Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii » instalatii
Caiet de sarcini - instalatii sanitare

Caiet de sarcini - instalatii sanitare



CAIET DE SARCINI

INSTALATII SANITARE

PARTEA I - TEHNOLOGII DE EXECUTIE

1. LUCRARI PREGATITOARE INCEPERII EXECUTIE

Prima operatie in vederea inceperii lucrarilor de instalatii sanitare este analizarea pieselor scrise si desenate din proiectul respectiv. Se va face confruntarea planurilor de instalatii sanitare cu planurile celorlalte tipuri de instalatii in vederea coordonarii traseelor comune si a rezolvarii cit mai rationale a intersectiilor. De asemeni, se va face confruntarea cu planurile structurii de rezistenta si cu planurile de arhitectura pentru a se verifica pozitiile si dimensiunile ghenelor, niselor si a golurilor pentru trecerea conductelor.

Dupa analizarea si insusirea proiectului se poate trece la intocmirea graficului de executie a lucrarilor in concordanta cu lucrarile de constructie. Acest grafic trebuie sa tina seama de etapele in care se executa structura si finisajele, astfel ca sa permita executarea instalatiilor fara sa stinjeneasca lucrarile de constructii si totodata sa asigure continuitatea lucrarilor de instalatii sanitare cu front de lucru continuu pentru instalatori.


In conformitate cu graficul de esalonare a lucrarilor trebuie trecut la pregatirea locului de munca respectiv, amenajarea spatiilor pentru depozitarea materialelor, sculelor si chiar a unui atelier atunci cind volumul lucrarilor de instalatii sanitare justifica aceasta amenajare.

Dimensiunile depozitului trebuie sa asigure cantitatile si sortimentele de materiale conform extrasului de materiale dar tinindu-se seama de ordinea cronologica in care materialele respective trebuie sa fie montate, astfel ca santierul sa aiba necesarul de materiale asigurat dar fara sa se creeze stocuri. Depozitul trebuie sa asigure atit spatiul cit si conditiile de pastrare in bune conditii a materialelor cit si securitatea acestora.

Dupa asigurarea spatiilor de depozitare se poate trece la procurarea sculelor necesare in functie de volumul instalatiilor de executat si la formarea echipalor de lucru.

2. DEPOZITAREA MATERIALELOR

Depozitarea materialelor se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare si securitatea deplina.

Materialele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta defavorabila pe durata depozitarii (tevi din otel, tuburi din fonta, capace din fonta, tuburi de beton, etc) se vor depozita in aer liber pe platforme special amenajate in acest scop cu respectarea normelor specifice de tehnica securitatii muncii.

Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea soarelui (tevi din PVC, materiale de izolatii, etc) se depoziteaza sub soproane.

Materialele fine (armaturi, aparate de sudura, obiecte sanitare, etc) se pastreaza in magazii inchise.

Materialele combustibile se pastreaza, in functie de natura lor, in locuri speciale, cu respectarea normeor de paza contra incendiilor.

Oricare ar fi modul de depozitare, materialele trebuie pastrate in ordine, pe sortimente si dimensiuni, astfel ca sa permita un control usor al cantitatii si calitatii lor.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel ca sa se evite deteriorarea lor.

3. TRASAREA INSTALATIILOR SANITARE

Instalatia interioara de alimentare cu apa se executa, din tevi de pexal (Henco) iar instalatia de canalizare din PP-IGNIFUGATA.

Traseele si dimensiunile conductelor se stabilesc prin proiect sau forma de indicatii privind locul de montare al conductelor si numai in cazuri speciale (aglomeratie de conducte, locuri de trecere obligate, etc) se dau indicatii de detaliu asupra modului de montaj al conductelor.

Inainte de a incepe lucrarile, executantul va analiza locul de montaj al conductelor celorlalte instalatii si pozitiile reale ale ghenelor pentru a se evita executarea unor instalatii identice sau greu accesibile in exploatare.

Traseul conductelor in interiorul locuintelor, indiferent daca sunt montate ingropat sau aparent, trebuie sa fie paralel cu peretii sau cu linia stilpilor si sa urmeze drumul cel mai scurt spre obiectele sanitare.

Cind conductele se monteaza in plasa este necesar sa se asigure spatiu suficient pentru a permite accesul in cazul operatiilor de intretinere si reparatii.

Daca conductele de apa, canalizare, gaze naturale si tuburi electrice au traseu comun, montarea lor se recomanda a se executa in urmatoarea ordine de sus in jos: conducta de gaze, tuburile electrice, conducta de apa si apoi conducta de canalizare.

Pentru executarea instalatiei interioare este necesar sa se fixeze prin trasare, in cladire, pozitia elementelor principale care o compun ca: obiecte sanitare, conducte de apa rece si calda, tuburi de canalizare, etc.Deoarece trasarea are loc inainte de finisarea cladirii, pozitia diverselor elemente se stabileste luind ca reper linia de nivel marcata de constructor la fiecare etaj. Aceasta linie traseaza pe peretii incaperilor la l m. deasupra nivelului pardoselii finite.

Pozitia tututot obiectelor sanitare si a conductelor se stabileste insemnind pe perete cota de montare corecta, masurata deasupra sau dedesubtul liniei de nivel, dupa cum este cazul. Pozitia in plan orizontal a elementelor instalatiei se fixeaza masurind distantele de montaj fata de peretii incaperii.

Conductele de alimentare cu apa se traseaza insemnind pe peretii alaturati pozitiei de montaj, axul acestora in mai multe puncte.

La trasarea conductelor se vor avea in vedere pantele de montaj si se va insemna pozitia ramificatiilor, a armaturilor si a dispozitivelor de fixare sau sustinere.

Pe traseul conductelor se indica dimensiunea acestora, precum si a tevior de ramificatie.

4. MONTAREA CONDUCTELOR PENTRU APA RECE SI CALDA

Conductele pentru apa din interiorul cladirii se pot executa, in conformitate cu prevederile proiectului, din tevi de pexal (Henco) si otel zincate.

Fixarea si sustinerea conductelor de pereti, tavane se va face cu bratari, dispozitive de prindere sau console.

Bratarile pentru toate conductele verticale alaturate se vor monta la aceeasi inaltime fata de pardoseala finita.

Distantele dintre punctele de sustinere se vor determina in functie de materialul conductei si diametrul ei.

Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut pe ziduri trasarea lor, indicindu-se locurile unde vor fi montate coloanele, pozitiile ramificatiilor, armaturilor si a punctelor de sustinere.

Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau pungilor de aer sau de apa. Acolo unde nu este posibila evitarea sacilor se vor prevedea cu robinete de golire.

Conductele orizontale de apa calda vor fi montate deasupra acelora de apa rece cu 8 - 12 cm. Fac exceptie conductele din PVC la care conductele de apa rece se vor monta deasupra celor de apa calda (conform normativului I.1.).

5. FILETAREA TEVILOR DIN OTEL

Una din prelucrarile des folosite in vederea realizarii unor imbinari de piese sau tevi este filetarea, adica taierea filetului la elementele care se imbina prin insurubare.

In instalatii se foloseste numai filetul triunghiular Withwoeth care are unghiurile flancurilor de 55 grade, dimensiunile sunt date in toli si se monteaza pe desele cu litera G.

Tevile se fileteaza conic sau cilindric dupa utilizarea lor.

La mufa de imbinare sau la fitinguri filetul este intotdeauna cilindric. Imbinarea prin insurubare a unui filet cilindric cu un filet este etansa fara a fi nevoie de garnitura de cinepa deoarece suprafetele celor doua filete vin in contact si prin stringere se preseaza metal pe metal.

Taierea filetului la tevi se executa cu scule manuale (clupe, tarozi) sau cu scule mecanice (masini de filetat).

In ambele cazuri se folosesc cutite speciale din otel - carbon de cea mai buna calitate, numite bacuri.

Pentru taierea manuala a filetului exterior la tevi se folosesc trei feluri de clupe dupa cum urmeaza:

- clupa cu becuri fixe care este o scula simpla, dar are dezavantajul ca scoaterea ei de pe teava, dupa filetare, se face prin invirtire in sens invers, deci necesita o pierdere de timp si efort inutil, iar bacurile trebuie schimbate pentru fiecare diametru de teava.

- clupa reglabila are trei sau patru bacuri de taiere a caror pozitie in corpul clupei poate fi reglata astfel ca sa permita executarea filetului pentru mai multe dimensiuni de teava.

Dupa executarea filetului bacurile pot fi deblocate si clupa se poate scoate de pe teava.

- clupa reglabila cu boraciu se bazeaza pe acelasi principiu ca si clupa reglabila dar are un singur miner care este mobil fata de corpul clupei si transmite actiunea sa printr-un boraciu. Printr-un buton de manevra se poate schimba boraciul spre stinga sau spre dreapta sau sa se lase minerul cu miscare libera pe clupa.

- pentru taierea filetelor interioare se folosesc tarozii (burghie de filetat). De obicei se livreaza in garnituri de cite trei bucati, fiecare avind un diametru mai mare decit al celui anterior, filetarea executindu-se progresiv in trei reprize, ultima fiind definitiva.

- masinile de filetat folosite pe santiere sunt de obicei de doua tipuri:

a. masini care taie filetul cu ajutorul unor bacuri fixate intr-un cap rotitor; masina are un cadru metalic care poate fi fixat pe bancul de lucru prin insurubare, masina are limitatoare pentru oprirea automata dupa executarea filetului la lungimea prestabilita.

b. masini care frezeaza filetul; cu aceasta masina se pot executa filete la tevi, taierea tevilor si sanfrenarea lor; masina este montata pe un sasiu cu pneuri pentru a putea fi transportata.

Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea pieselor cu mina pina la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.

6. IMBINAREA PRIN PIESE FILETATE

Imbinarile prin filet pot fi fixe (cu mufa filetata, nipluri sau alte fitinguri) sau demontabile (cu mufa stinga - dreapta, filet lung sau racord olandez).

Dintre imbinarile demontabile, cea mai mare siguranta din punct de vedere al etanseitatii o prezinta imbinarea cu mufa stinga - dreapta. Imbinarea cu filet lung se va evita in locuri nevizibile. Imbinarea cu racord olandez, care este si cea mai putin sigura, este intrebuintata numai la tevile montate aparent si in special la legaturile dintre tevi si robinete.

Imbinarile fixe prezinta siguranta in exploatare, dar au dezavantajul ca pentru a fi desfacute, este necesara demontarea completa a instalatiei. La imbinarile demontabile trebuie avut in vedere ca pentru desfacerea lor este necesar sa se asigure spatiu pentru deplasarea in lung a tevii (pentru imbinarile cu mufa stinga - dreapta). La imbinarile cu filet lung si cu racord olandez pozitia tevii la demontare ramine neschimbata ceea ce constituie un avantaj.

Pentru insurubarea pieselor filetate se folosesc clesti speciali de diferite tipuri dupa cum urmeaza:

- cleste universal, care nu necesita scoaterea clestelui de pe teava dupa fiecare invirtitura;

- cleste cu lant, potrivit pentru lucrari in spatii inguste;

- clestele suedez, indicat pentru stringerea piulitelor;

- clestele mops; indicat pentru stringerea piulitelor si se utilizeaza in special la lucrari mici de reparatii (montari de robinete armaturi si schimbari de garnituri);

- cheia franceza se foloseste pentru stringerea piulitelor si contrapiulitelor la racordurile olandeze.

Executarea imbinarilor cu filet

Pentru executarea :imbinarilor filetate fixe se iau citeva suvite dintr-un fuior de cinepa, curat, pieptanat, cu firele lungi si flexibile si se infasoara pe capatul filetat al tevii de imbinat, in acelasi sens cu pasul filetului. Cinepa se infasoara dupa primul pas al filetului astfel ca la capatul tevii sa nu atirne smocuri de cinepa care ar putea sa reduca sectiunea tevii.

Cinepa se aseaza intr-un strat subtire, fara intreruperi si numai dupa ce capatul tevii a fost una cu ulei de in fiert.

Se poate utiliza ulei de in fiert amestecat cu miniu de plumb, imbunatatindu-se astfel etanseitatea, dar desfacerea ulterioara a imbinarii va fi mai greu de executat.

Se pregateste in acelasi fel si capatul celeilalte tevi de imbinat dupa care se insurubeaza cu mina piesa filetata (mufa, teu, niplu, etc) si se stringe cu clestele in timp ce teava este fixata in menghina.

Capetele tevilor nu trebuie sa se intilneasca inainte ca piesa filetata sa fie bine strinsa.

Este interzisa desurubarea piesei pentru potrivire deoarece se compromite etanseitatea imbinarii.

Pentru a se executa o imbinare demontabila cu filet lung se pregateste teava cu filet normal cu ulei de in fiert si cinepa. Pe teava cu filet lung se insurubeaza pina la capat contrapiulita si mufa. Se apropie capetele tevilor, se desurubeaza mufa de pe teava cu filet lung insurubindu-se pe cea cu filet normal pentru a se realiza o buna etanseitate intre mufa si teava cu filet normal. Pe filetul lung se infasoara o sfoara de cinepa bine rasucita imbibata cu ulei de in si miniu de plumb intre mufa si contrapiulita.

Dupa infasurarea sforii pe filet se stringe bine cu clestele contrapiulita catre mufa.

Imbinarile cu racord olandez au ca particularitate faptul ca in interior trebuie prevazuta o garnitura cu diametrul interior egal cu cel al tevii de imbinat iar cel exterior mai mic decit diametrul interior al piulitei pentru a avea loc de dilatare la stringerea cu clestele.

7. PRELUCRAREA CONDUCTELOR DIN PPR

Sistemul de conducte pentru instalatii hidrotermice cu tubulatura din polipropilena consta in folosirea combinata a tubului din polipropilena PPR cu racorduri din polipropilena



Tubulatura din PP-R reprezinta un material plastic, obtinut prin polimerizarea polipropilenei, caracterizat prin proprietati deosebite, precum: rezistenta si functionalitate pe termen lung, stabilitate dimensionala, chiar si in conditii de temperatura ridicata, usurinta si rapiditate in procesul de montare.

Instructiuni pentru montarea tuburilor si a racordurilor

1. Se debiteaza teava la lungimea dorita.

2. Se exfoliaza stratul de aluminiu (daca este teava PP-R cu insertie de aluminiu).

3. Se marcheaza tubul si se degreseaza fitingul si capatul de sudat al tubului.

4. Avand reductiile montate, se conecteaza aparatul de sudura la retea.

5. Dupa incalzire, tubul si fitingul de pe reductii sunt scoase, fiind conectate prin presare usoara.

Proba de presiune a instalatiei

Dupa montare, toate tuburile trebuie spalate. Inainte de zidirea definitiva a instalatiei in perete sau pardoseala, aceasta trebuie supusa unei probe de presiune conform normelor in vigoare (UNI 5364 – UNI 9182).

Norma UNI 5364, “Instalatii de incalzire” prevede la punctul 3.1.8. ca “la verificarea instalatiei trebuie facuta o proba de etanseitate, aducand toata instalatia la o presiune mai mare de 1 kg/cm2 (10 N/cm2) fata de cea corespunzatoare conditiei normale de lucru, care va fi mentinuta timp de 6 ore”.

Norma UNI 9182, “Instalatii de alimentare si distributie apa calda si rece”, prevede ca la verificarea instalatiei trebuie facute probe de etanseitate hidraulica.

Punctul 27.2.1. – Probe hidraulice la rece

Aceasta proba va fi efectuata pe intreaga distributie a apei reci si calde, inainte de montarea robinetilor si de inchiderea golurilor, incaperilor, mansardelor, mentinand tuburile timp de cel putin 4 ore la o presiune de 1,5 ori mai mare fata de presiunea maxima de lucru, cu minim 600 kPa. Probele se considera trecute daca, la sfarsit, manometrul indica valoarea initiala de presiune cu o toleranta de 30 kPa. Este permis sa efectuati aceste probe pentru sectoare din instalatie.

Punctul 27.2.2. – Probe hidraulice la cald

Aceasta proba priveste exclusiv distributiile de apa calda. Proba va fi efectuata dupa punerea in functiune a apei calde, la presiunea de lucru, timp de cel putin 2 ore, la o valoare a temperaturii initiale mai mare cu cel putin 100C fata de temperatura maxima care poate fi atinsa in timpul functionarii. Proba are scopul de a verifica efectele dilatarii termice a tuburilor. Relevarea directa a efectelor pe partile accesibile si indirecta pe partile neaccesibile trebuie sa dovedeasca ca dilatarea termica a tuburilor nu are ca efect aparitia pierderilor de apa.

8. IMBINAREA PRIN MUFA LA TUBURI DIN FONTA DE SCURGERE

Aceasta imbinare se poate realiza in trei moduri, denumite dupa materialele utilizate pentru etansare, respectiv etansare cu plumb, cu ciment si cu mastic bituminos.

Particularitatile acestor feluri de executie a imbinarilor cu mufe sunt urmatoarele:

- la etansarea cu plumb se pot repara usor defectele de etanseitate ivite ulterior si imbinarea se poate desface prin topirea plumbului;

- imbinarea cu ciment este lipsita de elasticitate si nu poate fi desfacuta decit prin spargerea mufei;

- imbinarea cu mastic bituminos poate fi realizata numai la coloane verticale si numai acolo unde apele evacuate nu pot produce inmuierea masticului.

Tinind seama de particularitatile mentionate rezulta ca pentru conductele orizontale de scurgere, indiferent de natura apelor transportate, se recomanda etansarea cu plumb iar pentru conducte verticale, de scurgere, etansarea cu ciment sau cu mastic bituminos.

Coloanele verticale de scurgere a apelor meteorice cu o inaltime mai mare de 5 m se vor etansa cu plumb.

La imbinarea tuburilor de fonta de scurgere cu mufe prin stemuire cu plumb trebuiesc respectate urmatoarele operatii:

- se introduce capatul fara mufa al unui tub in mufa tubului precedent;

- in spatiul dintre tub si mufa se introduc prin indesare un strat de fringhie pina se umple circa 2/3 din adincimea mufei. Fringhia este alcatuita din sfoara de cinepa bine rasucita din fire lungi de cinepa impregnata cu gudron. Indesarea fringhiei se executa cu ajutorul stemuitorului de fringhie prin batere cu ciocanul;

- in spatiul dintre tub si mufa ramas deasupra fringhiei gudronate se toarna plumb topit;

- dupa intarirea plumbului se examineaza modul in care s-a facut turnarea, respectiv plumbul sa nu aiba fisuri sau cavitati si se trece la stemuire.

Pentru turnarea plumbului la conducte asezate in pozitie orizontala se infasoara in jurul tubului la gura mufei o fringhie care sa formeze un inel.

Lungimea fringhiei trebuie sa fie cu 25 cm mai mare decit circumferinta tubului, un capat al fringhiei raminind afara.

Peste inelul format de fringhie la gura mufei se executa un manson din lut (pamint galben), capatul fringhiei raminind afara. Lutul se preseaza bine pe capatul mufei, apoi se scoate fringhia tragind de capatul liber.

In spatiul ramas prin scoaterea fringhiei se toarna incet plumbul topit astfel ca aerul din interiorul mufei sa poata fi evacuat.

Dupa intarirea plumbului se trece la stemuirea acestuia cu stemuitoare pentru plumb avind dimensiuni si forme corespunzatoare diametrului mufei si al pozitiei imbinarii.

Stemuirea cu ciment a tuburilor din fonta de scurgere se realizeaza prin indesarea la baza mufei a fringhiei gudronate peste care se pune un strat de fringhie alba uscata, mufa fiind in prealabil curatata la interior de bitum prin ardere.

Mortarul pentru etansare se prepara din 90% ciment si 10% apa (in volume) sau in loc de ciment curat se face un amestec din doua parti ciment si o parte fulgi de azbest.

Mortarul se introduce in mufa in jurul tubului si se indeasa cu stemuitorul. Dupa ce primul strat s-a indesat suficient se introduce urmatorul, repetindu-se operatia pina cind se ajunge la baza mufei.

Imbinarea se infasoara cu o cirpa uda sau se stropeste din cind in cind pentru a usura priza cimentului.

Imbinarea cu mastic bituminos se realizeaza prin turnarea in mufa a masticului incalzit pina la 200 grade C peste fringhia gudronata stemuita la fundul mufei.

In timpul turnarii mufa trebuie sa fie calda pentru a mentine fluiditatea masticului. Pentru incalzirea mufei se utilizeaza lampa de benzina.

Umplerea cu mastic se va face pina la jumatatea din spatiul ramas liber dupa stemuirea fringhiei.

Dupa racirea masticului pina la temperatura incaperii el se stemuieste cu mina si cu stemuitorul, pentru a realiza o buna etanseitate. Spatiul ramas liber in mufa se umple cu mortar de ciment sau cu ipsos.

Fixarea tuburilor de fonta se va face cu bratari sau cirlige, iar fixarea acestora in zidarie se va face cu mortar de ciment sau ipsos.

La coloanele verticale cirligele se vor fixa sub mufele tuburilor de scurgere, la distanta intre cirlige de maxim 3 m.

La conductele orizontale se vor monta dispozitive de sustinere linga mufele tuburilor. Distanta intre dispozitive nu va depasi 2 m.

Montarea tuburilor se va executa asezind mufele in contrasensul de scurgere a apelor uzate.

Pe fiecare coloana de scurgere se vor monta piese de curatire avind axa la o inaltime de 0 - 0,8 m deasupra pardoselii finite, astfel:

- la cladiri pina la 4 nivele, o piesa la baza coloanei si una la ultimul etaj;

- la cladiri peste 4 nivele, o piesa la baza coloanei si cite una la 2 sau 3 nivele.

Piesele de curatire se vor monta si acolo unde exista posibilitatea infundarii cu usurinta a conductelor.

Distanta intre doua piese de curatire se va alege astfel incit toata portiunea de conducte intre doua piese de curatire sa poata fi curatata.

Capacele pieselor de curatire vor fi prinse in suruburi si vor fi etansate cu garnituri din carton sau cauciuc.

In cazul montarii coloanelor de scurgere in nise sau sub rabit, se vor monta capace de control in dreptul pieselor de curatire.

La conductele de scurgere montate la pamint sau sub pardoseala, piesele de curatire vor fi montate in camine sau cutii de dimensiuni corespunzatoare ca sa permita accesul la aceste piese.

9. MONTAREA OBIECTELOR SANITARE

A. Operatii pregatitoare pentru montarea obiectelor sanitare

Obiectele sanitare se monteaza dupa ce au fost terminate zugravelile, s-a fixat faianta si s-au finisat pardoselile.

Inainte de montaj se efectueaza unele operatii pregatitoare in atelierul de santier. Pregatirea consta in executarea unor operatii care se realizeaza in conditii mai bune la bancul de lucru sau care nu se pot executa la pozitie.

Prima operatie pe care o executa instalatorul, dupa scoaterea obiectelor sanitare din magazie, este verificarea lor vizuala (daca prezinta fisuri sau defecte, care le fac inutilizabile).

Montarea lavoarului

La montarea lavoarelor, prima operatiune consta din taierea gaurilor pentru robinete si pentru surubul portlant, in care scop se folosesc spituri subtiri si bine ascutite precum si un ciocan usor de 0 kg. Taierea gaurilor se face urmarind cu spitul contururile acestora marcate pe dosul lavoarului.



Dupa executarea gaurilor se fixeaza robinetele si ventilul de scurgere cu ajutorul garniturilor de cauciuc.

La robinete si baterii garniturile se fixeaza la partea inferioara a lavoarului si asigura stringerea uniforma a lavoarului intre partea latita a corpului robinetului sau bateriei si piulita de stringere.

Partea latita a robinetului trebuie sa rezeme cu toata suprafata pe corpul lavoarului. In cazul in care exista neplaneitati, se netezeste suprafata lavoarului cu un amestec de chit si vopsea alba. Este interzisa utilizarea ipsosului sau cimentului deoarece dupa un timp mortarul acesta crapa si se farimiteaza.



Ventulul de scurgere se stringe la lavoar intre o garnitura de cauciuc moale la partea superioara si intre doua garnituri de cauciuc si plumb la partea inferioara. Intre cele doua garnituri se pune, pentru etansare, un strat de chit, preparat din chit de geamuri samestecat cu vopsea alba de ulei.

Montarea closetului

Lucrarile pregatitoare pentru montarea closetului constau din confectionarea tevii de spa;are si echiparea rezervorului de spalare.

Teava de spalare se executa, de obicei, direct pe santier, din teava de otel, din teava de PVC si uneori din teava de plumb de scurgere.

Tevile ingropate se monteaza pe pozitie imediat dupa terminarea zidariei la 1 -2 cm adincime de la fata zidariei spre diferenta de cele montate aparent care se monteaza odata cu closetul dupa terminarea tencuielilor si a pardoselilor.

Teava de plumb se monteaza in zidarie gata izolata cu bitum de hirtie.

Ventilul rezervorului se etanseaza la interiorul vasului cu o garnitura de cauciuc si se fixeaza prin stringerea piulitei din exteriorul vasului.

La robinetul cu plutitor se pune o garnitura din piele intre piulite de stringere si rezervor.

Rezervorul de spalare din poliesteri avind elementele componente din material plastic este adus pe santier gata asamblat.

La montarea chiuvetei este necesar pregatirea sifonului din plumb, restul operatiilor executindu-se in ultima faza de lucru.

B. Fixarea diblurilor si montarea obiectelor

Fixarea obiectelor sanitare cu ajutorul suruburilor se poate realiza cu ajutorul diblurilor.

Diblurile servesc ca elemente constructive in care se prind suruburi de fixare. Ele pot fi din lemn sau metalice.

Suruburile folosite pentru fixarea obiectelor sanitare sint suruburi pentru lemn sau suruburi pentru dibluri metalice. Ele vor avea cap semiinecat si vor fi de preferinta nichelate.

Diblurile din lemn se folosesc cel mai adesea si se confectioneaza din lemn de fag avind forma de triunghi de piramida inalt de 50 mm cu baza mare de 50 x 50 mm si baza mica de 30 x 30 mm. Surubul trebuie sa patrunda in diblu perpendicular pe directia fibrelor. Cind se fixeaza in perete diblurile trebuie sa fie bine uscate in caz contrar, dupa uscare, diblul incepe sa joace, slabind obiectul fixat.

Operatia de fixare a diblurilor pe perete sau pe pardoseala se efectueaza dupa terminarea lucrarilor de finisaje ale constructiei sau concomitent cu acestea.

Executia se incepe prin fixarea pozitiei diblurilor pentru care se traseaza pe perete doua linii perpendiculare, una pe alta, care se intretaie la centrul gaurii de fixare a surubului.

Pentru executarea gaurilor se folosesc dalti si spituri bine ascutite.

Fata diblului trebuie sa fie, dupa montaj, putin sub nivelul tencuielii.

La fixarea diblului, se curata intii de praf si moloz gaura din perete si se uda cu apa. Se introduce apoi mortar pregatindu-se pe fundul si peretii gaurii dupa care diblul de lemn, care a fost udat cu apa, se introduce in gaura. Golul ramas in jurul diblului se completeaza cu mortar care se netezeste la suprafata cu spaclul.

Mortarul de ciment asigura o buna rezistenta dar are priza lenta, deci poate duce la intarirea lucrarilor.

Mortarul de ipsos are o rezistenta mai mica, dar are priza rapida. In incaperile cu umiditate mare folosirea cimentului la fixarea diblurilor este obligatorie (de exemplu la spalatorii).

La locurile perfect uscate si la ziduri de caramida se prefera mortarul de ipsos a carui priza este rapida.

Diblurile metalice au forma cilindrica si se fabrica in general din tabla presata.

Gaurile pentru fixare in perete se executa cu masina de gaurit, diametrul gaurii fiind cu putin mai mare decit diametrul exterior al diblului.

Pentru fixarea in perete, diblul se umple cu fuior de cinepa imbibat cu gudron. Prin introducerea surubului fuiorul este presat in exterior umplind complet gaura din perete. Gudronul din cinepa acopera suprafata surubului si o protejeaza impotriva coroziunii.

Diblurile metalice necesita gauri de montaj mici, nu au nevoie de timp pentru priza materialului de fixare si realizeaza o prindere foarte buna, care poate fi usor desfacuta.

Pentru fixarea obiectelor sanitare in pardoseala se folosesc numai dibluri de lemn.

Atunci cind peretii sint placati cu faianta sau alte placi si folosirea diblurilor din lemn prezinta pericolul desprinderii placilor de pe pereti datorita umezelii, fixarea obiectelor sanitare se poate face cu suruburi din otel si spirala de sirma. Se executa gaura cu diametrul de cca 30 mm, se infasoara pe surub o sirma moale din otel cu diametrul de 1 mm urmarind la inceput pasul filetului iar apoi se infasoara in crucis de citeva ori, se uda gaura cu apa si se umple cu mortar de ciment dupa care se introduce surubul in gaura si se netezeste mortarul la suprafata peretelui.

Dupa intarirea cimentului (2 sau 4 zile) se scoate surubul din gaura cu surubelnita si apoi se poate monta obiectul sanitar.

Consolele se fixeaza pe perete cu suruburi pentru lemn cind se folosesc dibluri din lemn, cu suruburi pentru dibluri metalice si cu suruburi cu spirala din sirma zincata cind nu se prevad dibluri.

C. Fixarea obiectelor sanitare pe pozitie

Montarea lavoarelor, se incepe cu fixarea cu suruburi a consolelor in diblurile din perete.

Dupa fixarea consolelor se verifics orizontalitatea de asezare a lor, se pun pe ele puferele de cauciuc, dupa care se aseaza lavoarul.

Montarea vasului de closet si a bideului

Dupa ce s-a introdus fiecare diblu in gaura facuta in pardoseala se toarna peste el numai atit mortar de ciment cit este necesar sa depaseasca fata superioara a diblului.

Dupa ce mortarul a facut priza se potriveste vasul perfect orizontal pe pozitia lui, folosind pene din tabla sau teava de plumb. Dupa ce s-a verificat asezarea corecta a vasului se umple cu mortar de ciment restul spatiului ramas liber sub vas, dupa care se string bine suruburile de fixare in dibluri.

Montarea rezervorului de spalare la closet

Pentru montarea rezervorului de spalare se folosesc doua cirlige de 50 - 60 mm lungime care se fixeaza in perete cu mortar de ciment la o inaltime de 245 cm fata de pardoseala.

In cazuri speciale se pot fixa mai jos astfel ca sa ramina un spatiu de 20 cm de la fata superioara a rezervorului pina la tavan pentru a putea executa lucrari de intretinere la rezervor.

D. Legarea obiectelor sanitare la reteaua de apa potabila

Alimentarea cu apa a obiectelor sanitare se poate face prin conducte montate aparent sau ingropat. In principiu obiectele sanitare prevazute cu armaturi de serviciu montate pe obiect (lavoar, bideu, etc) sint alimentate prin conducte amplasate sub obiect, iar cele deservite de armaturi montate pe perete (spalator, baie, chiuveta) sint alimentate prin conducte montate deasupra obiectului sanitar.Conductele vor avea panta de golire spre obiect sau spre coloana.

Peretii de caramida avind grosimea mai mare de 20 cm permit montarea ingropata a conductelor de legatura si a legaturilor la baterie. La peretii de zidarie de 12 cm grosime ce permite racorduri ingropate la obiecte numai pe lungimi scurte. Peretii din ipsos sau mastile de mascare nu permit montarea ingropata a conductelor.

Legatura dintre robinetele de serviciu sau baterii si conducte se poate realiza fie direct, fie prin intermediul unei tevi din plumb sau PVC. Legaturile elastice se folosesc atunci cind legatura directa poate provoca spargerea obiectului de faianta, cind acesta este usor deplasat prin lovire sau rezemarea corpului (lavoar) sau cind se fac legaturi in pozitii dificile, cum este cazul la bideu, cazan de baie sau rezervorul de spalare pentru closet.

Pentru imbinarea tevilor din plumb cu tevile din otel, cu robinetele sau piesele metalice, se folosesc piese speciale de racordare din bronz sau alama, care permit lipirea cu aliaj de cositor, piesele de racordare sint fie bosuri din alama pentru imbinari fixe, fie racorduri olandeze cu prelungitor din alama pentru imbinari demontabile.

La montarea instalatiilor de pereti placati cu faianta trebuie sa se aiba in vedere si simetria fata de desenul rosturilor faiantei.

E. Montarea racordurilor pentru alimentarea obiectelor sanitare

Racordarea lavoarului

Alimentarea cu apa a lavoarului se poate face fie prin armaturi de serviciu montate pe corpul lavoarului (armaturi stative) fie prin armaturi de serviciu montate pe perete, deasupra lavoarului.

Pentru armaturi stative racordurile de apa sint prevazute totdeauna sub lavoar. Legaturile dintre conductele de otel si robinete se realizeaza cu conducte din plumb de presiune sau din PVC (numai pentru apa rece).Daca lavoarul este prevazut cu robinete de trecere pe conductele de apa rece si calda acestea vor fi de tipul robinet de trecere cu racord olandez si mufa dreapta sau de colt. Robinetul de colt se foloseste cind racordurile sint ingropate in tencuiala. Capul filetat se insurubeaza in cotul montat pe capul racordului de apa la iesirea din perete, iar pe racordul de lipit de la piulita olandeza se lipeste conducta elastica care face legatura cu armatura de serviciu. La executarea racordului elastic pentru apa calda se foloseste totdeauna conducta de plumb de presiune de 10/18 mm, iar pentru apa rece conducta din plumb sau din PVC. Lungimea racordului elastic se stabileste avind in vedere realizarea unui cot etaj care se deformeaza usor dupa necesitati. Teava de legatura din PVC se prelucreaza la cald.

Piulita olandeza se stringe numai dupa ce lipiturile s-au intarit bine (cca 24 ore).

Racordarea rezervorului de spalare

Racordul de alimentare cu apa a rezervorului de spalare montat sus se fixeaza in mod normal deasupra rezervorului.Pentru reglajul debitului de apa, precum si pentru inchiderea in vederea unor reparatii se prevede robinet de colt su racord de lipit. Legatura dintre acest robinet si racordul olandez al robinetului cu plutitor se realizeaza cu teava din plumb de 10/18 mm si lungimea de 25 cm sau cu conducta din PVC.

F. Racordul obiectelor sanitare la reteaua de canalizare

Racordul lavoarului

Legatura intre sifonul lavoarului si racordul de scurgere se realizeaza cu teava de scurgere din plumb de 30/34 mm sau din PVC de 32 x 1,8 care se imbina prin lipire, atit cu sifonul cit si cu teava de scurgere.

Racordul chiuvetei

Legarea chiuvetei la reteaua de canalizare se face prin intermediul unui sifon de plumb tip “S” sau “P” cu diametrul de 50 - 54 mm. Etansarea intre stutul de scurgere al chiuvetei si sifonul de plumb se obtine prin bandajarea cu o fisie de pinza impregnata cu colofoniu. Infasurarea se executa la cald, cu lampa de lipit, instalatorul invelind si presind fisia de pinza cu mina uda.

Daca teava de scurgere din perete este din PVC ea se largeste la capatul ce iese din perete astfel ca sa se poata introduce bratul sifonului de plumb. Etanseitatea, intre sifonul de plumb si teava din PVC se obtine prin incalzirea capatului largit, astfel ca materialul sa se contracte suficient de puternic.

Racordul vasului de closet

Racordul dintre vas si conducta de scurgere se poate realiza fie cu teava de scurgere din plumb de 105 x 2,5 mm croita la fata locului, fie cu cot cu racord separat din portelan.

Racordul din teava de plumb se smoleste la exterior, se introduce in mufa tubului de fonta iar locul gol ramas in mufa se umple cu mortar.

Racordul de scurgere al vasului de faianta se unge intii cu vopsea de ulei, se prinde de el o cantitate potrivita de chit si apoi se introduce cu racordul sau in teava de plumb. In locul acordului de scurgere din plumb se poate folosi teava din PVC-U de 100 x 3 mm.

Racordarea rezervorului de spalare cu teava din plumb se realizeaza prin lipitura. La teava de spalare din otel racordarea se realizeaza cu mufa stinga - dreapta. Pentru teava de spalare din PVC se demonteaza racordul de alama al ventilului si se inlocuieste acesta cu o piesa de racord din PVC.

Garnitura originala de cauciuc a clopotului rezervorului se monteaza dupa ce s-a executat legatura intre ventil si teava de spalare.

Legatura dintre teava de spalare si vasul de closet se acopera cu o manseta de cauciuc care se prinde cu sirma zincata de 0 mm grosime.

Montarea sifoanelor de pardoseala

Sifoanele de pardoseala se monteaza odata cu tuburile de scurgere la care se racordeaza.

Izolatia hidrofuga in jurul sifonului trebuie facuta cu deosebita grija pentru a nu permite infiltrarea apei pe linga sifon. De asemenea, trebuie ca pardoseala sa aiba panta continua spre sifon.

10/ METODE DE PREFABRICARE

Metodele de prefabricare ale lucrarilor de instalatii sanitare se pot imparti in trei categorii si anume:



- prefabricarea dupa masurari;

- prefabricarea dupa desenele de executie din documentatia de proiectare;

- utilizarea prefabricatelor tipizate.

Prefabricare dupa masuratori

Dupa executarea constructiei brute a canalelor, gaurilor pentru traversare si a celorlalte amenajari constructive necesare inceperii montajului, muncitorii instalatori efectueaza masurari.

La baza masurarilor directe pe constructia gata executata si in conformitate cu proiectul instalatiei respective se elaboreaza planuri si schite cotate pentru scoaterea instalatiei ale caror gabarite permit transportul de la atelier pe santier si in interiorul constructiei.

Atelierul executa prefabricatele conform dimensiunilor primite si apoi acestea se transporta pe santier, unde se monteaza.

Fiecare prefabricat poate avea dimensiuni diferite de a celorlalte prefabricate, astfel ca nu se poate organiza o productie in serie.

Ansamblurile de conducte prefabricate

Ansamblul de conducte poate fi o portiune a instalatiei de alimentare cu apa sau de scurgere, cu ramificatiile respective, legaturile de apa la obiectele sanitare si racordurile de scurgere de la obiectele sanitare.

La ansamblurile de tevi prefabricate pentru instalatii de apa exista trei solutii posibile de imbinare intre ele si anume:

- cu racord olandez;

- cu mufa stinga - dreapta;

- cu filet lung.

Racordul olandez, din cauza etansarii nesigure a garniturii, poate fi adaptat numai la montajul aparent al conductelor. El permite realizarea imbinarii, fara a provoca o deplasare a pieselor intre ele, insa tolerantele de montaj sint relativ mari.

Imbinarea cu mufa stinga - dreapta este mai sigura in ceea ce priveste etanseitatea, insa trebuie sa existe posibilitatea de a deplasa intre ele cele doua ansambluri de tevi care se monteaza.

Imbinarea cu filet este mai pretentioasa in executie dar are avantajul ca nu deplaseaza intre ele elementele ce se asambleaza si permite chiar o compensare la montaj a tolerantelor de lungime, cu 10 - 40 mm, ceea ce este important pentru cazul cind se cer tolerante mici.

Ansamblurile prefabricate din tuburi din fonta trebuiesc etansate cu plumb pentru a rezista la transport.

11/ EFECTUAREA PROBELOR

Probele la care vor fi supuse instalatiile sanitare sint urmatoarele:

Pentru instalatii de apa rece

- proba de etanseitate la presiune;

- proba de functionare

Pentru instalatii de apa calda

- proba de etanseitate la presiune dupa dilatare;

- proba de functionare;

Pentru instalatiile de canalizare

- proba de etanseitate;

- proba de functionare.

Proba de etanseitate la presiune

Se va umple instalatia cu apa prin deschiderea lenta a robinetului principal de aimentare. In punctele cele mai inalte se vor lasa deschise robinetele de serviciu pentru evacuarea aerului, pina la umplerea completa cu apa a retelei, dupa care aceste robinete se vor inchide.

Prin actionarea pompei se va ridica presiunea in retea pina la 1 ori presiunea de regim, insa minimum 6 atmosfere.

Durata incercarii va fi de 20 de minute, timp in care nu se admite nici o scadere a presiunii.

Presiunea se va citi la un manometru fixat pe pompa aceasta fiind amplasata la punctul cel mai de jos al instalatiei. Nu se admit scurgeri de apa din elementele instalatiei, care trebuie sa fie perfect etanse. Presiunea de incercare se va mentine constanta pe toata durata incercarii.

Proba de etanseitate la presiune dupa dilatare

Aceasta proba se efectueaza numai la instalatia de apa calda, inclusiv la conductele de recirculatie. Instalatia completa este tinuta timp de minimum 6 ore in functiune, apa avind temperatura de regim.

Dupa racirea completa a instalatiei, se repeta proba de etansare la presiune.

Proba de functionare

La instalatia de apa rece si calda se verifica daca toate punctele de alimentare cu apa rece si calda dau debitul de apa conform proiectului si STAS 1478.

In punctele de alimentare cu apa calda se va controla temperatura apei calde. Nu este indicat ca temperatura sa fie sub 5 grade C fata de temperatura stabilita in proiect.

Pentru proba de etanseitate instalatiile de canalizare se umplu cu apa dupa cum urmeaza:

- instalatia de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii;

- instalatia de canalizare menajera pina la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de evacuare a apelor.

Incercarea de functionare a instalatiilor de canalizare se va face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei, obiecte ce vor fi desemnate de proiectant.

Probarea si darea in functiune a instalatiilor executate cu tevi din PVC rigid se va face in conformitate cu prescriptiile din “Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare cu tevi din PVC rigid” I.1.

In timpul incercarii de functionare se verifica fiecare robinet atit cele de pe apa rece cit si cele de pe conducta de apa calda. La bateriile amestecatoare se face verificarea la apa rece, apa calda si apa amestecata.

Cu ocazia incercarilor de functionare se regleaza si robinetele pentru a se realiza presiunile de serviciu normale. In acest scop se folosesc robinetele de inchidere si reglaj prevazute pe conductele de alimentare a obiectelor respective.

La rezervoarele de spalare ale closetelor dupa ce se regleaza robinetul coltar, se verifica si pozitia bratului plutitorului pentru a se realiza o umplere normala a rezervorului.

La rezervorul de spalare clopotul trebuie sa inchida etans si in bune conditii pe toata suprafata.

La incercarea de spalare se presara in interiorul vasului praf de carbune si un ghemotoc de hirtie de ziar pe fundul vasului.

La o singura golire a rezervorului de spalare vasul trebuie golit complet si bine spalat de praful de carbune.

La cazile de baie se verifica daca au pante spre ventilul de scurgere si daca preaplinul permite scurgerea apei in aceleasi conditii ca si scurgerea principala.

La dusuri apa trebuie sa curga prin toata suprafata sitei, avind jetul dirijat uniform in jos.

Sifoanele de pardoseala trebuie sa primeasca apa ce se scurge la suprafata pardoselii, iar la cele combinate se va verifica daca se poate scurge toata apa evacuata din baie fara a refula pe pardoseala. Verificarea se face umplind cada cu apa pina la preaplin si deschizind apoi dopul de scurgere. Daca apa refuleaza din sifon, inseamna ca legatura dintre ventilul de scurgere si sifon trebuie strangulata.

13/ RECEPTIA LUCRARILOR

La receptia lucrarilor de instalatii tehnico-sanitare se verifica:

- daca s-au respectat prescriptiile din proiect privind traseul, dimensiunile, amplasamentul si caracteristicile;

- paralelismul conductelor cu elemente de constructie, respectarea distantelor minime dintre conducte si dintre conductele si suprafetele finite ale elementelor de constructii;

- rigiditatea fixarii conductelor;

- asigurarea dilatarii libere a conductelor de apa calda precum si a conductelor din mase plastice;

- asezarea corecta si accesibila a armaturilor si a aparatelor de control;

- functionarea normala a armaturilor de serviciu si de siguranta;

- posibilitatea de golire a instalatiei.

Daca in instalatie sau in bransament s-au montat conducte de plumb este obligatoriu ca inainte de a da in functiune instalatia, sa se lase apa sa curga citeva zile prin conducte, interzicind in acest timp consumul de apa pentru baut.

In acest fel se produce in conducte un strat de oxid de plumb, care le protejeaza impotriva coroziunii ulterioare si impiedica dizolvarea plumbului in apa. Aceasta masura este necesara ca protectie impotriva unei eventuale otraviri cu plumb.

La darea in exploatare a instalatiilor de apa executate cu conducte din PVC se procedeaza de asemenea la spalarea conductelor deoarece in compozitia materialului acestor tevi intra si substante plastifiante pe baza de plumb. Conductele vor fi umplute cu apa si golite dupa 24 ore, timp de 3 zile consecutiv.

LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA

- “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare; indicativ I.9 - 82, Buletinul Constructiilor nr. 1/1983;

- “Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare cu tevi din PVC rigid”, I.1. - 78, Buletinul Constructiilor 11/1979;

- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe ind. P 7 - 77. Buletinul constructiilor 5/1978;

- Legea privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, Legea nr.8 din 1 iulie 1977, Bul. Of. 9 iulie 1977.

- Decret al Consiliului de Stat privind aprobarea Normelor generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. Decret nr. Buletinul Oficial din 22 august 1977.

- Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii, C 142-74, Buletinul Constructiilor nr. 2/1980;

- Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice C 139 - 79, Buletinul Constructiilor nr.4/1980;

- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente C 56 - 76, Buletinul Constructiilor nr. 4/1976;

- Instructiuni de protectie a muncii in timpul controlului tehnic al instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat CR 13 - 74;

- Instalatii sanitare in cladiri - Sandor C., Gheorghe Gh., Raport Editura tehnica 1958;

- Instalatii de alimentari cu apa, canalizare sanitare si gaze - Busuioc H., Vintila St, Editura didactica si pedagogica 1977;

- Indrumator pentru lucrarile de instalatii sanitare interioare - Dumitrescu L, Editura tehnica 1972.

- Instalatii tehnic-sanitare si de gaze - Ghitescu D., Mirea A., Editura didactica si pedagogica 1970.

- STAS 1343/0; 1343/1; 1343/2; 1343/4 - 1977.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu