Proiect atestat tehnician electromecanic - tablouri de distributie

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

COLEGIUL TEHNIC 'GH. CARTIANU' PIATRA NEAMT

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

SPECIALIZAREA :TEHNICIAN ELECTROMECANIC

TABLOURI DE DISTRIBUTIE

Argument

Necesitatea si utilitatea instalatiilor electrocasnice ne face sa nu ne imaginam viata si activitatea zilnica in lipsa energiei electrice. Nu exista spatiu de locuit, hala industriala, spatiu comercial, magazie fara instalatie de iluminat si priza. Instalatiile electrocasnice au in compunere materiale elemente si componente electrotehnice uzuale.
Pentru executarea oricarei instalatii electrice sant necesare in general urmatoarele materiale si componente electrotehnice: conductoare, doze, prize, sigurante, intrerupatoare, tablouri de distributie, contoare, sonerii si corpuri de iluminat.
Lucrarea prezinta probleme referitoare la clasificarea instalatiilor electrocasnice, detaliaza componentele de baza ale acestora, evidentiaza operatiunile de executie a lucrarilor pentru realizarea unor instalatii simple.Sunt prezentate de asemenea cateva scheme simple de instalatii electrocasnice.
Avand in vedere gradul de risc in exploatarea, intretinerea, utilizarea si repararea instalatiilor electrocasnice, in lucrare sunt prezentate cele mai importante masuri de protectie a muncii, de prevenire si stingerea a incendiilor pe timpul executiei si utilizarii instalatiilor electrocasnice

Aceasta este operatie importanta, care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza: corpurile de ilumunat, nitreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice, precum si tablourile de distributie, tuburile de protectie, casi locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee.
Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.
La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita.
Trasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective.
Orientare orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se de circa 30-50 cm de la tavan.
Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer.

Capitolul 1

Descrierea tablourilor electrice de distributie de joasa tensiune si de automatizare

Tablourile electrice de distributie de joasa tensiune si tablourile electrice de automatizare reprezinta ansamble care contin aparate electrice, conexiuni, borne de current, echipamente de comanda, masura, protective, semnalizare etc. , montate complet cu toate elementele lor constructive.
Tablourile de distributie - racordate la una sau mai multe surse de energie electrica - servesc la distributia acesteia precum si la protectia, controlul-comanda si reglarea aparatelor sau circuitelor electrice.
Tablourile (panourile) de automatizare servesc la obtinerea functionarii automate a masinilor si instalatiilor precum si la realizarea automatizarii proceselor tehnologice in toate ramurile industriale (industria metalurgica, constructoare de masini, chimica, textila, alimentara etc.
Dupa destinatia pe care o au, tablourile de distributie se impart in : tablouri generale , principale si secundare.
Tabloul general de distributie este cel care primeste energia electrica, la o tensiune sub 1000 v, de la sursa de energie sau de la retea.
Tabloul principal primeste energia electrica de la tabloul general si alimenteaza tablourile secundare.
Tabloul secundar deserveste unul sau mai multe receptoare. In cazul in care tabloul general de distributie alimenteaza cu energie electrica mai multe tablouri principale, prin circuite separate, distributia se numeste radiala.

Tablourile pot functiona:

In curent alternativ de frecventa 15 pana la 60 Hz si tensiuni nominale pana la 1000v.

In curent continuu cu tensiuni nominale pana la 1200v.

1.2 Elemente componente

Tablourile au in componenta lor circuite principale si auxiliare care formeaza unitati functionale independente. Circuitul principal este un ansamblu de elemente conductoare (aparate electrice, cabluri si

conductoare electrice etc.) destinate sa asigure distributia energiei electrice, iar circuitul
Si alte functii auxiliar cuprinde elemente care asigura masura, semnalizarea, comanda, controlul, protectia complementare.
Unitatea functionala este reprezentata de ansamblul de elemente ale circuitelor principale si auxiliare dintr-un tablou care servesc indeplinirii unei aceleiasi functiuni.
Un grup de unitati functionale, interconectate electric pentru realizarea functiilor de exploatare, formeaza un ansamblu functional.

Dupa locul de instalare tablourile pot fi:

Tablouri de bransament, care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie electrica si protectia generala(fig 1.)

Tablouri de firida care asigura protectia mai multor apartamente.

Tablouri de apartament care asigura distributia si protectia circuitelor din apartament.

Fig 1.(tablouri de bransament care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie electrica si protectia generala).

1.3 Caracteristici electrice

Tensiunea.(Un) Tensiunea nominala a unui circuit reprezinta valoarea tensiunii care serveste la definirea circuitului respective si la care se refera conditiile sale de functionare .
Daca intr-un tablou toate circuitele principale sau in lipsa lor -toate circuitele auxiliare functioneaza sub aceeasi tensiune nominal, aceasta reprezinta totodata si tensiunea nominala unica a tabloului.
In caz contrar, se precizeaza tensiunile nominale diferite ale circuitelor tabloului.
Tensiunea de serviciu (Us). Tensiunea de serviciu este tensiune efectiva aplicata in exploatarea unui circuit al tabloului.
Daca nu se precizeaza limitele tensiunii de serviciu, se considera

Us =(0,9.1,1) Un

Tensiunea nominala de izolatie. Tensiunea nominala de izolatie a tabloului reprezinta valoarea tensiunii care serveste la definirea acestei izolatii, in functie de aceasta valoare determinandu-se:
-tensiunea de verificare a calitatii dielectrice;
-distantele de conturnare;
-distantele de izolatie in aer.

In circuitele polifazate, tensiunea nominal de izolatie este definita prin tensiunea intre faze.
Daca un circuit functoineaza sub mai multe tensiuni nominale, tensiunea nominala de izolatie este cel putin egala cu tensiunea nominala cea mai ridicata.
Curentul.Curentul nominal de utilizare al unui circuit al tabloului. Curentul nominal de utilizare al unui circuit al tabloului este definit de curentul nominal al aparatului cu cel mai mic curent admisibil dintre aparatele montate in serie, in acest circui.
Curentul admisibil este stabilit pentru serviciul nominal al aparatulu, in functie de conditiile de montaj in tablou.
Pentru sigurantele fuzibile se ia in consideratie curentul nominal al fuzibilului, iar pentru releele maximale de curent, se ia in consideratie valoarea maxima de reglaj.
Curentul nominal de utilizare al tabloului. Daca tabloul contine mai multe unitati functionale, nu se poate defini in toate cazurile o valoare unica a curentului nominal de utilizare.

In situatia in care se defineste o valoare unica a curentului nominal de utilizare al tabloului, acesta este egal cu curentul nominal al unitatii de sosire sau cu suma curentilor nominali de utilizare ai unitatilor de sosire care functioneaza simultan.

Frecventa. Frecventa nominala. Frecventa nominala a tabloului reprezinta valoarea frecventei care serveste sa-l defineasca si la care se raporteaza conditiile sale de functionare.

Daca circuitele tabloului au frecvente diferite, este necesar sa se indice toate aceste frecvente nominale diferite.
Frecventa de serviciu. Frecventa de serviciu reprezinta frecventa efectiva in exploatare la un tablou sau la un circuit al acestuia.
Daca limitele frecventei de serviciu nu sunt precizate, se considera ca frecventa de serviciu poate varia intre 0,98 si 1,02 din frecventa nominala.

Regimul de exploatare. Regimul nominal de exploatare al tabloului poate fi definit numai daca toate circuitele principale sau-in lipsa acestora - toate circuitele auxiliare au acelasi regim nominal de exploatare.
Regimul nominal de exploatare al unui circuit al tabloului este definit de regimul prntru care conditiile tehnice - in special cele referitoare la limitele de incalzire - din si din caietul de sarcini sau norma interna a tabloului, sant satisfacute.

Regimuri nominale de exploatare uzuale;

-regim de 8h

-regim fara intrerupere(continuu);

-regim intermitent (periodic);

-regim temporar.

Circuitele tabloului pot avea regimuri nominale de exploatare diferite.

Capitolul 2

CARACTERISTICILE MECANICE

Caracteristicile mecanice ale tablourilor de distributie se refera la performantele pe care trebue sa le asigure constructia lor, pe de o parte pentru a satisface solicitarile mecanice,
electrice si termice la care sunt supuse in timpul functionarii, precum si influenta mediului in care se amplaseaza, iar pe de alta parte pentru a putea cuprinde, in conditiile unei exploatari normale si ferrite de primejdii, aparatura si maerialele necesare functionarii.

Ca urmare, aceste caracteristici se refera in principal la protectia, incalzirea admisibila, rezistenta la scurtcircuit, dimansiunile le gabarit si greutate ale echipamentului.

Protectia tablourilor de distributie cuprinde totalitatea conditiilor de constructie care trebue indeplinite, concomitent cu posibilitatea functionarii si exploatarii normale pentru a asigura:

protectia persoanelor contra atingerii partilor interioare neizolate, aflate sub tensiune;

protectia echipamentului contra patrunderii corpurilor straine solide sau a apei si contra deteriorarilor mecanice;

protectia contra actiunii factorilor climatic;

protectia mediului inconjurator cu amestecuri explosive sau grizutos contra aprinderiide la scanteile produse in functionarea normala sau in caz de avarie a echipamentului electric.
Primele doua categorii de protectie de mai sus definesc gradele normale de protectie a treia defineste protectia climatica iar ultima defineste protectia antigizutoasa si antiexploziva (in curs de revizuire).

2.2 Tipuri constructive

Constructiile metalice ale tablourilor se pot grupa in urmatoarele tipuri uzuale:

panouri;

stelaje;

dulapuri;

pupitre;

cutii;

In functie de pozitia lor in cadrul tablourilor, panourile, stelajele, dulapurile si pupitrele pot fi:
- de grup-prevazute cu elemente de prindere pe ramele laterale;
- de capat(stanga, dreapta)-prevazute cu elemente de prindere pe rama laterala opusa peretelui ce reprezinta extremitatea tabloului;
- individuale-tabloul este format dintr-un singur element (panou, stelaj, dulap, pupitru).

Panouri.Panourile sunt constructii metalice deschise.

In functie de domeniile de utilizare, panourile se clasifica astfel:

panouri de joasa tensiune (fig 2.)

Panouri speciale;

panouri de automatizare .

panouri pupitre panouri universal e.

Fig 2.(panouri de joasa tensiune un exemplu de solutie constructiva)

Portiunile hasurate reprezinta suprafata utila cu decupari in care se monteaza aparatele de masurat si de control si o parte din aparataj (butoni, lampi, comutatoare etc.).

In figura (3.) este prezentat un panou de automatizare simplu si unu dublu.
Suprafata h+L (copertina) poate fi dreapta - ca in figura - sau inclinata, pe ea montandu-se schema sinoptica.
Cu aceste panouri se pot forma si contururi poligonale pentru tablouri in camerele de comanda.
Stelajele. Stelajele sunt constructii metalice deschise mai simple , formate numai din scheletul matalic pe care se fixeaza traversele si suportii pentru aparataj.

Fig 3.(este prezentat un panou de automatizare simplu si unu dublu)

Dulapuri. Dulapurile sint constructii metalice inchise, realizand diferite grade de protectie a aparatelor.
In functie de domeniile de utilizare, distingem urmatoarele tipuri constructive principale:

dulapuri de joasa tensiune ( D 21, D22, D32).

dulapuri (D 31);

dulapuri de automatizare: (DN) SI D19:

dulapuri pentru scheme sinoptice ;

dulapuri mici(D16);

dulapuri cu sertare debrosabile.

Tablouri de distributie din marmura (fig 4.) se compun dintr-o placa de marmura pe care se monteaza elementele de siguranta, bornele, etichetele circuitelor si eventualele aparate de manevra.
Placa de marmura are forma dreptunghiulara sau patrata, dimensiunile sale variind dupa numarul circuitelor care pornesc de la tabloul pentru care se confectioneaza.
La randul sau, numarul circuitelor depinde de alimentarea monofazata sau trifazata a tabloului de distributie.
De obicei tablourile de marmura alimentate monofazat (tablouri secundare)au de la 1 la 4 circuite.
Tablourile de la care deriva un numar mai mare de circuite (tablouri principale) sunt alimentate trifazat.
Conductoarele de alimentare ale tabloului de distributie (sosirilela tablou) se leaga la bornele tabloului.
Daca alimentarea tabloului este monofazata, se monteaza doua borne (trei borne pentru faze si una pentru nul).

Tablouri de distributie cu masca metalica
Tablourile de distributie cu masca metalica sunt dimensionate pentru patru elemente de siguranta, sau pentru sase elemente de siguranta .
(In fig 4.) este reprezentat un tablou de distributie tip( C2)..

In fig 4.(este reprezentat un tablou de distributie de tip CO 2).

Pe langa sigurante ele mai pot contine un contor monofazat, un corp de iluminat, un clopot si un transformator de sonerie
In figura (5.) este reprezentata schema pentru un tablou care contine elementele mentionate mai sus : legaturile desenate punctat se executa de instalatorul electrician la montarea tabloului.

Puterea lampii electrice montate pe un asemenea tablou nu trebue sa depaseasca 60 de W.

Fig 5.(este reprezentat un tablou care contine elementele mentionate mai sus)

2.3 Montarea aparatajului electric

Montarea aparatajului electric in interiorul tablourilor trebue sa tina seama de asigurarea urmatoarelor elemente principale:

accesibilitatea, care consta in asigurarea accesului pentru fixare , racordare, intretinere, eventuale inlocuiri.

Influente mutuale - montarea trebuie astfel realizata incat sa nu fie compromisa buna functionare a aparatajului datorita influentelor mutuale ( caldura, arc electric, socuri, vibratii, campuri electromagnetice, influenta termica asupra sigurantelor fuzibile).

Ecranele aparatelor cu comanda manuala trebue sa protejeze operatorul contra arcului electric ce apare la intrerupere.

Respectarea conditiilor obisnuite de folosire a tabloului in alegerea aparatajului electric.

Solutiile care constitue abateri de la aceste conditii, trebue sa faca obiectul unui acord intre furnizor si beneficiar.

2.4 Legaturile electrice in interiorul tabloului

Aceste legaturi nu trebue sa prezinte in timpul functionarii normale - modificari nepermise datorita:

Incalzirii;

Imbatranirii izolatiei;

Vibratiilor;

Dilatarilor termice;

Tensiunilor electrochimice care variaza de la un metal la altul;

Variatiei rezistentei electrice cu temperature.

Presiunea de contact nu trebue se depinda de piesele izolante.
Alegerea sectiunii minime a conductoarelor este determinate de:

Curentul nominal de serviciu ;

Rezistenta la scurtcircuit;

Incalzire;

Modul de pozare;

Natura izolantilor;

Natura elementelor). racocdate (ex. Elemente electrocasnice

Conductoarele izolate se aleg in functie de tensiunea nominala de izolatie a circuitului considerat.

Intre borne sau cleme, conductoarele nu trebue sa se reazeme pe muchii sau varfuri ascutite, iar conductoarele fixate pe capace si usi trebue pozate astfel incat sa nu se deterioreze prin inchiderea si deschiderea repetata a capacelor si usilor.

Legatura intre conductoare se face numai la borne sau cleme fixe.

Conductoarele formate din mai multe fire se protejeaza la punctele de legatura prin papuci, mansoane sau prin constructia corespunzatoare a bornelor si clemelor impotriva scaparii unuia sau mai multor fire.

Este interzisa cositorirea capetelor conductoarelor flexibile sau foarte flexibile pentru a evita desprinderea firelor din cauza vibratiilor.

Tot din acest motiv nu este permisa nici sau cleme, condutoarele nu trebue sa prezinte suduri , utilizarea conexiunilor prin papuci in cazul cand in serviciu normal apar frecvent in instalatii.

2.5 Compartimentarea interioara a tablourilor

Aceasta compartimentare se efectueaza in vederea separarii unitatilor functionale pentru a se asigura cel putin una din urmatoarele protectii:

Protectia contra atingerilor accidentale a partilor sub tensiune apartinand unitatilor vecine;

Limitarea efectelor arcului ce poate fi amorsat intre conductoarele fazelor sau conductoarele fazelor si masa;

Protectia contra caderii oricarui corp strain dint-o unitate functional in alta unitate functionala a tabloului.

Incalzirea aparatelor si elementelor de circuit

Limitele de incalzire se stabilesc in functie de natura, caracteristicile si influentele mutual ale elementelor situate in tablouri.
Aparate montate in tablou. Limitele de incalzire sunt conform prescriptiilor aparatelor respective, cu observatia ca incalzirea cea mai ridicata este admisa la borne, in masura in care nu sunt prejudiciate conexiunile si aparatele la care se executa racordul.
Bornele de legatura ale conexiunilor exteriuare isolate. Temperatura maxim admisa este de 70*C.

Se admite o temperatura mai ridicata daca se racordeaza la borne conductoare neizolate sau izolate cu materiale ce reprezinta o stabilitate termica marita.

Bare si conductoare neizolate din cupru si aluminiu.

Incalzirea este limitata de:

Rezistenta mecanica a materialului;

Influenta asupra aparatelor montate in apropiere ;

Temperature limita admisibila a materialelor izolante in contacte;

Influenta temperaturii conductorului asupra aparatelor racordate.

Organe de comanda normale.

Din metal ( temperature maxima admisa :15*C)

Din material izolante (temperature maxim admisa este de 25*C)

Aceste valori se majoreaza cu 10*C pentru placi si carcase care nu sunt atinse in timpul unei exploatari normale.

De asemenea pentru organelle de comanda ce devin accesibile numai dupa deschidere (ex. Organe de siguranta pentru debrosare sau pentru manevre exceptionale ), se pot depasi valorile de mai sus.

Elemente exterioare ale carcaselor care pot fi atinse:

Suprafete din materiale metalice 30*C;

Suprafete din materiale izolante 40*C.

2.7 Protectia persoanelor

Protectia impotriva atingerilor directe.

Protectia totala impotriv a atingerii cu ajuorul aparatoarelor (placi, usi, pereti, capace etc.
). Aparatoarele trebue sa aiba o fixare sigura, sa prezinteo rezistenta mecanica suficienta suficienta la solicitarile normale ce pot aparea, demotarea, deplasarea sau deschiderea lor sa se poata face numai cu ajutorul unei chei sau altei scule.
Partile active accesibile atingerilor accidentale se scot de su tensiune inainte de deschiderea aparatoarelor.

Protectia cu ajutorul izolatiei.

Materialele izolante utilizate trebue sa-si mentina proprietatile dielectrice si mecanice la solicitarile ce apar in functionare.
Lacurile, vopselele sau alte produse similare nu reprezinta o izolatie suficienta de protectie contra atingerilor directe.
Protectia cu ajutorul tensiunii reduse de siguranta .
Aceasta tensiune se obtine prin:

Transformatoare coboratoare ;

Baterii de pile sau acumulatoare ;

Alte surse de curent cu acelasi grad de siguranta in sensul nedepasirii valorii tensiunii reduse de siguranta in caz de defect (grupuri electrogene, grupuri motor-generator
cu infasurari separate, diferite dispositive electronice etc).

Protectia partiala impotriva atingerilor cu ajutorul pastrarii unor anumite distante. Distanta pe verticala intre partile active realizate si pamant trebue sa fie minimum 2,5 m pentru a exclude atingerea sau punerea sub tensiune a altor elemente conductoare accesibile.
Protectia partiala impotriva atingerilor cu ajutorul aparatoarelor. Aparatoarele pot fi demontate fara a folosi cheia sau alta scula, dar nu pot fi ridicate sau departate involuntar.
Protectia imotriva atingerilor indirect. Protectia cu ajutorul conductorului de protective .
Aceasta protectie nu este necesara la partile tabloului care nu pot fi prinse cu man, au dimensiuni redu-se, iar asezarea lor exclude orice contact cu partile active.
Piesele metalice prevazute a fi prinse cu mana, se protejeaza prin una din urmatoarele metode:
- Legarea electrica sigura si durabila la parti racordate la conductorul de protectie;

Prevederea cu o izolatie suplimentara prevazuta pentru valoarea cea mai ridicata a tensiunii de izolatie a aparatului respective.

Stratul de vopsea sau email nu poate fi considerat ca strat izolant contra atingerilor indirecte.
Continuitatea circuitelor electrice de protectie se asigura prin contactul efectiv al partilor inactive sau cu ajutorul conductoarelor de protectie.
Daca usile, capacele, placile sau elemente similare nu au montat pe ele nici un aparat sub tensiune, se considera suficiente pentru asigurarea continuitatii electrice buloanele si inchizatoarele normale (balamale diferite sisteme de inchidere etc.)

Protectia fara conductor de protectie . Se realizeaza prin:

Separarea de siguranta a circuitelor ;

Folosirea tensiunii reduse de siguranta ;

Izolarea partilor inactive.

Circuitele secundare ale transformatoarelor de curent. Aceste circuite, utilizate in cadrul circuitelor de joasa tensiune ale tabloului, nu este necesar sa fie legate la pamant.
Anularea sarcinilor electrice. Daca in tablou se afla montate aparate care pot pastra sarcini electrice periculoase dupa deconectarea lor (ex. Condensatoare) se iau masuri de impiedicare a atingerii lor atata timp cat descarcarea sarcinilor electrice nu este efectuata.
Uneori sunt suficiente tablitele avertizatoare.
Condensatoarele mici (ex. cele care servesc la temporizarea releelor ) nu sunt considerate periculoase.
Coridoarele de serviciu si intretinere in interiorul tabloului.
Aceste coridoare reprezinta de fapt incaperi inchise rezervate exclusive personalului de intretinere si eploatare .

Capitolul 3

Tehnologia de executie a panourilor si tablourilor electrice de distributie si de automatizare.

Constructia metalica.

Materialele utiizate de regula pentru executarea constructiilor metalice a panourilor sau tablourilor electrice sunt : (tabla decapata ; profile; platbande) sau profile laminate la rece .
In principiu, procesul tehnologic de executie a constructiilor metalice comporta urmatoarele operatii principale:

Debitarea la lungime a profilelor si platbandelor, debitarea placilor din tabla pentru usi, capace, pereti, etc conform planurilor de croire.

Pregatirea capetelor profilelor si platbandelor precum si a colturilor placilor in vederea executarii operatiilor de indoire si sudare.

Indoirea placilor si platbandelor . De regula razele de indoire nu depasesc 1,5 s (s fiind grosimea tablei sau platbandei).
Executia gaurilor ;mecano' pe stalpi si traverse.
Sudarea profilelor, placilor, precum si a celorlalte piese metalice prevazute a fi fixate prin sudura pe cadru, usa sau pereti (balamale, suporti etc).
Asamblarea demontabila prin suruburi a elementelor componente ale tabloului se asigura contra desurubarii cu ajutorul saibelor grower.

Pentru forme constructive inchise (ex. Cutii, dulapuri asmblate etc.) se prevede executarea unor gauri tehnologice 0/ 8 mm pentru scurgerea substantelor din baile de pregatire a suprafetelor.
Daca aceste gauri afecteaza gradul de protectie, se iau masurile de obturare dupa vopsire.
La montarea tablourilor electrice, se verifica in prealabil cu nivela orizontalitatea suprafetei de asezare.
In cazul preasamblarilor (montarea tablourilor la producator), se recomanda montarea pe profile rectilinii suficient de rigide care elimina abaterile de la orizontalitate ale suprafetei de reazem.
Exista constructii metalice - prevazute la partea inferioara cu suruburi de reglaj ce permit asigurarea pozitiei orizontale a tabloului si in situatia in care suprafata de asezare nu este perfect orizontala.
La constructiile metalice obisnuite acest defect se corecteaza prin introducerea unor adaosuri la partea inferioara - intre tablou si suprafata de asezare (in locurile ce reclama acest lucru).
In ceia ce priveste asigurarea protectiei constructiei metalice contra tensiunilor de atingere, in concordanta cu cele aratate se fac urmatoarele precizari:

a.     Dulapurile, pupitrele, cutiile etc. se prevad cu borna exterioara (cutiile se prevad si cu borna interioara) de protective pentru racordarea cnductoarelor de protectie. In dreptul bornei, suprafata vopsita se curata pana la obtinerea luciului metalic cu freza de mana , sabar, smirghel etc. apoi suprafata prelucrata se unge cu vaselina neutral, asamblarea facandu- se peste stratul de vaselina.

b. Legarea de protectie a partilor inactive fara conductor de protectie se realizeaza prin:

Sudare ;

Suruburi asigurate contra desurubarii.
In acest caz, suprafetele prin care se asigura continuitatea galvanica se curata de vopsea pana la obtinerea luciului metalic, apoi se unge cu vaselina neutra, asamblarea facandu-se peste stratul de vaselina;

Saibe elastice cu dinti care strabat eventualele straturi izolante(vopsea, oxizi etc.).
Legaturile de protectie trebue astfel realizate incat indepartarea unor elemente constructive nu trebue sa afecteze continuitatea galvanica a legaturilor de protectie ale elementelor ramase.

Accesorii

Balamale. In principal, se folosesc balamale sudate pe cadrul metallic sau balamale aplicate.
Garnituri. Garniturile - folosite pentru a contribui la obtinerea unor grade de protectie ridicate - se executa de regula din banda de cauciuc obtinuta prin extrudare - cu profil dreptunghiular 16+8 sau 20+8.
In cazul tablourilor prevazute cu usi cu geamuri, se folosesc garniture extrudate din cauciuc pentru a asigura etansarea spatiului interior .
Dispozitive de inchidere. Bila maner este utilizata de obicei la usile pe care sunt montate boaste yalle , zavorul cu bila este actionat cu o cheie plata, zavorul cu cheie este actinat cu ajutorul cheii patrate, este asemanator cu zavorul cu maner.

Dupa lungimea L a schemei se clasifica in:

G1-1, G2-1 - PENTRU L >700 MM;

G1-2, G2-2 - PENTRU L >700 MM.

Procesul tehnologic comporta urmatoarele operatii :

Debitarea placilor;

Degresarea placilor - prin stergere cu panza sau lavete ce nu lasa scame, imbibate in solvent (spirt industrial).

Centrarea placii pe desenul tehnologic;

Trasarea contururilor liniilor de flux, a elementelor de schema si vizoriilor - cu temperatura de culoare alba, prin copiere dupa desenul tehnologic;

Vopsirea incintelor contururilor cu nitroemail, in culorile indicate in desenul de axecutie ;

Protejarea suprafetelor nevopsite prin acoperirea lor cu celofan, lipit cu vaselina tehnica industriala;

Vopsirea fondului - prin pulverizare, aplicand trei straturi de nitroemail;

Stabilirea corespondenteidintre schema sinoptica si constructia metalica;

Matuirea vizorilor prin aplicarea unei pelicule de lac de protectie prin pulverizare;

Lustruirea fetei schemei sinoptice cu saiba de panza si pasta de slefuit (oxid de crom).

Desenul tehnologic este desenul schemei sinoptice vazut in oglinda. Dupa el se traseaza pe placa contururile liniilor de flux si ale elementelor schemei.

Schemele sinoptice prin aplicare de vopsea pe fata tabloului. Procesul tehnologic reclama urmatoarea succesiune a operatiilor :

Pregatirea (omogenizarea) vopselei; tempera 95 % din si gelatina 5% ;

Confectionarea sabloanelor in functie de curbele si unghiurile schemei;

Delimitarea prin trasare a zonelor ce nu fac parte din schema sinoptica;

Degresarea suprafetei destinate aplicarii schemei einoptice;

Vopsirea cu email nitrocelulozic prin stropire cu pistolul;

Inscriptionarea elementelor de schema si etichetele cu vopsea.

Capitolul 4

4.1 Tehnologia de executie a instalatiilor electrice aferente tablourilor de distributie si panourilor de automatizare.

Aparatele se monteaza in conformitate cu documentatia tehnica de executie si cu inctructiunile date de producatori, privind pozitia lor de functionare.
Ele trebuie astfel dispuse, incat sa permita accesul pentru fixare, pentu racordare, pentru intretinere, cat si pentru eventuale inlocuiri.
Aparatele pot fi montate pe elemente metalice ca de ex. Placi, contrapanouri, traverse, rame, usi, sau suporti din materiale izolante, fiind insa asigurate prin elemetele de fixare impotriva desfacerii.
Inaltimea de montare a aparatelor trebue sa fie astfel aleasa, incat amplasamentul lor sa fie usor accesibil in pozitia normala a personalului de deservire .
Legaturile electrice dintre aparate se vor executa in conformitate cu prevederile schemelor desfasurate si de conexiuni din proiectul de executie.
Bornele si clemele de legatura, cat si executia conexiunilor, trebuie sa fie astfel realizate, incat sa nu deterioreze conductoarele, sa nu le produca modificari mecanice, sa limiteze aparitia unor rezistente supimentare, sa suporte in bune conditii trecerea curentului nominal, fara cresterea temperaturii, sau formarea unor pile electrice de contact.
Bornele, clemele de legatura si imbinarile de material, trebue sa fie fixate rigid, pentru a suporta tractiunea conductoarelor si sa fie asigurate contra desfacerii, cu cleme special special de asigurare.
Ele trebuie sa asigure presiunea de contact corespunzatoare curentului nominal al aparatului sau circuitului.
Conectarea la borne a conductoarelor se poate realiza, in functie de tipul bornei, prin strangerea conductoarelor, cu surub, cu papuci, cu mansoane, prin cositorire, sau cu ajutorul fiselor.

Se recomanda ca, conductorele multifilare sa fie cositorite la capete.

Conductoarele de legatura vor respecta sectinile si culorile prevazute in documentatia tehnica.
Legatura intre conductoare se va face numai la borne sau cleme.
Manunchiurile de conductoare vor fi asigurate impotriva smulgerii si legate de elemente fixe, pentru a nu fi antrenate In miscare .
Capetele conductoarelor vor fi dezizolate cu grija evitandu-se taierea acestora sau micsorarea sectiunii .
Suprafata de contact a conductoaarelor si bornelor trebue sa fie curata.
Strangerea suruburilor elementelor de contact trebuie facuta cu o forta, care sa le asigure un contact electric perfect sis a evite desurubarea loe in timp.
La capetele introduse in borne, conductoarele se marcheaza prin mansoane si inscriptionare.
De asemenea aparatele se vor inscriptiona cu vopsea, indicandu-se simbolul acestora din specificatie.
Dupa realizarea legaturilor, prefabricatele electrice de joasa tensiune se verifica sub tensiune, urmarind executarea, secventa cu secventa, a schemei electrice.
In cazul panourilor cu bare colectoare, montarea barelor se va efectua pe izolatoare, respectand sectiunea barei, distant dintre bare, tipul izolatoarelor si distanta dintre izolatoare .
Taierea, indoirea si gaurirea barelor, se vor face cu mare cu mare atentie, spre a evita deteriorarea lor.
Prelucrarea suprafetelor de contact sa face cu pila, iar dupa curatarea suprafetelor se aplica un strat subtire de vaselina neutra.
La imbinarea barelor se va tine cont de suprafata necesara pentru trecerea curentului nominal, fara a se produce incalzirea barei din aceasta cauza.
Traseul barelor trebue sa ocoleasca toate elementele metalice si va fi astfel ales, incat sa poata permite deformarile cauzate de dilatarea sub actiunea temperaturilor.
Indoirea barelor se va efectua cu dispositive de indoit,respectanduse razele minime de curbura prevazute de norme.
Numarul si sectiunea suruburilor de stranger a imbinarilor, trebue sa asigure o presiune de contact corespunzatoare.
In vederea indentificarii usoare a fazelor, barele se vopsesc in diferite culori, conform prevederilor din documentatie.
Dupa executarea tuturor operatiilor de echipare, panourile, dulapurile si cutiile se vor curata, indepartandu-se toate deseurile rezultate din prelucrare.

Capitolul 5

Principalele aparate si materiale folosite la echiparea panourilor si tablourilor electrice de distributie si de automatizare

Aparatele folosite la echiparea panourilor si tablourilor electrice de distributie si de automatizare au rolul de a realiza functiile de conectare, comanda, protectie, semnalizare si masura, conform schemelor electrice ale instalatiei respective, iar cu ajutorul materialelor electrice se realizeaza functiile de legatura electrica intre diferitele aparate si functiile de izolare.
Aparatele trebuie sa indeplineasca conditia ca toate caracteristicile electrice nominale ale lor sa fie mai mari sau cel putin egale cu cele in regim de functionare normal.
Tensiunea nominal a aparatului este acea valoare standardizata pentru care este construit aparatul si determina caracteristica sa de lucru.
Standardele noastre stabilesc pentru aparatele de curent alternativ urmatoarele valori ale tensiunii nominale:

Pentru joasa tensiune : 24; 48 (42) 110 sau 127; 220; 380; 500; 660; 1000v;

Pentru inalta tensiune : 3; 6; 10; 20; 35; 60; 110; 220; 400 kv.

Tensiunea de izolare este tensiunea pentru care este prevazuta izolatia aparatului si se stabileste in functie de tensiunea nominal; poate fi mai mare sau cel putin egala cu ea.
Curentul nomimal al unui aparat electric este cel mai mare curent pe care aparatul il poate suporta oricat timp, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sa depaseasca anumite valori de norme.
Frecventa nominal a curentului este in functie de modul cum a fost dimensionat aparatul din punct de vedere al functionarii.
Frecventele utilizate in mod curent sint: 42, 50, 60 Hz. In tara la noi este normalizata frecventa de 50Hz.
Capacitatea de rupere nominal a unui aparat de intrerupere reprezinta cel mai mare curent, exprimat in kiloaperi, pe care il poate intrerupe aparatu, ramanand in stare de functionare, atunci cand la bornele sale este aplicata o tensiune egala cu tensiunea sa nominala.
Curentul limita termic exprima aptitudinea aparatelor de a suporta solicitarile termice provenite din cauza trecerii prin aparat a curentilor de scurtcircuit.

Curentul limita dinamic este valoarea celui mai mare curent pe care aparatul il poate suporta, in pozitia inchis, din punctual de vedere al solicitarilor electromagnetice in conditiile prescrise de intrebuintare, functionare si timp.
Robustetea mecanica este definita prin numarul de manevre in gol pe care un aparat il poate efectua inainte de a fi necesare revizii sau schimbari de piese.
Serviciul nominal este functie de frecventa conectarilor si de timpul cit un aparat sta efectiv sub tensiune.
Serviciul poate fi de: 8 ore; neintrerupt si intermittent.
Frecventa de conectare este numarul de actionari pe ora realizat de aparat.
Caracteristicile mentionate ale aparatelor deriva din solicitarile la care sunt supuse in timpul functionarii, atat in conditii normale de serviciu, cat si in caz de avarii .
Aceste solicitari pot fi caracterizate astfel:

Solicitarea electrica a izolatiilor;

Solicitarea termica a cailor de curent si a pieselor;

Solicitarea mecanica a anumitor elemente (cai de curent, piese de sustinere-izolatori) cauzata de fortele electrodinamice provocate de curentii de scurtcircuit;

Solicitari termice si mecanice provocate de arcul electric;

Uzura mecanica apieselor in miscare;

Solicitarile provocate de actiunea mediului.

Aparatele electrice se pot clasifica dupa mai multe criteria:

In functie de utilizare:

Aparate industrial;

Aparate pentru instalatii;

Dupa tensiunea nomonala;

Dupa curentul nominal;

Dupa felul curentului:

Curent continuu;

Curent alternative (monofazat sau trifazat);

Dupa numarul polilor.

Dupa durata de functionare.

Dupa tipul de protectie al aparatului care este indicat prin simbolul (IP )urmat de 3 cifre, din care prima indica gradul protectiei contra patrunderii corpurilor strain, a doua - felul protectiei contra patrunderii apei si a treia- rezistenta contra deteriorarilor mecanice.

Dupa protectia antiexploziva.

5.2 Caile de curent

La orice instalatie si in special la panourile de distributieun rol important il au caile si deci materialele din care sunt confectionate.

Materialul din care sunt confectionate barele active ale panourilor si tablourilor de distributie este aluminiul sau cuprul; cuprul se allege doar in cazuri speciale impuse de mediu.

Otelul se foloseste numai pentru barele de nul.

Pentru bare problema principal o constitue alegerea sectiunii necesare, astfel, ca pentru functionarea in regim normal, curentul de durata admisibil corespunzator sectiunii alese sa depaseasca curentul de serviciu.

5.3 Izolatoare electrice

Izolatoarele sunt elemente de instalatie sau partile de aparat special construite pentru a sustine macanic si pentru a asigura izolatia electrica a cailor de curen.
Solicitarile la care sunt supuse izolatoarele sunt:

Solicitari mecanice date de greutatea conductoarelor, vibratii si de fortele electrodinamice transmise de conductoare;

Solicitari de strapungere electrica prin masa izolatorului;

Solicitarea la conturnare in stare uscata;

Solicitarea la conturnare sub ploaie;

Solicitarea termica;

Solicitarea dinamica si termica data de arcul electric de conturnare.

Verificarea la scurtcircuit se face la solicitarile mecanice provocate de oscilatiile barelor sub actiunea fortelor electrodinamice si trebue ca:
F iz> K sig F, in care F iz este sarcina care poate fi suportata de isolator;
K sig- coeficient de siguranta K sig=1,25
F - forta electrodinamica care actioneaza asupra izolatorului, in daN,
(F s fiind forta electrodinamica unitara, in daN m la puterea a 2 , in functie de distant izolatorilor fazelor vecine si de curentul de soc, iar l distant intre 2 izolatoare vecine ale aceleiasi faze ).

Tipuri constructive de izolatoare folosite in panourile si tablourile de distributie si automatizare:

Izolatoare din ceramica cu armare exterioara in ( fig 6.) (a);

Izolatoare din ceramica cu armare interioara ( fig 7.) (b);

Izolatoare din textolit, pertinax sau steclotextolit;

Izolatoare din rasini de turnare;

Izolatoare din fibra de sticla.

Fig 6. (a)(izolatoare din ceramica cu armare exterioara)

Fig 7. (b)(izolatoare din ceramica cu armare interioara)

5.4 Aparate de conectare manuala

In aceasta categorie sunt cuprinse urmatoarele grupe de aparate:

Intreruptoare - parghie;

Intreruptoare si comutatoare - pachet;

Intreruptoare si comutatoare cu came;

Prize, fise si cuple;

Separatoare;

Intreruptoare si comutatoare cumpana si basculante.
Ele au urmatoarele caracteristici commune:

Sunt actionate manual, atat la inchidere cat si la deschidere;

Servesc la stabilirea si intreruperea circuitului, nefiind prevazute cu alte elemente de protectie, masurare sau reglare;

Nu pot intrerupe decat curentii de serviciu mai mici sau cel putin egali cu urentul nominal; nu au rolul si nu pot sa intrerupa curentii mari de suprasarcina sau de scurtcircuit;

Sunt destinate se fie manevrate relativ rar, durata de serviciu fiind de cateva mii pana la cateva zeci de mii de cicluri, iar frecventa de conectare fiind de ordinul a catorva manevre pe ora.

Intreruptoarele cu parghie: sunt aparate de joasa tensiune caracterizate prin faptul ca inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in forma de brat de parghie.
Ele servesc pentru conectarea si deconectarea de la retea a circuitelor de lumina si forta de joasa tensiune, atat in curent continuu cat si in curent alternative.
Intreruptoarele cu parghie de 25, 63, si 100 A se utilizeaza in instalatiile electrice de curent continuu (fig 4.3) si curent alternativ (fig 4.2).
In cazul utilizarii in curent continuu doua cai de curent trebue trebue legate in serie.
Intreruptoarele cu maneta de 200, 350, 600 si 1000 A se utilizeaza in instalatiile electrice de distributie.
Actionarea se face cu o maneta de tipul M.A.3.D.
Din punctul de vedere al tipului constructive ele se pot clasifica dupa mai multe criteria:

Dupa numarul cailor de curent:

Monopolare - circuite de putere mica;

Bipolare - la curent continuu;

Tripolare - retele trifazate.

Dupa modul de intrerupere:

Cu cutit de intrerupere brusca;

Fara cutit de intrerupere brusca.

Dupa modul de actionare:

Cu maneta de actionare directa;

Cu actinare printr-un sitem de parghii.

Modul de functionare este urmatorul:
Realizeaza intreruperea curentului si stingerea arcului electric de intrerupere prin efectul de suflaj magnetic in aer liber.
Lungimea si racirea arcului se obtin prin efectul de bucla al circuitului de curent in intreruptor, dar este ajutata in mare masura si de ridicarea in sus a aerului cald.
Chear si in aceste conditii, intreruperea curentului continu nu poate fi realizata in conditii bune decat de intrerupoarele - parghie prevazute cu dispozitiv de intrerupere brusca .
Acest gen de intreruptoare(fig 8.) se caracterizeaza din punctual de vedere al rolului lor si al modului de functionare prin aceea ca:

Sunt construite ca aparate de interior ;

Frecventa de conectere este mica (1.3)conectari pe zi;

Puterea de rupere este redusa;

Actionarea este in totdeauna manuala ;

Se construesc pentru tensiunea nominal de 500 v si curenti nominali cuprinsi intre 25 si 1000 A.

Fig 8(intreruptor parghie)

Intreruptoare si comutatoare pachet : sunt aparate de conectare de joasa tensiune actionate manual, caracterizate prin faptul ca ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe aceiasi axa un numar variabil de elemente(pachete) de constructive similara, fiecare element cuprinzand o cale de curent.
Fiecare cale de curent este formata din 2 sau 3 contacte fixe, montate pe discuri presate din material electroizolant.
Separatoare : actionate manual prin intermediul unei manete se utilizeaza in instalatii electicecu tensiune pana la 1 Kv.
Montajul se face numai in pozitie verticala.
Intreruptoare si comutatoate cumpana si basculante: realizeaza inchiderea sau deschiderea circuitelor prin apasare pe extremitatile unui buton sau pe o mica maneta (fig 9.).

Fig 9.(separatoare)

Masuri de protectia muncii la instalarea si punerea in functiune a masinilor si aparatelor electrice

Perimetrul locului de munca se ingradeste cu franghie de care se prind din loc in loc placi avertizoare cu indicatia 'Lucreaza aici'.
Transportul materialelor in incinta instalatiilor electricese executa numai cu mijloace de transport adecvate , al caror gabarit se incadreaza in coridoarele sau drumurile de acces.
Incarcarea si descarcarea materialelor se face cu ajutorul mijloacelor de ridicat, iar in cazul manipularilor manuale, se interzice ca un muncitor sa ridice cu bratele sis a transporte greutati mai mari de 50 kg.
In cazul cand se lucreaza la inaltime se confectoineaza schele din elemente prefabricate sau din scanduri (fara fisuri sau noduri), a caror grosime trebue sa fie minimum 4 cm iar platform de pe schela se prevede cu balustrada rezistenta cu inaltimea de circa 1 m.
Pentru a evita caderea obiectelor, perimetrul platformei este marginit cu o bordura inalta de 15..20cm.
Toate masinile si aparatele ce se ridica la inaltime, pe piedestale sau suporturi trebue fixate definitive imediat dupa ridicare, pentru a evita caderea lor .
Muncitorii trebuie sa poarte casti (verificate in prealabil) iar in cazul cand lucreaza la inaltime, centuri de siguranta.
La executarea lucrarilor se vor folosi numai utilaje, scule, dispozitive si obiecte de inventar in buna stare de functionare, corespunzatoare caracterului lucrarii ce se executa: improvizatiile nu sunt admise putand genera accidente grave.
Sculele si dispozitivele trebuie verificate zilnic, inainte de inceperea lucrului, de catre maistrul sau seful de echipa ; utilizarea sculelor defecte crapate sau cu profilul deformat este interzisa . Manerele sculelor trebuie sa fie netede, fara noduri si crapaturi, sa aiba o forma care sa asigure contactul cu palma pe o suprafata cat mai mare, fara a avea posibilitatea sa alunece in timpul folosirii.
Intrebuintarea sculelor cu manere izolante nu-I dispenseaza pe muncitori sa foloseasca si manusile de cauciuc, uriunde utilizarea lor este prescrisa.
Folosirea penelor si a dornurilor se va face prin tinerea lor in dispositive special (clesti) iar pentru protejarea ochilor impotriva aschiilor se vor folosi ochelari de protectie.
Cheile trebue sa corespunda exact cu dimensiunile suruburilor si piulitelor; se interzice folosirea de piese intermediare intre cheie si piulita, cat si a prelungitoarelor pentru chei.
Folosirea masinilor si aparatelor electrice este permisa numai muncitorilor instruiti, care cunosc metodele de folosire si instructiunile de tehnica a securitatii privind folosirea masinilor electrice si stiu sa acorde primul ajutor in caz de electrocutare.
Masinile si aparatele electrice se verifica inainte de utilizare controlandu-se cu atentie izolatia masinii si a cablului de alimentare.

Se interzice folosirea sculelor electrice (polizoare masini de gaurit electrice etc) cu cordoane dezizolate, fara prize de legatura la pamant si fara imbracarea manusilor de cauciuc de catre manipulant. Nu se admite folosirea masinilor-unelte electrice poratative de catre cei ce stau pe scari rezemate liber.
Lucrarile de instalare si punere in functiune a masinilor si aparatelor electrice se executa in incaperi sau spatii ale instalatiilor electrice, care pot fi :

Scoase total de sub tensiune;

Scoase partial de sub tensiune;

Sub tensiune.

La instalatiile electrice noi, montajul aparatelor electrice se executa in conditii de scoatere totala de sub tensiune.
Lucrarile de inlocuire ale echipamentului se executa in marea majoritate a cazurilor cu scoaterea partial de sub ensiune a instalatiilor, si anume acea parte a instalatiei la care se lucreaza, restul instalatiei aflandu-se sub tensiune.
Verificarile si incercarile masinilor si aparatelor electrice, ce se executa dupa efectuarea lucrarilor de montajsi reparatii, se considera ca lucrari ce se realizeaza in prezenta tensiunii. De aceea, ca regula generala, toate lucrarile de montaj si reparatii ale masinilor si aparatelor electrice se considera ca lucrari cu instalatiile sub tensiune (sau partial sub tensiune) si se executa numai sub supravegherea unei persoane calificate, care poseda cunostinte de tehnica securitatii cel putin la nivelul grupei a 4.
Ca urmare, intreruperea lucrarilor este permisa numai dup ae se iau urmatoarele masuri de pregatire a locului de munca, din punctual de vedere al normelor de tehnica securitatii
- Se scoate de sub tensiune partea instalatiei la care se lucreaza si se impiedica punerea in functiune a acelor parti din instalatie prin care s-ar putea transmite tensiunea la locul de munca;
- Se leaga instalatia la pamant prin scurtcircuitoare mobile si se verifica lipsa tensiunii in partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile;
- Se monteza ingradiri provizorii ale locului de munca si se aseaza placi avertizoare.
La efectuarea lucrarilor de reglaj se interzice accesul persoanelor langa echipamente in momentul actionarii acestora, iar muncitorul ce executa reglajul va fi atent sa nu introduca mana intre mecanisme.
La efectuarea lucrarilor de montaj si punere in functiune cel mai mare pericol de electrocutare il reprezinta incercarile cu tensiune marita . De acceia aceste lucrari se executa numai de personal cu calificare speciala, sub conducerea directa a unui technician sau inginer.
Incercarile se executa de o singura echipa formata de minimum 3 oameni cu o calificare in domeniul normelor de tehnica securitatii de cel putin la nivelul grupei a 3, responsabilul trebuind sa posede obligatoriu cunostinte privind normele de tehnica securitatii la nivelul grupei 4.

Dupa efectuarea, se intrerupe tensiunea si instalatia se pune intentionat la pamant (cand capacitatea este mare prin descarcari repetate) si numai dupa aceasta responsabilul anunta (tensiunea a fost scoasa)si poate sad ea dispozitii pentru trecerea la executarea altor operatii.
Instalatia de incercare trebuie sa fie prevazuta cu intreruptor bipolar cu parghie, ca intreruperea sa fie vizibila.
Puerea sub tensiune, dupa terminarea lucrii se poate face numai la cererea responsabilului lucrarii care a incheiat lucrul (documentul pe baza caruia a efectuat lucrarea) si sea retras toate materialele si toti muncitorii care au efectuat lucrarea.
Pe toata perioada efectuarii lucrarilor de montaj si reparatii la locurile de minca trebuie sa existe material de paza contra incendiilor pentru stingerea eventualelor incendii (stingatoare cu spuma, praf si CO2, lazi de nisip).

Bibliografie

Instalatii electrice in constructii : Corif. Dr. ing. C. Bianclui, Prof. Dr. ing.O. Centea, Corif. Dr. ing. C.Ionescu.

Manualul electricianului de centrale statii si retele electrice : ing. E. Potolea, Gh. Iacobescu, I. Iordanescu.

Verificarea tablourilor electrice de distributie si de automatizare : ing. Ion Conecini, Petre Dan.

Editura didactica si pedagogica 1987.