Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
Sisteme de ventilare mecanica

Sisteme de ventilare mecanica

SISTEME DE VENTILARE MECANICA

1 Schema de principiu a unei instalatii

de ventilare mecanica


In figura 1 este aratata schema unei instalatii de ventilare mecanica (cu refulare si absorbtie) care se poate functiona in oricare din cele trei regimuri: cu aer amestecat (provenit din amestecul aerului proaspat luat din exterior cu aerul recirculat preluat din incapere), numai cu aer proaspat, numai cu aer recirculat (regim de recirculare totala).

Fig. 1 Schema unei instalatii de ventilare mecanica generala:

PA –priza de aer proaspat; GE –gura de evacuare a aerului viciat in exterior; RC –recuperator de caldura; CRE, CRR, CRP –clapete de reglaj pe canalele de aer evacuat, recirculat, proaspat; FP –filtru de praf; BI –baterie de incalzire; VI, VE –ventilator de introducere , de evacuare; AZI, AZE –atenuator de zgomot pe circuitul de introducere, respectiv pe circuitul de evacuare; GR –gura de refulare; GA –gura de absorbtie;

retea de canale pentru introducere;

retea de canale pentru evacuare si recirculare:

1 –partea de recuperare a caldurii; 2 –centrala de ventilare (agregatul de ventilare); 3 –partea de atenuare a zgomotului produs de ventilatoare.

Se observa ca instalatia prezentata este alcatuita din: gurile de introducere in incapere a aerului de ventilare GR si cele de absorbtie a aerului viciat GA; reteaua de canale de aer; centrala de ventilare; priza de aer proaspat PA; gura de evacuare a aerului viciat in exterior GE.

            In unele cazuri este recomandabil sa se foloseasca un recuperator de caldura RC (dreptunghiul 1 din figura 1) in vederea reducerii consumului de energie termica. Pentru cazurile in care nivelul de zgomot produs de ventilator este prea ridicat, se introduc in instalatie atenuatoare de zgomot atat pe partea de refulare, cat si pe cea de evacuare (AZI, AZE – dreptunghiul 3). Pozitia de montaj este totdeauna intre ventilator (care constituie sursa de zgomot) si incapere.

            Aspectele generale referitoare la aceste elemente componente sunt prezentate in continuare, urmand ca unora dintre ele sa li se afecteze subcapitole speciale.

1.2 Elementele principale ale unei instalatii de ventilare mecanica

            1.2.1 Priza de aer.

Reprezinta elementul instalatiei de ventilare cu ajutorul caruia se preia din exterior aer proaspat. Se poate amplasa intr-un spatiu verde, intr-o fereastra sau pe o fatada (sub cornisa cel mai adesea). Priza de aer este alcatuita dintr-o rama de otel cornier (sau lat), o plasa de sarma, strekmetal, sau un trafor (pentru impiedicarea patrunderii corpurilor straine) si jaluzele fixe contra ploii. Prinderea ramei se face fie pe zidarie, fie direct pe canalul din tabla. Amplasarea prizei de aer trebuie sa se faca in locurile unde nu este posibila prezenta gazelor nocive, a prafului combustibil sau inflamabil. Sunt cazuri cand nu pot fi respectate aceste conditii, amplasarea trebuind sa se faca la nivelul parterului. Se va avea grija in acest caz ca inaltimea prizei fata de teren sa fie minimum 2,5…3 m. In cazul amplasarii pe peretii exteriori se recomanda ca suprafetele respective sa fie orientate spre nord, nord- est, nord-vest, in asa fel ca radiatia solara directa sa nu duca la supraincalzirea aerului proaspat (indirect de la elementele de constructie).

            1.2.2 Filtrul de praf. Se prevede in mod obligatoriu la orice instalatie de ventilare mecanica si are rolul de a retine praful din aerul proaspat si recirculat. Problema de baza a filtrelor o constituie intretinerea lor. De modul cum sunt curatate filtrele depinde in mare masura functionarea corespunzatoare  a instalatiei. Camera unde sunt amplasate filtrele trebuie sa aiba o usa de acces pe partea de aer necuratat, pe unde se scot filtrele in vederea curatirii lor.

            1.2.3 Bateria pentru incalzirea aerului. Este un schimbator de caldura format din tevi cu aripioare, tevi cu banda spiralata, tevi si lamele care se foloseste la incalzirea aerului in perioada rece a anului. Poate functiona cu apa calda, cu apa fierbinte sau abur. Mai rar se folosesc baterii electrice sau cu gaze arse.

            1.2.4 Ventilatoarele de introducere si de evacuare a aerului. Sunt de regula de tip centrifugal monoaspirant (uneori si dublu aspirante), dar pot fi si de tip axial in cazul unei executii ingrijite. Ventilatorul de introducere se monteaza de obicei dupa grupul filtru- baterie. Filtrul si bateria se monteaza alaturat din considerente de montaj, alcatuind un bloc comun.

            1.2.5 Reteaua de canale. Se executa in majoritatea cazurilor din tabla de otel zincata. Modul de alcatuire, asamblare si montare toate accesoriile care permit, dupa executia instalatiei, controlul, masurarea, reglarea si curatarea canalelor de aer.

            1.2.6 Gurile de aer de introducere si evacuare. Au o mare diversitate de tipuri ca forma, alcatuire si material. Ele se monteaza atat pe zidarie sau elementele de constructie, cat si direct pe canalele de aer. Trebuie sa se incadreze organic in mod organic in arhitectura incaperii si sa contina toate elementele necesare modificarii directiei jetului pe verticala si orizontala si reglarii debitului de aer. Lipsa acestor elemente conduce de multe ori, prin aparitia senzatiei de curent, la neutilizarea intregii instalatii.

            1.2.7 Gura de evacuare a aerului in exterior. Ca alcatuire constructiva poate fi identica cu priza de aer sau in locul jaluzelelor fixe pot fi prevazute jaluzele de suprapresiune. Prin gurile de evacuare aerul viciat din incaperi este eliminat in atmosfera. Gurile de evacuare sunt amenajate cel mai adesea pe acoperis, dar se pot amenaja si in peretii laterali sau in ochiuri de fereastra.

            1.2.8 Recuperatorul de caldura. Este un schimbator de caldura de obicei de tip aer- aer. Cu ajutorul lui aerul proaspat care se introduce in incapere este incalzit partial pe seama aerului viciat care se evacueaza in exterior. Din cauza diferentelor mici de temperatura si a coeficientului global de transfer de caldura relativ redus, rezulta o suprafata mare de schimb, deci un aparat mare cu cost de investitie ridicat, ceea ce face ca folosirea lui sa fie limitata. Se monteaza fie in centrala de ventilare, fie pe acoperis.

            1.2.9 Atenuatorul de zgomot. Este un aparat alcatuit din placi acoperite cu material fonoabsorbant (sau o cutie cu miez fonoabsorbant) care la trecerea aerului prin el reduce nivelul de zgomot. Se amplaseaza fie in centrala de ventilare, fie pe canalele de legatura intre centrala si incapere.

            Distanta dintre priza de aer si gura de evacuare. In cazul cladirilor publice si de locuit, al sectiilor din categoria D sau E de pericol de incendiu si al sectiilor din categoria C in care aerul evacuat nu contine praf in suspensie distanta dintre priza de aer si gura de evacuare trebuie sa fie de minimum 10 m pe orizontala, sau de 5-8 m pe verticala. In cazul sectiilor din categoria A sau B si al celor din categoria C de pericol de incendiu cu degajari de praf, se recomanda sa se respecte ambele conditii de distanta.

1.3 Amplasarea centralei de ventilare

            Ca pozitie in cladire, centrala de  ventilare se amplaseaza, de regula, la subsol si mai rar la nivelurile intermediare.

            Centrala de ventilare trebuie sa se amplaseze astfel incat sa fie cat mai aproape de incaperea sau incaperile deservite, pentru a avea trasee scurte si pentru a avea o racire, respectiv o incalzire  aerului de refulare in canalele de ventilare cat mai mici. In cazul unor trasee lungi va fi necesara o izolare termica a canalelor de aer. Nu trebuie scapat din vedere ca trasee lungi de canale inseamna consum sporit de tabla, pierdere de sarcina mai mare si deci consum suplimentar de energie electrica. Aceasta inseamna pe langa o scumpire a investitiei si o scumpire a exploatarii.

            Un alt criteriu de care trebuie tinut seama la amplasarea centralei de ventilare este si cel legat de zgomotul produs de ventilatoare. Daca incaperile deservite au un nivel de zgomot admisibil coborat (teatre, sali de opera, concerte, sali de auditii etc.), este necesar ca amplasarea centralei de ventilare sa se faca in subsol, in zona incaperilor anexe.

2 Sisteme de ventilare mecanica generala

            2.1 Instalatii de ventilare prin absorbtie.

Acestea extrag aerul dintr-o incapere cu ajutorul unui ventilator si-l evacueaza in exterior, in timp ce din incaperile alaturate sau din exterior patrunde pe cale naturala prin neetanseitatile usilor si ferestrelor, aerul de compensatie (fig. 8.2,a). Instalatia creeaza o depresiune in incaperile si se recomanda sa fie folosita acolo unde se urmareste impiedicarea imprastierii in cladire a aerului viciat. Sistemul isi gaseste utilizare la incaperi mici, cu viciere puternica a aerului prin gaze, vapori, mirosuri sau temperatura mare, cum ar fi bucatarii, W.C:- uri, garderobe, laboratoare, posturi de transformare, incaperi pentru acumulatori, camere obscure etc. Este un sistem simplu si eficient, insa limitat din cauza curentilor de aer rece care apar. Se poate folosi si pentru ventilarea incaperilor mari insa numai pentru perioada de vara.

            2.2 Instalatiile de ventilare prin refulare.

Se aspira aer din exterior cu ajutorul unui ventilator si se introduce in incaperea supusa ventilarii (fig. 2, b). Datorita suprapresiunii create, aerul din incapere patrunde pe cale naturala in incaperile alaturate sau iese in exterior, fiind impiedicata patrunderea nocivitatilor din incaperile alaturate. Iarna este necesara incalzirea aerului refulat in incapere. Utilizarea acestui sistem se poate face la incaperi unde vicierea aerului este redusa. Se preteaza la birouri, ateliere mecanice, magazine, expozitii etc.

            2.3 Instalatii de ventilare prin refulare si absorbtie.

 Se utilizeaza la incaperi mari, unde folosirea uneia din instalatiile aratate ar conduce la aparitia curentilor de aer suparatori. Instalatia consta din combinarea unei instalatii de refulare prin absorbtie. Se preteaza la sali de orice tip, cinematografe, restaurante etc. Instalatia poate functiona cu aer exterior, cu aer partial recirculat (amestecat) sau cu aer recirculat (in regim de recirculare totala). In afara ventilarii, aceasta instalatie asigura si incalzirea incaperii.

            2.4 Instalatii de ventilare si umidificare.

Se utilizeaza la incaperi unde umiditatea relativa scazuta a aerului interior in timpul iernii creeaza neplaceri. Umidificarea aerului introdus in incapere se realizeaza pe cale adiabatica prin pulverizare cu apa (in circuit inchis) in curentul de aer (fig. 2, c) sau prin injectare de abur viu (umidificare izoterma.

            2.5 Instalatii de ventilare cu racire.

Se folosesc in scopuri de racire vara. Aerul introdus in incapere are o temperatura mai mica decat cea a aerului exterior, astfel ca se reuseste sa se mentina o temperatura mai scazuta in incaperea ventilata. Este recomandabil sa se lucreze cu cat mai mult aer de recirculatie pentru a se economisi frigul. Racirea aerului se poate face cu o baterie de racire (fig. 2, d) sau prin pulverizarea de apa rece in curentul de aer.

            2.6 Instalatii de ventilare cu uscarea aerului.

Folosesc la micsorarea continutului de umiditate al aerului. Uscarea aerului se realizeaza pe doua cai:

-  cu o baterie de racire sau prin pulverizare de apa rece, avand temperatura mai mica decat temperatura punctului de roua a aerului supus uscarii (fig. 2, d);

-  prin absorbtia vaporilor de apa din aer cu ajutorul substantelor desicante (higroscopice), solide (silicagel, alumogel) sau lichide (clorura de calciu, de litiu, de magneziu etc.).

 





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
 PROIECT DIDACTIC Grupa: mijlocie Expresie grafica si plastica Rochita
 TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
 Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii Ericsson Telecommunication Romania - Managementul Afacerilor prin Proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 LUCRARE DE ATESTAT - TABLOURI BIDIMENSIONALE
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 PROIECT ATESTAT STRUNGAR - Strung frontal


SISTEMUL DE RACIRE
GENERALITATI DESPRE PRICIPIUL AL DOILEA AL TERMODINAMICII
Transmisia - fiat sedici
PARTEA MECANICA - LOCOMOTIVA
Sudabilitatea metalelor
Procesul de destindere
Studii privind proiectarea unei noi transmisii
Constructia pistonului

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.