Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii » instalatii
Debitmetria conductelor

Debitmetria conductelor



DEBITMETRIA CONDUCTELOR

CONTINUT

1.INTRODUCERE. OBIECTIVE

2.DESCRIERE GENERALA                                                                         

3.TEMA: DETERMINAREA DEBITULUI UNEI CONDUCTE                  

3.1.Elemente geometrice si hidraulice         

3.2.Metoda de lucru                                                                          

3.3.Elemente teoretice. Relatii de calcul      


3.4.Obtinerea masuratorilor. Rezultate

1.INTRODUCERE. OBIECTIVE

In studiul sistemelor hidraulice de transport sub presiune determinarea debitului este de mare importanta. Obiectivul lucrarii este de a determina debitul unei conducte prin trei dispozitive diferite si de a compara rezultatele cu debitul obtinut pe cale volumetrica, evaluand erorile comise si pierderile de sarcina la fiecare dispozitiv.

2. DESCRIERE GENERALA

            Standul de debitmetrie (Figura11.1) este compus dintr-o conducta transparenta pe care sunt dispuse in serie trei dispozitive diferite pentru determinarea debitului: tub Venturi (Figura 11.2), debitmetru cu arie variabila si un orificiu de masurare. Debitmetrul cu arie variabila consta dintr-un cilindru vertical transparent care permite citirea directa a debitului functionand pe principiile hidrodinamicii. Standul se foloseste impreuna cu standul de alimentare. Variatia debitului si a presiunii se obtine cu ajutorul robinetului standului dispus la iesirea din conducta cat si cu robinetul standului de alimentare. Dispozitivele de masurare sunt prevazute in amonte si aval cu prize de presiune care sunt racordate la un panou cu opt piezometre. Piezometrele permit determinarea pierderilor totale pe cele trei dispozitive iar pentru tubul Venturi si orificiu dau citiri necesare calculului debitului. La partea superioara piezometrele se pot presuriza cu ajutorul unei pompe manuale iar controlul presiunii se realizeaza cu un robinet de aerisire/reglaj.

3.TEMA: DETERMINAREA DEBITULUI UNEI CONDUCTE

3.1 Elemente geometrice si hidraulice

Elementele geometrice si hidraulice utilizate sunt prezentate in Tabelul 1.

Figura 11.1. Standul de debitmetrie

Figura11. 2. Tubul Venturi.Elemente geometrice

Tabelul 1. Elemente geometrice si hidraulice

Nr.crt

Identificare element

Notatie

Unitate de masura

Tip

1

Diametrul conductei

d

mm

dat; d=31.75

2

Aria transversala conducta

A1

m2

calculata

3

Aria transversala orificiu

A2o

m2

calculata

4

Aria transversala tub Venturi

A2V

m2

calculata

5

Inaltimea piezometrica la priza i (i=18)

hi

m

masurata

6

Volum

V

m3

masurat

7

Timp

t

s

masurat

8

Debit (volumetric)

Qt

m3/s

calculat

9

Debit (tub Venturi)

QV

m3/s

calculat

10

Debit (debitmetru cu arie variabila)

Qs

m3/s

calculat

11

Debit (orificiu)

Qo

m3/s

masurat

12

Sarcina tub Venturi

m

calculata

13

Sarcina orificiu

m

calculata

Erori relative procentuale

10

Eroarea la tubul Venturi

εv

calculata

11

Eroarea la debitmetru cu arie variabila

εs

calculata

12

Eroarea la orificiu

εo

calculata

Pierderi de sarcina

Pierderea  de sarcina la tubul Venturi

hv

m

calculata hv= h1-h3

Pierderea  de sarcina la aria variabila

hs

m

Calculata hs= h4-h5

Pierderea  de sarcina la orificiu

ho

m

calculata ho= h6-h8

3.2. Metoda de lucru             

Standul de debitmetrie se pozitioneaza la partea superioara a bancului de alimentare. Alimentarea se face printr-un racord rapid. Furtunul de evacuare al standului de debitmetrie se plaseaza in canalul standului de alimentare. Se deschide complet robinetul standului, se inchide robinetul standului de alimentare si se porneste pompa. Se deschide gradual robinetul de la alimentare umpland conducta, eliminand astfel aerul din ea. Pentru eliminarea aerului din piezometre se deschide robinetul de aerisire de la partea superioara. Se mareste debitul prin deschiderea robinetului de la standul de alimentare pana cand debitmetrul cu arie variabila este plin iar pe piezometre se pot face citiri. Reglajele de debit si presiune se pot realiza din robinetul standului de debitmetrie si robinetul standului de alimentare. Ridicarea sau coborarea nivelurilor in piezometre se realizeaza prin presurizarea acestora cu ajutorul unei pompe manuale si a surubului de aerisire. Masuratorile de debit si nivele piezometrice se fac atunci in toate piezometrele nivelele se pot citi pe scala gradata. Debitul se masoara direct la debitmetrul cu arie variabila, volumetric la standul de alimentare prin citirea volumului si a timpului de colectare si indirect la tubul Venturi si orificiu prin citirea pierderii de sarcina.

3.2.Elemente teoretice. Relatii de calcul



            Dispozitivele de masurare a debitelor conductelor au ca principiu ingustarea sectiunii de curgere de la sectiunea conductei A1 la sectiunea contractata A2, aparitia unei pierderi de sarcina locale cu ajutorul careia in baza ecuatiei lui Bernoulli se obtine expresia debitului:

                             (46)

unde:   -debitul conductei [L3T-1] ;



- coeficient de debit (tub Venturi =0.98, orificiu =0.63);

-A2 aria transversala a sectiunii ingustate (orificiu sau tub venturi) [L2];

            -A1 aria transversala a conductei [L2];

            -g  acceleratia gravitationala [LT-1] ;

            - pierderea de sarcina produsa de ingustare [L].

Debitele obtinute cu relatia (1) pentru tubul Venturi si orificiu precum si cel citit direct la debitmetrul cu arie variabila se compara cu cel obtinut volumetric la standul de alimentare pe baza volumului colectat si a timpului.

3.4.Obtinerea masuratorilor. Rezultate

Pentru un regim permanent si uniform de curgere in conducta se citesc valorile la tuburile piezometrice h1-h8. Se inregistreaza volumul colectat la rezervorul standului de alimentare pentru un timp de colectare de cel putin un minut. Se repeta masuratorile de volum si timp. Rezultatele obtinute se trec in Tabelul 2 si se efectueaza calculele aferente. Erorile relative se calculeaza cu relatia:, unde Q este debitul de la cele trei dispozitive.

Tabelul 2. Rezultate debitmetrie

Nr.crt

h1

(mm)

h2

(mm)

h3

(mm)

h4

(mm)

h5

(mm)

h6

(mm)

h7

(mm)

h8

(mm)

Volum

V

(m3)

Timp

t

s

Debit

Qt

(m3/s)

Medie debit

(m3/s)

1

2

3

Media

Tubul Venturi

Diametru conducta

d

(mm)

Arie

conducta

A1

(m2)

Arie

ingustata

A2

(m2)

Coeficient debit

=h1-h2

(m)

Debit

QV

(m3/s)

Eroarea relativa

εv

Pierdere sarcina

hr

(m)

31.75

7,92x10-4

1,77x10-4

0,98

Orificiu de masura

Diametru conducta

d

(mm)

Arie

conducta

A1

(m2)

Arie

ingustata

A2

(m2)

Coeficient debit

=h6-h7

(m)

Debit

Qo

(m3/s)

Eroarea relativa

εo

Pierdere sarcina

hr

(m)

31.75

7,92x10-4

3,14x10-4

0,63

Debitmetru cu arie variabila

Debit

QS

(m3/s)

Eroarea relativa

εo

Pierdere sarcina

hr

(m)









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu