Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » criminalistica
Referat criminalistica - clasificarea fotografiei judiciare

Referat criminalistica - clasificarea fotografiei judiciare



UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

MASTERAT  STIINTE PENALE

REFERAT


CLASIFICAREA  FOTOGRAFIEI  JUDICIARE

                                   Disciplina :  CRIMINALISTICA

                                                

BIBLIOGRAFIE

1.Emilian Stancu, Tratat de Criminalistica, Ed. a IV-a revazuta si adaugita.Universul Juridic, Bucuresti, 2007

2.Lazar Carjan, Curs de Criminalistica. Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2003

3.Nicolae Ionescu”Fotografia si semnalmente in Romania” ,in culegerea de referate:   „ Scoala romaneasca de  criminalistica” editata de Ministerul  de Interne, Buc. 1975,

4.Nicolae Minovici,”Manual tehnic de medicina legala”, Bucuresti,1904,cap.IX

5.R.A.Reiss,”Manuel de police scientifique”,Ed. Felix Alcan,Paris, 1911

6. P.F.Ceccaldi,”La criminalistique ”, Presses Univesitaires de France, Paris 1962

7.Camil Suciu, Criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica,Buc, 1972

8. S.A.Golunski, Criminalistica, Ed. Stiintifica Buc, 1967

9.A.N.Vasiliev, Kriminalistica, Ed. Universitatii din Moscova,1971

10.N.Ionescu, Tratat practic de criminalistica,vol.I al IGP,Ed. Ministerului de Interne,Buc,1976,

11. I.Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex,Buc.,1967

12. Ion Anghelescu si Marian Babiuc, ,,Filmul judiciar  ,Ed. Ministerului de Interne,Buc,1974

13.C. Sannie, ,” La recherché scientifique du criminel”, Ed. Armand Colin,Paris,1954,

14.G. Marton si N. Zeghene, “ Fotogrammetria”,Ed. Stiintifica,Buc.,1972

15. M.Le Clere,”Manuel de police technique”,Ed. Police-Revue,Paris,1973

16..Pierre  Montel”Toute la photographie”,Ed. Publicatons Montel Paris,1972

17.Helmut Stapf,”Practica fotografica”,Ed. Tehnica,Buc,1958.

18. N.M. Ziuskin si B.P.  Kircinski,”Metode fotografice si fizice de cercetare a corpurilor delicte.

19. George Hutanu si Ion Dorin,” Holografia”, Ed. Stiintifica Enciclopedica, Buc., 1971

1.   ASPECTE   INTRODUCTIVE

             Fotografia judiciara  detine o  pozitie particulara bine conturata in ansamblul  investigatiilor criminalistice. Adaptarea  tehnicii fotografice la specificul procesului judiciar  a reprezentat , indiscutabil, o necesitate obiectiva, tot asa cum aparitia Criminalisticii, in calitate de stiinta juridica , a fost impusa de nevoia combaterii eficiente a infractiunilor.1

            Investigatia criminalistica a avut un prim suport tehnico-stiintific in metodele fotografice, desi realitatea demonstreaza ca utilizarea  fotografiei de catre serviciile de politie a devansat-o.

 Astfel, daca procedeul fixarii imaginilor fotografice este pus la punct ( intr-o forma apropiata de fotografierea moderna) de catre Daguerre, in anul 1839,  politia belgiana  a inceput sa-l foloseasca in anul urmator in inchisoarea din Bruxelles.

             Printre primele servicii specializate in fotografiere judiciara s-au remarcat cel din Chicago (1855) si cel al prefecturii politiei din Paris, infiintata in anul 1872, a carui activitate a fost indeosebi perfectionata de celebrul Alphonse Bertillon, dupa anul 1879.

             Romania s-a situat printre  primele tari europene care au apelat la serviciile fotografiei judiciare , practicarea acesteia fiind semnalata inca din anul 1879, de catre un serviciu specializat al politiei capitalei.2

             Meritul incontestabil al initierii primelor reguli cu caracter stiintific de executare a fotografiei judiciare revine, in tara noastra, lui Nicolae Minovici, care in lucrarea sa ”Manual  tehnic de medicina legala” a dedicat un capitol intreg fotografiei judiciare .3

             In majoritatea tarilor anglo-saxone, inventatorul fotografiei este considerat Sir Fox Talbot, care a perfectionat, in 1844, procedeul fotografic pozitiv-negativ prin folosirea unei hartii translucide. Ideile fundamentale ale fotografiei in culori au fost elaborate in anul 1869 de catre francezii Ducos du Hauron si Charles Cros.

            De la inceputurile conturarii Criminalisticii ca stiinta de sine statatoare, autorii de specialitate si, fireste, juristii practicieni devin tot mai convinti de utilitatea  fotografiei in activitatea justitiei.Daca recomandarea lui Hans Gross, facuta in Manualul judecatorului de instructie in sistemul criminalisticii de folosire  a aparatului de proiectie in salile Curtii de Jurati va ramane fara ecou in randul  magistratilor, inchistati, inca, intr-un soi de conservatorism probator la sfarsitul secolului al XIX-lea, ea va fi reiterata cu si mai multa vigoare stiintifica in scurta vreme.

             Un cunoscut criminalist, R.A. Reiss semnala in urma cu aproximativ  un secol, ca: „Fotografia judiciara… va permite magistratului insarcinat cu ancheta de a avea in fata ochilor, in orice moment, imaginea exacta a locului sau a locurilor unde s-a savarsit crima. Fotografia va constitui deci un fel de memoriu artificial al magistratului care conduce ancheta” 4

In mod firesc, in epoca eceea se aveau in vedere  avntajele fotografiei judiciare executate la fata locului ori in imprejurari similare, nu si fotografiile stiintifice de examinare a corpurilor delicte care urmau sa largeasca considerabil rolul si importanta fotografiei in descoperirea infractiunilor. Astazi, alaturi de fotografia devenita clasica, se apeleaza la tehnicile de fotografiere digitala, ca ti la inregistrarile video.

   ____________________________________________________________ _________________

1.Emilian Stancu, Tratat de Criminalistica, Ed. a IV-a revazuta si adaugita.Universul Juridic, Bucuresti, 2007, pag.75

 2.Nicolae Ionescu”Fotografia si semnalmente in Romania” ,in culegerea de referate :Scoala romaneasca de  

    criminalistica” editata de Ministerul  de Interne, Buc. 1975, p.60-63

3.Nicolae Minovici,”Manual tehnic de medicina legala”,Bucuresti,1904,cap.IX

4.R.A.Reiss,”Manuel de police scientifique”,Ed. Felix Alcan,Paris,1911,p.357, Cit de Em Stancu, op cit. Pag 75

         

                                 

                                                           

2. CLASIFICAREA  FOTOGRAFIEI   JUDICIARE

             Fotografia judiciara cuprinde doua mari categorii de metode, potrivit  destinatiei lor imediate, care insa nu se diferentiaza in mod absolut: fotografia judiciara operativa  si fotografia  judiciara de examinare.


                      I.Fotografia judiciara operativa (de fixare)

          Din aceasta categorie  fac parte:           

A) fotografia de la locului faptei

B) fotografia de identificare dupa semnalmente

C).fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala.

                                 l. A) FOTOGRAFIILE DE LA LOCUL FAPTEI

             Procedeele de fotografiere  aplicate la fata locului includ : fotografia de orientare, fotografia-schita, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor  si masuratorile fotografice.

Fotografiile executate de organul de urmarire penala cu ocazia cercetarii locului faptei fac parte din fotografia  judiciara operativa. Sub aspect procesual ele constituie o parte integranta din procesul-verbal de cercetare la fata locului.

.Fotografia de orientare    cuprinde  tabloul  general  al  locului  faptei  cu  toate

imprejurimile sale. Ea se face in faza statica a cercetarii locului faptei, cand nu se misca nimic din tot ce se afla in perimetrul acestuia. Cand locul faptei este in interiorul unui imobil, fotografia de orientare trebuie sa cuprinda intreaga cladire in care a fost comisa fapta cercetata, obiecte fixe de pe strada etc.  Fotografia de orientare in functie de natura locului fotografiat poate fi unitara, cand se realizeaza o singura pozitie si  panoramica in cazul fotografiei pe segmente a locului respectiv.

             La randul sau fotografia panoramica se clasifica in :1

- Fotografia panoramica circulara, care se face in cazul cand locul faptei este atat de intins incat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine care sa intruneasca calitatile fotografiei de orientare. 

             Aparatul fotografic se aseaza pe un stativ cu cap mobil spre a putea fi rotit pe un arc de cerc de 180 grade, apoi locul faptei se fotografiaza pe segmente.

- Fotografia panoramica liniara se recomanda cand obiectul de fotografiat ar fi un imobil de dimensiuni mari, situat pe o strada ingusta ce nu permite fotografierea de la o distanta mare.

             La ambele fotografii panoramice in laborator se vor respecta urmatoarele conditii: expunerea, marimea, hartia fotografica si durata de developare trebuie sa fie aceleasi ca cele ale imaginilor  tuturor segmentelor.

Fotografia schita – oglindeste locul savarsirii faptei cu toate particularitatile sale, fara imprejurimi avand in prim plan obiectul central al cercetarii criminalistice. Fotografiile schite ale locului faptei pot fi unitare si  fotografii schite in serie cand locul faptei este fixat prin mai multe fotografieri din pozitii diferite. Fotografiile schite in serie pot fi : panoramica, pe sectoare, contrara si incrucisata,potrivit procedeelor de executie.2

____________________________________________________________ __________________________________________________________

1.A.N.Vasiliev, Kriminalistica, Ed. Universitatii din Moscova,1971, p.64

2. C.Suciu,op.cit., p57-59,N.Ionescu, Tratat practic de criminalistica,vol.I al IGP,Ed. Ministerului de Interne,Buc, 

    1976, p.62-64

          -Fotografia-schita unitara – prin care este redat, intr-un singur cadru,  ansamblul locului faptei

          -Fotografia-schita panoramica – se realizeaza prin aplicarea metodei de realizare a fotografiei panoramice de orientare. In cazurile de fotografiere a locului faptei pe sectoare, in prealabil se imparte intregul sau perimetru in zone astfel delimitate incat fiecare in parte sa poata fi fotografiata dintr-o singura pozitie. Acest tip de fotografie este apreciata de unii autori, ca o varianta a fotografiei de orientare. 1

         Metoda fotografiei contrare – consta in fixarea locului faptei din doua pozitii diametral opuse. In acest fel se obtin doua fotografii schite ale unuia si aceluiasi loc.

 

         Metoda fotografierii incrucisate – consta in fixarea aceluiasi loc din patru extremitati ale sale, astfel incat sa fie doua cate doua, diametral opuse.

 

         Fotografia schita pe sectoare – se face prin respectarea acelorasi conditii ca si la fotografia panoramica. Fiecare din aceste fotografii va oglindi , in conditii similare de iluminare, cu acelasi obiectiv si la aceeasi scara, un sector, o parte din locul faptei.2

 

         La executarea fotografiei schita, spre deosebire de cea de orientare, se ridica si problema folosirii, uneori, a luminii artificiale. Este necesar ca locul faptei sa fie iluminat in mod uniform, fara sa se creeze umbre puternice, care ar putea sa atenueze unele detalii sau sa eclipseze anumite obiecte din perimetrul sau.

Fotografia obiectelor principale – se face de catre organul de urmarire penala tot in faza statica a cercetarii la fata locului. Ca obiecte principale de la locul faptei sunt socotite obiectele corp-delict, cele care au suferit modificari de pozitie ori deteriorari in procesul savarsirii infractiunii. Iluminarea obiectelor principale pentru a le putea fotografia se face cu lumina artificiala, cand lipseste sau este insuficienta cea naturala. De asemenea, langa obiectele principale sau intre acestea, daca este posibil, se aseaza o unitate de masura (rigla, centimetru sau banda gradata) pentru aprecierea dimensiunilor , a distantelor si a raportului de pozitie dintre obiecte.3

            I. A)  4.  Fotografia de detaliu  Este  specifica   fazei   dinamice   a   cercetarii   campului infractional.  Se  recomanda  sa  se execute  la  o scara cat mai mare, pentru a se evidentia detaliile unor urme cu dimensiuni reduse.4 In cadrul fotografiei detaliilor se fixeaza leziunile de pe corpul victimei, astfel incat sa se poata aprecia caracterul, dimensiunile si localizarea lor precisa. Pentru executarea unei fotografii de detaliu se vor alege : un obiectiv cu caracteristici optice adecvate marimii detaliului ; filme cu sensibilitate cromatica, putere de contrast si de rezolutie mare ; filtre pentru punerea in evidenta a detaliilor cu o culoare apropiata de nuanta de culoare a fondului ; surse de lumina artificiala sau ecrane pentru dirijarea lumini naturale .4 S-a constatat frcventa imprejurarilor in care fotografia de detaliu se intefereaza cu macrofotografia, destinata unor mariri  de pana la 10x, scop in care se monteaza inele intermediare, intre  obiectiv si camera  obscura, fotografia putandu-se  efecuta la o distanta de ordinul centimetrilor.

_______________________________

1. I.Mircea, Criminalistica,Ed. Lumina Lex,Buc.,1967, p.32

2. Em Stancu,op.cit.,p. 79-80

3. Em. Stancu,op.cit. ,p.80

4  .Lazar Carjan, Curs de Criminalistica. Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2003, pag 36

5. Em. Stancu,op.cit. ,p.80

 

                  

 

.Fotografia digitala – este o metoda moderna de fixare a imaginilor fotografice, in care locul peliculei fotosensibile il ia calculatorul, largindu-se posibilitatile de investigare a scenei infractiunii. Aparatul de fotografiat digital functioneaza ca un aparat clasic, cu deosebirea ca lumina este transformata in energie electrica intr-un senzor (cip de silicon), dupa care energia electrica este transofrmata in format digital si stocata pe un card de memorie. Rezolutia senzorului este listata in puncte de imagine denumite pixeli. Principala caracteristica a unui aparat de fotografiat digital consta in aceea ca ofera posibilitatea setarii calitatii imaginii inainte de realizarea fotografiei. Un aparat de fotografiat digital poate fi folosit si in mediu acvatic si poate realiza fotografii in cascada si chiar secvente video cu sunet. Valorificarea fotografiilor se face prin conectarea aparatului de fotografiat la un computer sau prin folosirea unui cititor de carduri de memorie.



              Avantajele fotografiei digitale: calitatea net superioara a  imaginilor; transmiterea rapida prin Internet la un laborator; stocare pe hard disk-ul unui computer; proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete; posibilitatea transmiterii acesteia de la locul faptei aflat la o distanta considerabila de sediul politiei, pentru ca suspectul sa fie dat imediat in urmarire locala sau generala, castigandu-se astfel un timp pretios pentru reusita investigatiei criminalistice.

           Procedee speciale de fotografiere la fata locului

           Procedeele speciale de fotografiere includ  mai multe categorii de fotografii, al caror scop si mod de efectuare au impus individualizarea lor in ansamblul fotografiilor executate la fata locului.1

            Fotografierea cadavrelor. Urmele sunt fotografiate dupa relevarea lor, cu aparatul de fotografiat in pozitie plan paralela cu mijlocul material de proba. Cadavrele vor fi fotografiate in pozitia si in starea in care au fost gasite cu aparatul dispus deasupra cadavrului intr-o pozitie plan paralela, nefiind permisa nicio modificare. Nu se recomanda fotografierea de la un cap la altul, pentru a se evita deformarile datorate perspectivei .          

         Astfel, cadavrele inecatilor se vor fotografia mai intai in apa si apoi pe mal; cadavrele

 spanzuratilor sunt fotografiate din fata, din spate si din partile laterale; cadavrele inghetate vor fi

fotografiate in starea initiala si apoi dupa dezghetare; cadavrele carbonizate vor fi fotografiate pe o suprafata alba.

          „Masuratorile fotografice executate la fata locului sunt procedee de natura sa permita stabilirea dimensiunilor si distantei dintre diversele obiecte aflate in campul infractional, pe fotografiile executate cu prilejul cercetarii locului faptei .” 2

           • Masuratori fotografice cu ajutorul riglei gradate (fotografie bidimensionala)3. Rigla se asaza in acelasi plan, paralel si cat mai aproape de obiect.

           • Masuratori fotografice cu ajutorul benzii gradate.

           • Masuratori tridimensionale, prin stereofotografie (cu aparate avand doua obiective la o distanta de 62 mm) si pe fotografii executate ocazional.

____________________________________________________________ ________________

           • Fotogrammetria, metoda preluata din topografie, care se bazeaza pe principiul stereofotografiei (din doua unghiuri diferite se obtin simultan doua imagini ale aceluiasi obiect, cu doua camere de fotografiat dispuse la o distanta de 40 cm ale unui aparat de tip „Wild”).A fost  adaptata necesitatilor cercetarii la fata locului datorita posibilitatilor de reconstituire si de masurare a suprafetelor, formei si pozitiei obiectelor principale.1

           

             I. B ) FOTOGRAFIA DE IDENTIFICARE DUPA SEMNALMENTE

           

             Fotografierea semnalmentelor reprezinta un ansamblu de procedee fotografice destinate inregistrarii imaginii persoanelor care au savarsit infractiuni, precum si a cadavrelor necunoscute, in vederea ulterioarei identificari.

            I. B) 1.  Fotografia de identificare a persoanelor- se executa doua fotografii bust, din fata si din profil; in unele tari se folosesc si fotografii din semiprofil. Persoana va fi cu capul descoperit, fara ochelari, barbierita si pieptanata, cu urechea dreapta descoperita. Fotografia se executa la scara 1/7. Printre  principalii promotori s-a remarcat francezul A. bertillon,care a stability regulile de baza a acestui tip de fotografie.2

            I. B) 2.  Fotografia de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscuta. Inainte de fotografiere, cadavrul se toaleteaza: fata va fi spalata de urme de sange sau de murdarie, plagile vor fi cusute. Ochii vor fi tratati, injectandu-se o solutie de apa cu glicerina in spatele globului ocular, iar daca sunt distrusi sau lipsa, vor fi inlocuiti cu ochi de sticla. Tesuturile tumefiate vor fi ameliorate prin incizii in interiorul gurii. Fata se unge apoi cu vaselina si se pudreaza cu talc.Daca este posibil, cadavrul va fi fotografiat pe scaun, cu ochii deschisi indreptati in fata, daca nu, cadavrul va fi fotografiat in pozitie culcata.

             I. B) 3.  Fotografia de urmarire. Are menirea sa surprinda infractorii in flagrant delict sau in derularea unor activitati ilicite. Se executa in conditiile prevazute de lege, cu aparate speciale, de format mic, camuflate in obiecte de uz personal (posete, umbrele, ochelari, brichete, ceasuri etc.), fara stirea persoanei urmarite,in vederea probarii activitatilor infractionale.3

            

1.C) FOTOGRAFIA DE FIXARE A REZULTATELOR UNOR ACTIVITATI DE URMARIRE PENALA

             1.C).1 Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei .Din punct de vedere tehnic, fotografia poate fi: de orientare, schita, a obiectelor principale si de detaliu. Distingem, astfel, fotografia locului perchezitionat (de orientare), fotografia locului unde au fost ascunse obiectele descoperite



Fotografiile de la locul faptei se aseamana cu fotografia obiectelor principale si fotografia obiectelor descoperite (va reda fiecare obiect in mod izolat). In cazul obiectelor mari se face cate o fotografie separata, iar pentru cele mici se pot face si fotografii comune, daca nu isi pierd detaliile. Obiectele vor fi fotografiate in locurile cele mai iluminate pentru a pune in evidenta toate detaliile vizibile cu ochiul liber.

            Fotografiile fac parte integranta din procesul-verbal intocmit pentru efectuarea perchezitiei.

____________________________________________________________ __

   1.G. Marton si N. Zeghene, “ Fotogrammetria”,Ed. Stiintifica,Buc.,1972,p.17 si urm; C. Suciu,op. cit. p.81-82

   2. C. Sannie,” La recherché scientifique du criminel”, Ed. Armand Colin,Paris,1954, p.66

   3. M.Le Clere,”Manuel de police technique”,Ed. Police-Revue,Paris,1973,p.257-258

              

           

Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii. Fotografia de fixare se foloseste pentru a ilustra constatarile din procesul-verbal. Locul reconstituirii, in ansamblul sau, nu va fi fotografiat decat daca prezinta interes pentru interpretarea unor detalii. Fotografia va surprinde numai momentele esentiale: patrunderea infractorului in locul comiterii faptei, activitatile concrete executate, momentul iesirii etc. Pe imagine nu trebuie sa apara decat persoanele implicate in cauza. Daca reconstituirea se repeta, nu este necesar sa se execute de fiecare data fotografii.

         a)Fotografia locului reconstituirii – oglindeste intregul loc in care se desfasoara procesul de reproducere artificiala a comiterii infractiunii.

        b)Fotografiile secventelor reconstituirii – au ca scop redarea fidela a celor mai insemnate momente din procesul comiterii faptei, momente reproduse artificial. In cursul efectuarii reconstituirii, organul de urmarire penala trebuie sa fixeze numai acele secvente din procesul reproducerii artificiale a comiterii infractiunii, prin care se confirma sau se infirma anumite sustineri ale faptuitorilor, martorilor ori ale victimelor, sau prin care se stabilesc date ce ar putea duce la descoperirea de probe noi.

             1.C).4 Fotografia de fixare a rezultatelor prezentarii pentru recunoastere are caracteristicile unei fotografii schita unitara, combinata cu o fotografie de detaliu, executata cu aparatura normala. In practica judiciara, din pacate se mai efectueaza asa-zise  fotografii de recunoastere grup, executate corect numai  sub aspect tehnic, nu insa  si tactic criminalistic, desi intre cele doua elemente trebuie sa existe o deplina concordanta.

             O modalitate tehnica  superioara de fixare a rezuktatelor unor acte de urmarire penala( de exemplu reconstituirea , dar mai ales cercetarea la fata locului) o reprezinta inregistrarea pe banda videomagnetica. Redarea in intregime  a unei activitati de ancheta de urmarire penala sau a unor parti mai importante ale sale, in desfasurarea lor fireasca, in mod obiectiv, cu rapiditate, pledeaza pentru intrebuintarea consecventa a acestor mijloace tehnice in activitatea organelor de cercetare si de urmarire penala.1

           II. Fotografia judiciara de examinare

 Fotografia judiciara de examinare reprezinta un ansamblu de  procedee destinate cercetarii, in conditii de laborator a mijloacelor materiale de proba, precum si fixarii rezultatelor investigarii tehnico-stiintifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului. Astfel ca pe langa rolul sau preponderent  aplicativ, fotografia judiciara de examinare se constituie ca un domeniu de  stabilire, promovare sau adaptare a celor mai adecvate metode fotografice de  examinare a probelor materiale.

             In functie de natura procedeelor tehnice  folosite, potrivit  scopurilor urmarite, fotografia judiciara  de examinare se poate clasifica in:

A) fotografia de examinare in radiatii vizibile;
B) fotografia de examinare in radiatii invizibile;
C) microfotografia si holografia.

_____________________________________________

1.Ion Anghelescu si Marian Babiuc, ,,Filmul judiciar  ,Ed. Ministerului de Interne,Buc,1974,p.8 si Tratat pracic de  de criminalistica, vol.I,p.69-70

             Dupa metoda folosita, se clasifica astfel:

- fotografia de ilustrare;

- fotografia de comparare;

- fotografia de umbre;

- fotografia de reflexe;

- fotografia de contrast;

- fotografia de separare a culorilor.

       a.) Fotografia  de ilustrare.. Are rolul sa fixeze imaginea initiala, dimensiunile si forma probei materiale care urmeaza a fi examinata. Se folosesc aparate de fotografiat obisnuite, la care se pot monta inele pentru marirea distantei focale a obiectivului. Acest procedeu se aplica in domeniul cercetarii tehnice a  inscrisurilor  presupuse a fi falsificate sau contrafacute( situatie  in care procedeul  se mai numeste si fotografie de reproducere) si al expertizei unor corpuri delicte.Materialul fotosensibil se allege potrivit  caracterisiticilor obiectului de fotografiat, fin preferabila pelicula color. Casura de lumina se folosesc becurile mate,care difuzeaya lumna,urmand a fi dispuse sub un unghi de 450,la cca. 50 cm de obiect.1

        b)Fotografia de comparare se aplica in aproape toate formele de cercetare criminalistica, de la identificarea unor urme de picioare, maini, mijloace de transport, instrumente de spargere, pana la fotografia caracterelor grafice si in microfotografie” 2. Se obtine prin confruntarea imaginilor, prin suprapunerea imaginilor si prin stabilirea continuitatii liniare (juxtapunere)3. Acest tip de fotografie se utilizeaza cel mai des  in traseologie, in balistica judiciara, in expertiza inscrisurilor,in cercetarea dactiloscopica,identificarea  instrumentelor de spargere si , in general, in orice imprejurare care solicita efectuarea unui examen comparativ, de natura optica.

       c) Fotografia de umbre se realizeaza prin fotografierea obiectului examinat, intr-o camera obscura, la o lumina cu raze paralele ce cad asupra lui sub un unghi ascutit. Aceasta metoda permite evidentierea detaliilor aflate in relief, precum si a traseelor de adancime (texte scrise cu creionul si apoi sterse prin radiere). La realizarea  fotografiei de umbre  este importanta amplasarea sursei de lumina sub un unghi care sa permita revelarea detaliilor, de regula, intre 300 si 700. In aceeasi idée se impune  alegerea unei surse  care  sa asigure proiectarea unui fascicul de lumina pe suprafata fotografiata.4

       d) Fotografia de reflexe se bazeaza pe capacitatea suprafetei unui obiect de a reflecta lumina in mod diferit, datorita diferentelor de netezime (cercetarea falsurilor comise prin razuire, spalare ori relevarea textelor ramase prin detasarea suportului; evidentierea urmelor latente, de suprafata, situate pe suprafetele lucioase, netede; urme papilare pe geam, pe luciul mobilei). Imaginile sunt realizate cu camera fotografica plasata perpendicular pe obiect si sursa de lumina orientata sub un unghi ascutit, fasciculul de lumina reflectandu-se de pe urma pe suprafata lucioasa. Reflectarea sub unghiuri diferite a luminii  determina diferente de stralucire, specifice nu numai obiectelor opace, ci si celor trnsparente, unde diferentele sunt determinate de modificarea coeficientului de trecere a radiatiei luminoase.5

____________________________________________________________ ______________

1.Em. Stancu,op.cit.,p.89

2.C. Suciu,op.cit,p.82

3.C. Sannie, ,” La recherché scientifique du criminel”, supra cit., p.76-77

4. In acest sens, L.Ionescu,Expertiza criminalistica a scrisului,Ed. Junimea,Iasi,1973, p.65

5.C.Suciu,op.cit. p. 96

       e)Fotografia de contrast permite evitarea unor detalii imperceptibile cu ochiul liber, prin cresterea contrastului imaginii, care se realizeaza prin:

- folosirea materialelor fotosensibile cu un grad mare de contrast si prelucrarea acestora in revelatori de contrast;

- diafragmarea obiectivului fotografic la luarea imaginilor prin diapozitivare;

- suprapunerea imaginilor;

- pe cale chimica,in bai de developare adecvate. Alte procedee  se bazeaza pe modul de obtinere a pozitivului,pe contratiparea negativului orin intarirea  chimica.1

       f) Fotografia separatoare de culori serveste la relevarea petelor, a urmelor, a modificarilor textului unui inscris etc., greu vizibile cu ochiul liber,datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea suportului. Se folosesc filtre care retin culoarea complementara lor. In alegerea filtrului se va tine sama de  nuanta de culoare a urmei, neutralizarea acesteia obtinandu-se  numai printr-o selectie riguroasa a culorii contrare.2

   II.B. Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile

             Radiatiile electromagnetice invizibile  de tipul  ultravioletelor, infrarosiilor, radiatiilor X si gama  au devenit indispensabile examinarii stiintifice a probelor materiale, a urmelor in general,in prezent neexistand practic niciun domeniu important al criminalisticii care sa nu bebeficieze de  posibilitatile de investigare oferite de aceste radiatii.3

             Fotografia de examinare in radiatii invizibile se clasifica, in functie de tipul de radiatii astfel:



- fotografia de examinare in radiatii ultraviolete;

- fotografia de examinare in radiatii infrarosii;

- fotografia de examinare in radiatii Röentgen, gamma, beta si neutronice.

        a)Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete (U.V.) Se realizeaza prin aplicarea metodei fluorescentei sau a razelor reflectate, cu filtre corespunzatoare. Metoda fluorescentei consta in iluminarea obiectului examinat cu o sursa de raze ultraviolete, intr-o camera obscura. In fata obiectivului se plaseaza un filtru, de preferinta de culoare galbena, care impiedica patrunderea  razelor ultraviolete, astfel ca doar obiectul examinat este iluminat, nu si materialele fotosensibile din aparatul fotografic. Prin metoda razelor ultraviolete reflectate obiectul examinat se lumineaza cu un izvor obisnuit de lumina, iar in fata obiectului se asaza un filtru ultraviolet care va permite trecerea doar a razelor ultraviolete. Pentru asigurarea claritatii se va reduce tirajul camerei cu aproximativ 1/10. Filmele sunt hipersensibilizate cromatic pe cale industriala sau in conditii de laborator. Aparatele de fotografiat pot fi de tip obisnuit.

             Pentru executarea unei fotografii in radiatii ultraviolete, in lini mari este nevoie de: surse de radiatii ( care pot fi lampi cu cuart, cu mercur sau tuburi luminiscente), filtre de selectare a radiatiilor ( care sunt in general de doua tipuri filtre care permit numai trecerea radiatiilor ultraviolete, retinand celelalte radiatii si  filtre care opresc radiatiile U.V.), materiale fotosensibile

____________________________________________________________ _________

1.Pierre  Montel”Toute la photographie”,Ed. Publicatons Montel Paris,1972,p.197 si urm.,Helmut Stapf,”Practica fotografica”,Ed. Tehnica,Buc,1958,p.251 si urm.

2. N.M. Ziuskin si B.P.  Kircinski,”Metode fotografice si fizice de cercetare a corpurilor delicte”,op.cit,p.162 si urm.

3.C.E.O1Hara si J.W. Osterburg,”Introduction to criminalistics”,Ed. MacMilan,New York,1949,p.96 si urm.

(filme obisnuite dar si pelicule speciale,de exemplu placile Schumann, care sunt special tratate cu substante fluorescente) si, desigur aparatele de fotografiat ( care pot fi obisnuite insa bine dotate pentru aberatiile cromatice).

             In practica s-au  relevat numeroase domenii de aplicare a radiatiilor ultraviolete, cu titlu exemplificativ  putand fi retinute:

- relevarea si cercetarea urmelor (de maini, probe biologice, urme organice etc.);

- descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu arme de foc;

- descoperirea falsurilor prin inlaturare de text (la inscrisuri, la picturi etc.);

- prevenirea si descoperirea furturilor, organizarea prinderii in flagrant pentru acte de coruptie etc.

       b)Fotografia de examinare in radiatii infrarosii Se foloseste un izvor obisnuit de lumina si un filtru care retine razele vizibile, asezat in fata obiectivului sau a sursei de lumina. Gama spectrului infrarosu  este de peste 2000 ori mai mare decat aceea a spectrului vizibil. Printre  proprietatile principale  ale radiatiilor infrarosii se  numara  capacitatea de a strabate anumite  corpuri si de a fi  retinute de altele.Totodata, ele nu sunt influentate de factorii poluanti din atmosfera si ofera posibilitatea realizarii fotografiilor in intuneric.

             Domeniile  de folosire  a radiatiilor  infrarosii in Criminalistica sunt , de asemenea, variate:

 - cercetarea documentelor falsificate prin inlaturarea sau acoperirea textului;

 - refacerea sau reconstituirea textului de pe inscrisuri arse sau degradate.

 - cercetarea cernelurilor sau a trasaturilor de creion la falsul prin adaugare sau prin copiere.

 - stabilirea autenticitatii unor opere de arta (picturi, timbre de valoare).

 - descoperirea de urme suplimentare in balistica judiciara (inele de frecare, tatuajul, inelul de      afumare); descoperirea unor urme metalice (in explozii, spargeri).

  - executarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ (de urmarire in conditii de intuneric, ceata sau fum; descoperirea tatuajelor inlaturate sau a unor cicatrici).

  -organizarea pazei si supravegherii unor locuri si obiecte cu ajutorul dispozitivelor  electronooptice.

        c) Fotografia de examinare in radiatii röntgen, gamma, beta si neutronice

            

             Fotografia de examinare in radiatiile X (röntgen) se utilizeaza la examinarea interiorului corpului uman sau animal ori a interiorului unor obiecte (valize, genti etc.); depistarea urmelor de maini, a unor urme suplimentare in balistica, examinarea operelor de arta; efectuarea unor analize spectrale, precum si a microradiografiilor.Rezultatele examinarii in radiatii X mai pot fi vizualizate direct , pe un ecran  fluorescent, prin roentgenoscopie.1

            

             Fotografia de examinare in radiatiile gamma  foloseste surse de radiatii specifice            ( naturale sau artificale , prin producerea  de reactii nucleare). Frecvent se folosesc izotopi radioactivi, iar fotografiile de acest tip sunt utilizate la cercetarea interiorului unor corpuri metalice (arme, incuietori). In balistica sunt  des folosite pentru  studierea interiorului unor arme.

            

             Fotografia de examinare in radiatii beta sunt folosite in cercetarea hartiei si cernelurilor, precum si in traseologie (urme materiale sau microurme).Radiatiile beta prezinta utilitate pentru aprecierea densitatii si grosimii, daca celelelte mijloace  clasice sunt ineficiente.

____________________________________________________________ _______

1. C.Suciu,supra cit. p.117-123

             Radiografia cu neutroni se utilizeaza de data recenta, in descoperirea stupefiantelor si in depistarea substantelor explozive. Spre deosebire de celelalte tipuri de radiatii, neutronii  penetreaza elementele grele, de exemplu plumbul,dar  sunt franati  de corpurile, materialele sau substantele bogate in hidrogen( apa,materiale plastice sau unele produse  chimice organice)

                                II.C) Microfotografia si holografia

             Microfotografia fixeaza rezultatele cercetarii la microscop, fiind o metoda indispensabila in toate domeniile  stiintei care se servesc de microscopia optica sau electronica.   Acest procedeu se  realizeaza fie prin utilizarea unor aparate care au obiective cu distante foarte mici (pentru mariri de 30x), fie prin folosirea unor aparate optice de mare grosisment (microscoape prevazute cu camera foto proprie).   

             S-a evidentiat  deosebite aplicatii practice in cazul examinarii trasaturilor intersectate, pentru depistarea falsului prin adaugare de text, dar si in ipoteza unei expertize balistice  de laborator, destinata identificarii armei crimei, folosindu-se astfel un microscop comparator.

             Holografia constituie o metoda de inregistrare si redare integrala a obiectelor sau a intregului camp fotografiat, prin intermediul undelor de lumina de tip laser. Inregistrarea se face fara aparat de fotografiat, iar imaginile sunt tridimensionale. Holografia poate fi utilizata la fixarea in relief a locului faptei si in traseologie, pentru descoperirea urmelor.

            Se poate afirma, fara teama de a gresi, ca laserul  a determinat un real salt calitativ in fixarea si redarea  imaginilor luminoase  ale obiectelor. Unele  avantaje ale halografiei par a fi de-a dreptul  spectaculoase. Astfel, in literatura de specialitate se citeaza un exemplu de alcatuire a  fotoportretului unei personae dupa semnatura si invers, reproducerea  semnaturii dupa fotografie.1

              Chiar daca  in acest domeniu cercetarile sunt inca in faza incipienta, totusi se intreprind  serioase studii internationale, cu concursul specialistilor romani in fizica energiilor inalte, pentru descoperirea de noi domenii de aplicare a laserului, fara de care, in prezent, nu se poate concepe investigarea criminalistica .

____________________________________________________________ ____________

1. George Hutanu si Ion Dorin,” Holografia”,E. Stiintifica si Enciclopedica,Buc.,1971,p.91.92









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Efectuarea expertizelor criminalistice
Stabilirea materialului suport al actelor scrise si a ubstantei cu care au fost scrise
Model STANDARD al unui raport criminalistic
Expertiza traseologica
CONSTATAREA INFRACTIUNILOR DE CATRE JANDARMI
CRIMINALITATEA
Expertiza tehnica a documentelor
Cercetarea textelor dactilografiate


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu