Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Dosar de practica automatica si informatica aplicata

Dosar de practica automatica si informatica aplicata




UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA: AUTOMATICA SI INFORMATICA APLICATA, ANUL III

Dosar de practica

Introducere

Perioada de practica s-a desfasurat in cadrul Universitatii "Aurel Vlaicu"Arad, sub supravegherea d-lui Conf. Dr. Ing Perioada de practica a durat 3 saptamani, intre 30.06.2008 - 18.07.2008, cate 6 ore/zi, in total 90 ore. Am facut parte dintr-un grup de 9 persoane, 5 studenti din anul 3 si 4 studenti din anul 2 si am efectuat impreuna perioada de practica. Tematica perioadei de practica a fost automatele programabile sau PLC-uri (Programmable Logic Controller).



Pe scurt, in perioada de practica, am citit manualul de programare a automatelor Melsec FX seriile FX1S, FX1N, FX2N, FX2NC. Desi automatul pe care am exersat programele noastre facea parte din seria FX0, diferentele dintre FX0 si FX1/FX2 erau destul de mici, astfel incat sa ne putem folosi de acel manual de programare. Am facut cateva programe de nivelul nostru in aplicatia Melsec Medoc FX-WIN, am facut o revizie tehnica a calculatoarelor din laborator, iar la sfarsit am incheiat cu intrarile si iesirile analogice.

Saptamana 1

In prima saptamana am studiat mai mult manualul de programare a automatelor Melsec FX, iar la sfarsitul saptamanii am facut impreuna cu ceilalti colegi un program ce folosea countere. Mai jos am prezentat un rezumat din ce am studiat in prima saptamana iar la sfarsit am scris programul ce folosea contorizari. La fel am facut si pentru celelalte 2 saptamani: rezumate la ce am citit si print-screen-uri la programele facute.

Un PLC (Programmable Logic Controllers) este un dispozitiv pe care un utilizator poate sa-l programeze, pentru a executa o serie sau o secventa de instructiuni. Aceste instructiuni sunt declansate de stimuli (intrari) receptionati la PLC sau prin actiuni intarziate cum ar fi timere sau countere. Un controler programabil va fi intr-un ciclu continuu in programul definit, asteptand intrari si dand iesiri la momente specifice.

Primul capitol pe care l-am studiat s-a numit "Basic Program Instructions", adica au fost prezentate cele mai des folosite instructiuni; dupa cateva notiuni teoretice, voi prezenta mai jos cateva din aceste instructiuni.

Un program este o serie de instructiuni conectate si scrise intr-un limbaj pe care PLC poate sa-l inteleaga. Sunt folosite 3 formate de program: sub forma de instructiuni, sub forma de scara si sub forma de SFC/STL. Cel mai usor de inteles mi s-a parut, de departe, cel sub forma de scara pentru ca se poate vedea exact ce se intampla. Mai jos am pus un print-screen despre cum arata fiecare din cele 3 formate.

Sunt 6 dispozitive programabile de baza. Fiecare dispozitiv are propria sa folosinta. Pentru o identificare usoara fiecarui dispozitiv i s-a asignat o singura litera de referinta:

X: intrari fizice directe, catre PLC;

Y: iesiri fizice directe, de la PLC;

T: dispozitive de cronometrare sau timere, continute in PLC;

C: dispozitive de numarare sau countere, continute in PLC;

M si S: flag-uri interne de operare

Toate aceste dispozitive sunt dispozitive binare, adica au doar 2 stari: ON sau OFF, 1 sau 0.

O bobina conduce direct iesirile PLC (dispozitiv Y) sau countere, timere si flaguri (dispozitive T, C, M si S). Fiecare bobina are contacte asociate. Aceste contacte sunt disponibile atat in configuratiile normal-deschis (NO) cat si in normal-inchis (NC). Termenul 'normal' se refera la statusul contactelor cand bobina nu-i energizata. Cand bobina este OFF, printr-un contact NO nu va trece curent, pe cand un contact NC ar lasa curentul sa treaca. Activand bobina, se inverseaza statusul bobinei, astfel curentul ar trece printr-un contact NO, dar nu si printr-un contact NC. Intrari fizice (dispozitive X) la PLC nu au bobine programabile; aceste dispozitive pot fi folosite doar printr-un format de contacte (NO si NC).

Exemple de instructiuni.

Load, Load Inverse

Observatii:

LD si LDI se conecteaza direct la partea stanga a scarii;

LD si LDI se folosesc pentru a defini un nou bloc de program atunci cand se utilizeaza instructiunile ORB si ANB.

Out

Observatii:

OUT se conecteaza direct la partea dreapta a scarii;

nu este posibila folosirea instructiunii OUT pentru a conduce dispozitive X;

este posibila conectarea in paralel a unor instructiuni multiple de OUT.

Cand se configureaza instructiunea OUT pentru un timer sau un counter, trebuie introdusa si o constanta. Aceasta constanta este identificata prin litera K (ex: T0 K20). In cazul unui timer, K inseamna durata in care opereaza, de ex. daca un timer de 100 msec are o constanta K100, atunci bobina timer-ului se va activa abia dupa 10 sec. La counter, constanta K identifica de cate ori trebuie declansat counter-ul pana la activarea bobinei, de ex. un counter cu K5 trebuie declansat de 5 ori pana se alimenteaza in sfarsit bobina counter-ului.

3. And, And Inverse

Observatii:

instructiunile AND si ANI se folosesc pentru contacte legate in serie;

conexiunea in serie pe o linie, permite maxim permite maxim 10 contacte si o bobina, respectiv un numar maxim de 24 iesiri secundare.

4. Or, Or Inverse

Observatii:

instructiunile OR si ORI se folosesc pentru contacte legate in paralel;

o parte din instructiunea OR/ORI se conecteaza pe partea stanga a scarii;

se pot conecta in paralel maxim 10 contacte si o bobina, respectiv 24 iesiri secundare;

Or Block

Observatii:

ORB este o instructiune independenta si nu este asociata cu numere de dispozitive;

ORB se foloseste pentru a conecta in paralel, circuite multi-contact legate in serie;



pentru declararea contactelor de inceput din circuitul bloc se foloseste LD sau LDI si nu se pot folosi mai mult de 8 instructiuni LD/LDI.

And Block

Observatii:

ANB este o instructiune independenta si nu este asociata cu numere de dispozitive;

ANB se foloseste pentru a conecta in serie, circuite legate in paralel;

pentru declararea contactelor de inceput din circuitul bloc se foloseste LD sau LDI si nu se pot folosi mai mult de 8 instructiuni LD/LDI.

Set si Reset

Observatii:

SET si RST pot fi folosite pentru acelasi dispozitiv de cate ori este necesar;

Este posibil folosirea intructiunii RST pentru a reseta continutul dispozitivelor de date cum ar fi registri de date si index.

La sfarsitul primei saptamani, grupul nostru a facut un mic program ce folosea un counter. Ca intrare s-au folosit 2 intrari optice care faceau contact, si la fiecare contact, counterul numara. Cand

counterul ajungea la 5, se aprindea iesirea Y6 si Y7. La Y7 se aprindea un bec si la Y6 se auzea un 'fasait'. Intrarea optica este reprezentata de X7; pt inceput se apasa butonul X0 care alimenta bobina Y1; bobina Y1 inchide contactul Y1 si automentine circuitul; butonul X1 este normal inchis, daca este apasat, se intrerupe alimentarea circuitului. Mai jos este prezentat programul in format de scara:

Saptamana 2

In saptamana a 2-a am studiat dispozitivele folosite de automatele din seriile FX. Mai jos voi prezenta caracteristici ale acestor dispozitive, intre care se numara: intrari, iesiri, relee auxiliare, relee de stare, timere, countere si registre.

Intrari. Mnemonic: X; Scop: reprezentarea intrarilor fizice la PLC; Formate valabile: doar contacte NO (Normally Open) si NC (Normally Closed).

Iesiri. Mnemonic: Y; Scop: reprezentarea iesirilor fizice din PLC; Formate valabile: contacte NO, NC si bobine de iesire.

Relee auxiliare. Mnemonic: M; Scop: indicator intern de stare al PLC; Formate valabile: contacte NO, NC si bobine de iesire.

Relee de stare. Mnemonic: S; Scop: indicator intern de stare al PLC; Formate valabile: contacte NO, NC si bobine de iesire.

Pointeri. Mnemonic: P; Scop: controlul programului si poate fi folosit in instructiunile CJ (Conditional Jump) si Call; Formate valabile: ca eticheta apare pe partea stanga a scarii.

Timere. Mnemonic: T; Scop: operatii cu timp; Formate valabile: contacte NO si NC iar timerele variaza intre 1-100 msec.

Timerul functioneaza prin numararea impulsurilor de clock (1, 10, 100 msec). Contactul de iesire al timerului e activat cand numararea ajunge la valoarea setata de constanta K. Durata totala e calculata multiplicand valoarea lui K cu rezolutia timerului. De ex. pt un timer de 10 msec cu K=567 avem 567*10 msec = 567*0.01 sec = 5.67 sec.

Countere. Mnemonic: C; Scop: operatii de numarare; Formate valabile: contacte NO si NC;

Counterul de mai sus functioneaza astfel: constanta K se incrementeaza cu o unitate de fiecare data cand e activata intrarea X1; cand K ajunge la valoarea setata de 345 se activeaza o iesire ce depinde de counter; prin intrarea X2 de mai sus, se reseteaza counterul si K revine la 0;

Registrii. Mnemonic: D; Scop: dispozitiv de stocare capabil sa depoziteze date numerice; Formate valabile: registrii cu scop general, registrii de siguranta, registrii cu diagnostic special, registrii de fisier, registrii de fisier RAM, registrii ajustati extern.

De-asemenea, la sfarsitul saptamanii a 2-a, am verificat impreuna cu d-ul Gherghel calculatoarele din laboratorul in care am facut practica. Am verificat daca merge Windows-ul, monitorul, daca se pot accesa hard-urile, daca merge Internet-ul, tastatura sau mouse-ul. Orice neconcordanta am notat-o pe o foaie si am prezentat-o asistentului Daniel Toader.

O problema pe care am facut-o impreuna a fost un circuit care folosea un timer. Problema presupunea ca dupa ce apasam butonul de pornire reprezentat de X1, se activeaza apoi iesirea Y1. Cu ajutorul unui timer (de 1 sec) iesirea Y2 se aprinde la o secunda dupa Y1, Y3 la 1 sec dupa Y2, pana la Y4. Mai jos e prezenta programul sub forma de scara.

Un alt program facut este cel care realizeaza un ciclu pt 2 iesiri. Butonul X0 este buton de pornire si activeaza iesirea Y0; contactul Y0 este folosit ca contact de automentinere; butonul X1 (NC) este folosit ca buton de intrerupere; Y0 activeaza un timer de 3 sec, dupa acest interval de timp se aprinde iesirea Y1; Y1 activeaza alt timer T2 de 3 sec, iar contactul T2 (NC) realizeaza ciclul Y0 Y1. Butonul X1 mai activeaza un counter ce se incrementeaza o data si apoi aprinde iesirea Y7. Butonul X0 realizeaza resetarea counterului.

Un alt program facut de noi, realizeaza un ciclu al tuturor iesirilor. Am folosit acest program pt a verifica daca se activeaza iesirile, dar si pt a identifica toate iesirile (Y0-Y7; Y10-Y15). La o sec dupa ce se apasa butonul de pornire (folosind timere) se activeaza iesirea Y0. Dupa o sec, se reseteaza Y0 si se aprinde Y1, samd se reseteaza Y14 si se activeaza Y15. Se mai foloseste un timer, al carui contact este normal inchis, acesta porneste din nou ciclul.



. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Saptamana 3

In saptamana a 3-a am avut de studiat intrarile si iesirile analogice, mai precis adaptorul FX3U-4AD-PT-ADP; pt acest adaptor special n-am mai folosit automatul FX0 ci FX3U. Adaptorul se conecteaza seriei de PLC-uri FX3U-FX3UC pt a incarca datele de temperatura din termometrul de platina cu 4 canale.

Pana la 4 unitati de PT-ADP pot fi conectate la PLC. Datele de temperatura vor fi scrise automat in registre speciale de date din automatul FX3U.

Lista de dispozitive speciale:

Selectia unitatii de temperatura: pt a schimba unitatea de temperatura, releul auxiliar special al PT-ADP se muta pe ON (Farenheit) sau OFF (Celsius).

Mai jos e un exemplu de program care schimba temperatura in Celsius pt primul adaptor, si in Farenheit pt al 2-lea adaptor.

Masurarea temperaturii: datele de intrare pt temperatura vor fi stocate in registre de date speciale:

Exemplu de program: registrul D8260 salveaza datele de temperatura masurate la canalul 1 al adaptorului, in registrul D100, iar D8261 salveaza datele de temperatura masurate la canalul 2 al adaptorului, in registrul D101.

Numarul de timp mediu: daca numarul de timp mediu e setat pt PT-ADP, datele medii de temperatura masurate, vor fi stocate in registrii: D8264-D8267, D8274-D8277, D8284-D8287, D8294-D8297. Numarul de timp mediu poate fi setat pt fiecare canal. Daca numarul de timp mediu e setat pe 1, atunci datele imediate vor fi salvate in registrul de date special pt masurarea temperaturii. Daca numarul de timp mediu e setat pe 2 sau mai mult, atunci valoarea medie va fi calculata in concordanta cu setul numarului de timp mediu, si valoarea medie obtinuta va fi salvata in registrul de date special.

Exemplu de program: pt canalul 1 de date al primului adaptor, numarul de timp mediu se seteaza pe 1, iar pt canalul 2 de date al primului adaptor, numarul de timp mediu se seteaza pe 5.

Statusul de eroare: daca o eroare e detectata pe PT-ADP, datele din statusul de erori, vor fi stocate in registrul special de date corespunzator.

Semnificatia bitiilor de eroare: b0-3 = datele de temperatura din canalele 1-4 sunt inafara rangului specificat, sau o deconectare a fost detectata; b4 = eroare EEPROM; b5 = eroare de setare a numarului de timp mediu; b6 = eroare de hardware PT-ADP; b7 = eroare de comunicatie de date pt PT-ADP; b8-b15 = nu sunt folositi.

Exemplu de program: daca exista o eroare, atunci se activeaza iesirea corespunzatoare.

Codul modelului: cand PT-ADP e conectat, codul de model "20", va fi salvat in registrul special

de date.

Exemplu de program: se verifica codul modelului de pe primul adaptor.

Exemplu de program obisnuit ce foloseste adaptorul FX3U-4AD-PT-ADP: acest program salveaza datele de temperatura (setate in grade Celsius) din canalele 1 si 2 ale primului adaptor, in registrii D100 si

D101. Numarul de timp mediu e setat pe 1 pt primul canal si pe 5 pt al 2-lea canal. In cazul aparitiei unor erori (b6 = eroare hardware, b7 = eroare de comunicatie de date) se efectueaza un reset.

In a 3-a saptamana, grupul nostru a mai facut un program ce activa 2 cate 2 iesiri din primele 8. Astfel se aprindeau primele 2 iesiri, Y0 si Y1, dupa o sec se resetau Y0 si Y1 si se activau iesirile Y2 si Y3, iar cu ajutorul unui contor ce numara pana la 3, se repeta aceasta alternanta de 3 ori. Apoi se repeta acelasi lucru, dar pt urmatoarele 4 iesiri, Y4-7 tot cu alternanta de 3 ori intre Y4-Y5 si Y6-Y7. Dupa aceasta se revine la inceputul ciclului, la iesirile Y0-Y1.

Informatiile teoretice pe care le-am prezentat in acest dosar de practica, sunt extrase din urmatoarele documente pdf: FX1S,FX1N,FX2N(C) - Programming Manual II JY992D88101-D (04.03)

si FX3U - User's Manual (Analog Control) JY997D16701-C (03.06).







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.