la reducerea fortelor obtinute din calculul liniar, pentru a lua in considerare raspunsul neliniar al structurii, in functie de material, de sistemul structural si de procedura de proiectare

metoda de proiectare a capacitatii

Metoda de proiectare prin care elementele sistemului structural sunt alese, proiectate adecvat si detaliate pentru disiparea energiei sub deformatii importante, in timp ce toate celelalte elemente structurale sunt prevazute cu suficienta rezistenta, astfel incat mijloacele alese pentru disiparea energiei sa poata fi mentinute

structura disipativa

structura capabila sa disipeze energie prin comportare histretica ductila si/sau prin alte mecanisme

zone disipative

parti predeterminate ale unei structuri disipative unde sunt in principal localizate capabilitatile disipative

NOTA 1 Acestea sunt denumite si regiuni critice

unitati dinamic-independente

structura sau parte a unei structuri care este supusa direct miscarii pamantului si al carei raspuns nu este afectat de raspunsul unitatilor adiacente structurii

factorul de importanta

factorul care face legatura cu consecintele cedarii structurale

structura nedisipativa

structura proiectata pentru o situatie de proiectare seismica particulara, fara a lua in considerare comportarea neliniara a materialului

element nestructural

element electric, mecanic sau de arhitectura, sistem sau componenta care, fie datorita lipsei de rezistenta ori modului in care este conectat la structura, nu este considerat element portant in proiectarea seismica

elemente seismice principale

elemente considerate ca parte a sistemului structural, care rezista la actiunea seismica, modelate in calcul pentru situatia de proiectare seismica si proiectate si detaliate in totalitate pentru a rezista la cutremur in acord cu regulile EN 1998

elemente seismice secundare

elemente care nu sunt considerate parti ale sistemului rezistent la actiunea seismica si a caror rigiditate si rezistenta contra actiunii seismice este neglijata

NOTA 2 Nu li se cere sa se conformeze regulilor EN 1998, dar sunt proiectate ca sa asigure sustinerea incarcarilor gravitationale atunci cand sunt supuse deplasarilor in situatiile de proiectare seismica

Simboluri

Generalitati

Se aplica simbolurile indicate in EN 1990:2002, 1.6. Pentru simbolurile dependente de material, ca si pentru simbolurile care nu sunt specifice cutremurelor, se aplica prevederile Eurocodurilor relevante.

Simboluri suplimentare, folosite in legatura cu actiunile seismice, sunt de finite in text acolo unde apar, pentru usurinta utilizarii. Totusi, in plus, simbolurile care apar cel mai frecvent in EN 1998-1 sunt listate si definite in 1.6.2 si 1.6.3.

Simboluri suplimentare utilizate in Sectiunile 2 si 3 ale EN 1998-1

AEd valoarea de proiectare a actiunii seismice ( = γI AEk

AEk valoarea caracteristica a actiunii seismice pentru perioada de revenire de referinta

Ed valoarea de proiectare a efectelor actiunii

NSPT numarul de lovituri ale Testului de Penetrare Standard

PNCR probabilitatea de depasire in 50 ani a actiunii seismice de referinta pentru cerinta de neprabusire

Q actiune variabila

Se(T) spectrul elastic de raspuns al acceleratiei orizontale a terenului, denumit si “spectru elastic de raspuns”. La T = 0, acceleratia spectrala data de acest spectru este egala cu acceleratia de proiectare pentru terenul de tip A multiplicata cu factorul de sol S.

Sve(T) spectrul de raspuns elastic al acceleratiei verticale a terenului

SDe(T) spectrul de raspuns elastic al deplasarii

Sd(T) spectrul de proiectare (pentru calculul elastic)

S factorul de sol

T perioada de vibratie a unui sistem liniar cu un singur grad de libertate

Ts durata partii stationare a miscarii seismice

TNCR perioada de revenire de referinta a miscarii seismice de referinta pentru cerinta de neprabusire

agR varful de referinta al acceleratiei terenului, pentru terenul de tip A



ag acceleratia de proiectare, a terenului, pentru terenul de tip A

avg accelaratia de proiectare pe directie verticala

cu rezistenta la forfecare a terenului nedrenat

dg deplasarea de proiectare, a terenului

g acceleratia gravitatiei

q factorul de comportare

nS,30 valoarea medie de propagare a vitezei undelor S pe 30 m in partea superioara a profilului solului la deformatia de 10-5 sau mai putin

i factorul de importanta

h factorul de corectie pentru amortizare

x raportul pentru amortizarea vascoasa (in procente)

y2,i coeficientul de combinatie pentru valoarea cvasi-permanenta a actiunii variabilei i

yE,i coeficientul de combinatie pentru o actiune variabila i, utilizat atunci cand se determina efectele actiunii seismice de proiectare

Simboluri suplimentare folosite in Paragraful 4 al EN 1998-1

EE efectul actiunii seismice

EEdx, EEdy  valorile de proiectare ale efectelor actiunii datorate componentelor orizontale (x si y) ale actiunii seismice

EEdx valoarea de proiectare a efectelor actiunii datorate componentei verticale a actiunii seismice

Fi forta seismica orizontala la nivelul i

Fa forta seismica orizontala ce actioneaza asupra unui element nestructural (adaos)

Fb forta taietoare de baza

H inaltimea de la fundatie sau de la varful subsolului rigid

Lmax, Lmin  dimensiunea maxima si minima in plan a cladirii masurate pe directii ortogonale

Rd valorea de proiectare a rezistentei

Sa coeficientul seismic pentru elemente nestructurale

T perioada fundamentala de vibratie a unei cladiri

Ta perioada fundamentala de vibratie a unui element nestructural (adaos)

Wa greutatea unui element nestructural (adaos)

d deplasare

dr deplasarea relativa de nivel, de proiectare

ea excentricitatea accidentala a masei unui nivel fata de locul ei nominal

h inaltimea de nivel

mi masa nivelului i

n numarul nivelelor deasupra fundatiei sau al varfului subsolului rigid

qa factorul de comportare a unui element nestructural (adaos)

qd factorul de comportare pentru deplasare

si deplasarea masei mi a unei cladiri in forma modului fundamental de vibratie

zi inaltimea la care se afla masa m­i deasupra nivelului de aplicare a actiunii seismice

a raportul dintre acceleratia de proiectare, a terenului si acceleratia gravitatiei

a factorul de importanta pentru un element nestructural (adaos)

d factorul de suprarezistenta pentru diafragme

q coeficientul de sensibilitate al deplasarii relative de nivel

Simboluri suplimentare folosite in Paragraful 5 al EN 1998-1

Ac aria sectiunii elementului de beton

Ash aria totala a etrierilor orizontali inchisi dintr-o imbinare grinda-stalp

Asi aria totala a barelor de otel pe fiecare directie diagonala a unei grinzi de cuplare

Ast aria unei ramuri a armaturii transversale

Asv aria totala a armaturii verticale din inima peretelui

Asv,i aria totala a barelor verticale din stalp dintre barele din colturi, care trec prin nod intr-o directie

Aw aria totala a sectiunii normale orizontale a unui perete

SAsi suma ariilor tuturor barelor inclinate in ambele directii, in peretii armati cu bare inclinate, contra lunecarii de forfecare

SAsj suma ariilor barelor verticale din inima peretelui, sau a barelor aditionale dispuse special in elementele de margine ale peretelui pentru rezistenta la lunecarea de forfecare

SMRb suma valorilor momentelor capabile ale grinzii care intra in nod, in directia considerata

SMRc suma valorilor momentelor capabile ale stalpului care intra in nod, in directia considerata

Do diametrul samburelui confinat al stalpului circular

Mi,d Momentul pe cap de grinda sau stalp pentru calculul fortei taietoare capabile de proiectare

MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil in capatul i al grinzii

MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil in capatul i al stalpului

NEd forta axiala rezultata din calcul in situatia de proiectare seismica

T perioada fundamentala a cladirii pe directia orizontala considerata

TC perioada de colt la limita superioara a zonei cu acceleratie constanta a spectrului elastic

VEd forta taietoare intr-un perete, rezultata din calcul, pentru situatia de proiectare seismica

Vdd rezistenta de dorn a barelor verticale intr-un perete

VEd forta taietoare de proiectare intr-un perete

VEd,max forta taietoare maxima capabila, de proiectare, in sectiunea de capat a unei grinzi

VEd,min forta taietoare minima capabila, de proiectare, in sectiunea de capat a unei grinzi

Vfd contributia frecarii la rezistenta contra lunecarii de forfecare, a unui perete

Vid contributia barelor inclinate la rezistenta contra lunecarii de forfecare, a unui perete

VRd,c valoarea de proiectare a fortei taietoare capabile pentru elemenetele fara armatura de forfecare, in acord cu EN 1992-1-1:2004

VRd,s valoarea de proiectare a fortei taietoare capabile, contra lunecarii

b latimea talpii inferioare a grinzii

bc dimensiunea sectiunii normale a stalpului

beff latimea efectiva a talpii grinzii, la intindere, la fata stalpului portant

bi distanta dintre barele consecutive antrenate de coltul unui etrier sau de o agrafa, intr-un stalp

bo latimea samburelui confinat al unui stalp sau al unui element de margine al unui perete (intre axele ramurilor etrierilor inchisi)

bw grosimea partilor confinate a sectiunii unui perete, sau latimea inimii unei grinzi

bwo grosimea inimii unui perete

d inaltimea efectiva a sectiunii

dbL diametrul barei longitudinale

dbw diametrul unui etrier inchis

fcd valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune

fctm valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului

fyd valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a otelului

fyd,h valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a armaturii orizontale a inimii

fyd,v valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a armaturii verticale a inimii

fyld valoarea de proiectare a rezistenteide curgere a armaturii longitudinale

fywd valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a amaturii transversale

h inaltimea sectiunii transversale

hc inaltimea sectiunii transversale a stalpului pe directia considerata

hf inaltimea talpii

hjc distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului in imbinarea grinda-stalp

hjw distanta dintre marginea de sus a grinzii si marginea de jos a armaturii

ho inaltimea nucleului confinat intr-un stalp (fata de axele ramurilor etrierului inchis)

hs inaltimea libera a etajului

hw inaltimea sectiunii normale a peretelui sau a grinzii



kD factorul clasei de ductilitate utilizat in calculul inaltimii necesare a sectiunii stalpului pentru ancorarea barelor din grinda in nod, egal cu 1 pentru DCH si cu 2/3 pentru DCM

kw factorul care reflecta prevalenta modului de cedare in sistemele structurale cu pereti

lcl lungimea libera a unei grinzi sau a unui stalp

lcr lungimea zonei critice

li distanta dintre axele a doua seturi de bare inclinate, in sectiunea de la baza peretelui cu bare inclinate contra lunecarii de forfecare

lw lungimea sectiunii normale a peretelui

n numarul total de bare longitudinale, antrenate lateral prin etrieri inchisi sau prin agrafe pe perimetrul sectiunii stalpului

qo valoarea de baza a factorului de comportare

s distanta dintre armaturile transversale

xu inaltimea zonei comprimate

z bratul de parghie intern

a factorul de eficienta a confinarii

ao raportul prevalent al formei peretelui din sistemul structural

a coeficientul fortei seismice orizontale de proiectare la formarea primei articulatii plastice in sistem

au multiplicatorul fortei seismice orizontale la formarea mecanismului de cedare globala

c factorul partial pentru beton

Rd factorul de incertitudine a modelului pentru valoarea de proiectare a rezistentelor la estimarea efectelor actiunilor de proiectare asupra capacitatii, luand in considerare diverse surse de suprarezistenta

s factorul partial pentru otel

ecu2 deformatia ultima a betonului neconfinat

ecu2,c deformatia ultima a betonului confinat

esu,k valoarea caracteristica a deformatiei ultime a armaturii de otel

esy,d valoarea de proiectare a deformatiei otelului la curgere

h factorul de reducere a rezistentei la compresiune a betonului datorita deformatiilor de intindere pe directie transversala

z raportul VEd,min/VEd,max intre fortele taietoare minima si maxima in sectiunea de capat a grinzii

mf coeficientul de frecare beton pe beton sub actiuni ciclice

mf factorul de ductilitate a curburii

md factorul de ductilitate a deplasarii

n forta axiala in situatia de proiectare seismica, normalizata cu Acfcd

x inaltimea normalizata a zonei comprimate

r indicele de armare la intindere

r indicele de armare la compresiune

scm valoarea medie a efortului unitar normal in beton

rh indicele de armare al barelor orizontale din inima unui perete

r indicele armarii longitudinale totale

rmax indicele maxim admis al armaturii intinse in zonele critice ale grinzilor principale la seism

rv indicele de armare al armaturii verticale din inima unui perete

rw indicele de armare la forfecare

wv indicele mecanic al armaturii verticale a inimii

wwd indicele volumetric mecanic al armaturii de confinare

Simboluri suplimentare utilizate in Paragraful 6 al EN 1998-1

L deschiderea grinzii

MEd momentul incovoietor de proiectare rezultat din calculul pentru actiunea seismica de proiectare

Mpl,RdA valoarea de proiectare a momentului plastic capabil la capatul A al unui element

Mpl,RdB valoarea de proiectare a momentului plastic capabil la capatul B al unui element

NEd forta axiala de proiectare rezultata din calculul pentru situatia seismica de proiectare

NEd,E forta axiala rezultata numai din actiunea seismica

NEd,G forta axiala din actiunile neseismice incluse in gruparea actiunilor pentru situatia seismica de proiectare

Npl,Rd valoarea de proiectare a rezistentei la curgere la intindere a intregii sectiuni a unui element in acord cu EN 1993-1-1:2004

NRd(MEd,VEd) valoarea de proiectare a rezistentei axiale a stalpului sau a diagonalei in concordanta cu EN 1993-1-1:2004, luind in considerare interactiunea cu momentul incovoietor MEd si forta taietoare VEd din actiunea seismica

Rd rezistenta imbinarii in concordanta cu EN 1993-1-1:2004

Rfy rezistenta plastica a elementului disipativ conectat, pe baza efortului unitar de proiectare la curgere definit in EN 1993-1-1:2004

VEd forta taietoare de proiectare din calculul pentru o situatie seismica de proiectare

VEd,G forta taietoare din actiunile neseismice inclusa in gruparea de actiuni pentru o situatie seismica de proiectare

VEd,M forta taietoare din aplicarea momentelor plastice rezistente la cele doua capete ale grinzii

Vpl,Rd valoarea de proiectare a fortei taitoare rezistente a unui element in concordanta cu EN 1993-1-1:2004

Vwp,Ed forta taietoare in inima panoului din efectele actiunii seismice de proiectare

Vwp,Rd forta taietoare capabila de proiectare a inimii panoului in concordanta cu EN 1993-1-1:2004

e lungimea legaturii seismice

fy rezistenta nominala la curgere a otelului

fy,max efortul unitar maxim permisibil de curgere a otelului

q factorul de comportare

tw grosimea inimii unei legaturi seismice

tf grosimea talpii unei legaturi seismice

W factorul de multiplicare a fortei axiale NEd,E din calculul sub actiunea seismica de proiectare, pentru proiectarea elementelor nedisipative ale cadrelor cu contravantuiri centrice sau excentrice din 6.7.4 si respectiv 6.8.3

a raportul dintre cel mai mic moment incovoietor de proiectare MEd,A de la capatul unei legaturi seismice si cel mai mare moment incovoietor MEd,B de la capatul unde se formeaza articulatia plastica, ambele momente fiind luate in valoare absoluta

a multiplicatorul actiunii seismice orizontale de proiectare la formarea primei articulatii plastice in sistem

au multiplicatorul actiunii seismice orizontale de proiectare la formarea mecanismului plastic global

M factorul partial pentru proprietatea materialului

ov factorul de suprarezistenta a materialului

pb factorul de multiplicare a valorii de proiectare Npl,Rd de rezistenta la intindere a contravantuirii V comprimate, pentru estimarea efectului actiunii seismice neechilibrate, asupra grinzii cu care este conectata contravantuirea

s factorul partial pentru otel

d sageata grinzii la mijlocul deschiderii relativa la tangenta la axa grinzii in capatul grinzii (vezi Figura 6.11)

qp rotirea capabila in zona articulatiei plastice

zveltetea adimensionala a unui element asa cum este definita in

EN 1993-1-1:2004

Alte simboluri folosite in Paragraful 7 al EN 1998-1

Apl aria orizontala a placii



Ea Modulul de elasticitate al otelului

Ecm valoarea medie a modulului de elasticitate al otelului in concordanta cu

EN 1992-1-1:2004

Ia momentul de inertie al partii de otel a sectiunii compozite, fata de centroidul sectiunii compozite

Ic momentul de inertie al partii de beton a sectiunii compozite, fata de centroidul sectiunii compozite

Ieq momentul de inertie echivalent al sectiunii compozite

Is momentul de inertie al armaturii rigide a sectiunii compozite, fata de centroidul sectiunii compozite

Mpl,Rd,c valoarea de proiectare a momentului plastic capabil al stalpului, luata ca margine inferioara si calculata considerand componenta de beton a sectiunii compozite si numai componentele din otel ale sectiunii considerate ductile

MU,Rd,b marginea superioara a momentului plastic capabil al grinzii, calculata luind in considerare componenta de beton a sectiunii si toate componentele din otel ale sectiunii, inclusiv cele care nu sunt considerate ductile.

Vwp,Ed forta taietoare de proiectare in inima panoului, calculata pe baza rezistentei plastice a zonelor disipative adiacente din grinzi sau imbinari

Vwp,Rd forta taietoare capabila de proiectare a inimii compozite beton-otel a panoului in concordanta cu EN 1994-1-1:2004

b latimea talpii

bb latimea grinzii compozite (vezi Fig. 7.3a) sau latimea de rezemare a betonului

be latimea partiala efectiva de fiecare parte a inimii de otel

beff latimea totala efectiva a inimii de beton

bo latimea (dimensiunea minima) miezului de beton confinat (intre axele ramurilor etrierilor inchisi)

dbL diametrul barelor longitudinale

dbw diametrul etrierilor inchisi

fyd rezistenta de proiectare, la curgere a otelului

fydf rezistenta de proiectare, la curgere a otelului din talpa

fydw rezistenta de proiectare a armaturii inimii

hb inaltimea inimii compozite

hc inaltimea sectiunii stalpului compozit

kr factorul de eficienta al formei nervurilor armaturii profilate

kt factorul de reducere a rezistentei de proiectare la forfecare a conectorilor in concordanta cu EN 1994-1-1:2004

lcl inaltimea libera a stalpului

lcr lungimea regiunii critice

n coeficientul de echivalenta otel/beton pentru actiuni de scurta durata

q factorul de comportare

r factorul de reducere a rigiditatii betonului pentru calculul rigiditatii stalpilor compoziti

tf grosimea talpii

c factorul partial pentru beton

M factorul partial pentru proprietatea materialului

ov factorul de suprarezistenta al materialului

s factorul partial pentru otel

ea deformatia totala a otelului la starea limita ultima

ecu2 deformatia ultima la compresiune a betonului neconfinat

h gradul minim al legaturii, asa cum este definit in 6.6.1.2 din EN 1994-1-1:2004

Alte simboluri utilizate in Paragraful 8 al EN 1998-1

Eo Modulul de elasticitate al lemnului sub incarcari instantanee

b Latimea sectiunii de lemn

d diametrul organului de fixare

h inaltimea grinzii de lemn

kmod factorul de modificare a rezistentei lemnului pentru incarcari instantanee in concordanta cu EN 1995-1-1:2004

q factorul de comportare

M factorul partial pentru proprietatile materialului

Alte simboluri utilizate in Paragraful 9 al EN 1998-1

ag,urm valoarea superioara de proiectare a acceleratiei terenului pe amplasament pentru folosirea zidariei nearmate, ce satisface prevederile Eurocode 8

Amin aria transversala totala a peretilor de zidarie necesara pe fiecare directie orizontala la aplicarea regulilor pentru “cladirile din zidarie simpla”

fb,min rezistenta la compresiune a zidariei, normal pe fata rostului

fbh,min rezistenta la compresiune a zidariei in planul peretelui paralel cu fata rostului

fm,min rezistenta minima a mortarului

h inaltimea libera mai mare a golului adiacent peretelui

hef inaltimea efectiva a peretelui

l lungimea peretelui

n numarul de niveluri deasupra terenului

pA,min suma minima a ariei sectiunii orizontale transvarsale a peretilor structurali pe fiecare directie, ca procentaj din aria totala a ariei planseului nivelului.

pmax procentajul ariei totale a planseelor deasupra nivelului

q factorul de comportare

tef grosimea efectiva a peretelui

DA, max diferenta maxima a ariei sectiunii transversale orizontale a peretilor structurali intre nivelele adiacente, la “cladirile cu zidarie simpla”

Dm, max diferenta maxima a maselor intre nivelele adiacente, la “cladirile cu zidarie simpla”

m factorul partial pentru proprietatile zidariei

s factorul partial pentru armatura din otel

lmin raportul dintre dimensiunea mica si cea mare a cladirii, in plan

Alte simboluri folosite in Paragraful 10 al EN 1998-1

Keff rigiditatea efectiva a sistemului de izolare pe directia orizontala considerata principala la o deplasare egala cu cea de proiectare, ddc

KV rigiditatea totala a sistemului de izolare pe directie verticala

Kxi rigiditatea efectiva a unitatii i pe directia x

Kyi rigiditatea efectiva a unitatii i pe directia y

Teff perioada fundamentala efectiva a suprastructurii, corespunzatoare translatiei orizontale, considerand suprastructura ca un corp rigid

Tf perioada fundamentala a suprastructurii considerata fixa la baza

TV perioada fundamentala a suprastructurii pe directie verticala, considerand suprastructura ca un corp rigid

M masa suprastructurii

Ms magnitudinea

ddc deplasarea de proiectare a centrului rigiditatii efective pe directia considerata

ddb deplasarea totala de proiectare a unei unitati izolatoare

etot,y excentricitatea totala pe directia y

fj fortele orizontale la fiecare nivel j

ry raza de torsiune a sistemului de izolare

(xi,yi) coordonatele unitatii izolatoare i relative la centrul de rigiditate efectiva

di factorul de amplificare

xeff amortizarea efectiva

Unitati S.I.

(1)P S.I. Unitati care trebuie utilizate in concordanta cu ISO 1000

Urmatoarele unitati sunt recomandate pentru calcule:

forte si incarcari: kN, kN/m, kN/m2

unitati de masa: kg/m3 , t/m3

masa:  kg, t

unitati de greutate: kN/m3

eforturi unitare si rezistente: N/mm2 (=MN/m2 sau Mpa), kN/m2(=kPa)

momente (incovoietoare etc): kNm

acceleratie:  m/s2 , g (=9.81 m/s2)




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PRODUCTIVITATEA DE EXPLOATARE A MASINILOR DE
UMIDITATEA CONSTRUCTIILOR
RECICLAREA „IN SITU” A IMBRACAMINTILOR DIN BETON DE CIMENT
CAIET DE SARCINI GENERALE STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBTIRI EXECUTATE LA RECE (SLAM BITUMINOS)
Geogrile
Rolul componentelor si influenta lor asupra proprietatilor betonului
IMPLANTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
CALCUL LA STAREA LIMITA DE OBOSEALA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu