Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
STRUCTURI TEHNOLOGICE IN INDUSTRIA ENERGETICA

STRUCTURI TEHNOLOGICE IN INDUSTRIA ENERGETICA



Structuri tehnologice in industria energetica                     

           

            1.         Productia si consumul de energie.

            Intre productia de energie  si consum trebuie sa fie in permanenta o stransa corelatie. Dintre formele de energie, productia de energie electrica  si energie termica au ponderea cea mai mare in cadrul oricarui sistem social. Avantajele utilizarii energiei electrice au impus utilizarea resurselor primare in special cele dense spre productia de energie electrica [33],[71].


            Productia de energie electrica industriala se realizeaza prin:

            - Centrale termoelectrice; au loc transformari energetice succesive pornind de la combustibilii primari (lignit, gaze naturale, reziduuri petroliere) - energie potentiala energie termica sub forma de abur supraincalzit, apoi energie mecanica obtinuta prin destinderea aburului in turbinele de abur  si in final energie electrica obtinuta de la generatoarele electrice antrenate de turbinele de abur.

            - Centrale nuclearo-electrice; pornind de la combustibilul nuclear prin procese de fisiune se obtine energie termica ce se transfera la aburul supraincalzit sau gaze dupa care apar aceleasi elemente ca  si la centralele termoelectrice: turbina-generator.

            - Centrale hidroelectrice:  energia mecanica de antrenare a generatorului electric se obtine de la turbina hidraulica ce converteste energia potentiala a resurselor hidroenergetice .

Centralele termoelectrice  si nuclearo-electrice pot produce  si energie termica continuta de abur saturat sau supraincalzit sau apa calda utilizata de consumatori.

            Consumul de energie electrica  si termica este influentat de nivelul  si ritmul de dezvoltare economica, structura industriei, particularitatile demografice  si climatice ale consumatorilor etc. .

Intre producatorii si consumatorii de energie electrica  si termica exista un sistem complex de distributie  si transport. Atat productia, transportul cat  si consumul presupun o serie de transformari  si transferuri de masa  si energie .

            Este important sa fie cunoscute fenomenele  si principiile care stau la baza acestor transformari  si transferuri, atat pentru faza de proiectare,  exploatare cat  si pentru faza de conducere automata a acestor procese .

            2. Fluxul tehnologic in centralele termoelectrice [38], [70], [71].

            Centrala termoelectrica este constituita dintr-un ansamblu de instalatii care transforma energia inmagazinata in combustibilii solizi, lichizi sau gazosi in energie electrica .

            In functie de tipul combustibilului utilizat exista unele diferente in legatura cu ceea ce se numeste 'gospodaria de combustibil ' a centralei .

            O centrala termoelectrica cu carbune este compusa din urmatoarele parti :

            a) Instalatiile gospodariei de combustibil. Aceste instalatii permit descarcarea,  prepararea  si transportul carbunelui pana la niste depozite de capacitate mica, numite in mod curent bunkere. Carbunele sosit de la locul de extractie ( mina subterana sau 'la zi') in vagoane speciale, este descarcat cu ajutorul unor benzi transportoare in depozitul de combustibil . Depozitul de combustibil este organizat in aer liber pe o suprafata de teren cu o arie de mii sau chiar zeci de mii de metri patrati . Depozitarea  si consumul se fac conform unor reguli precise pentru a preintampina autoaprinderea carbunelui.  Cantitatea inmagazinata trebuie sa permita functionarea centralei timp de 10 sau 15 zile pentru a evita opririle datorate unor greutati care pot sa apara la extractie sau la transport. Din depozit, carbunele este impins ( cu tractoare, buldozere sau alte dispozitive) spre benzile de transport care il duc la concasare, unde este sfaramat pana la o anumita granulatie . De la statia de concasare carbunele este transportat tot prin intermediul unei benzi spre bunkere .

            b) Cazanele de abur,  sunt de fapt agregate complexe care transforma energia inmagazinata in combustibil in energie potentiala a aburului sub presiune .

            c) Turbinele cu abur, constituie motorul primar care transforma energia aburului in energia mecanica pe care o transmit la generatoarele sincrone pe la axul lor prin cupla .

            d) Generatoarele sincrone,  transforma energia mecanica primita prin ax, de la turbina in energie electrica pe care o livreaza pe la bornele lor in aria energetica din care fac parte .

            e) Instalatiile anexe,  efectueaza operatii necesare functionarii instalatiilor de baza. Se impart in urmatoarele categorii :

            - Instalatii de epurare chimica a apei de alimentare a cazanelor;

            - Instalatia apei de racire a condensatoarelor turbinelor;

            - Instalatia serviciilor interne;

            - Instalatia de evacuare a cenusii;

            - Instalatia de filtrare a gazelor de ardere.

            Partile cele mai importante din punct de vedere al conducerii proceselor care se desfasoara in timpul functionarii lor sunt cazanele, turbinele  si generatoarele sincrone. Regimurile dinamice ale acestora prezinta un grad de complexitate ridicat  si din acest motiv instalatiile de conducere sunt la randul lor foarte complicate .

            Instalatia gospodariei de combustibil  si instalatiile anexe necesita in principal sisteme de comanda cu structura logica, realizate cu elemente de comutatie ( relee, contactoare, elemente de comutatie statica). Sistemele de reglare utilizate in conducerea acestor instalatii sunt relativ mai simple .

Fig.1.12. Partile componente  ale unei termocentrale cu carbune .

            Amplasarea partilor componente ale centralei termoelectrice cu carbune este reprezentata schematic in fig.1.12., unde: DC- depozit de carbune, ID- instalatie de descarcare a carbunelui, BT - benzi transportoare,   STC- statia de concasoare, SC- sala cazanelor de abur, SM - sala masinilor,  B - bunkere pentru carbune, T - turbina,  G- generator,  I.E.Ch- instalatia de epurare chimica a apei de alimentare a cazanelor, TR- turnuri de racire,

 BA- blocul administratiei, TSIG- transformatoare pentru alimentarea serviciilor interne ale termocentralei cu energia electrica necesara de la bornele generatoarelor sincrone, TSIA- transformator pentru alimentarea serviciilor interne ale termocentralei cu energie electrica din aria energetica, TB- transformatoarele ridicatoare cuplate in bloc (fara intrerupator) cu generatoarele sincrone ale grupurilor, SIT- statia de inalta tensiune ce contine intrerupatoarele blocurilor (transformator + generator)  si liniilor, separatoare,  sisteme de bare pentru interconexiune  si intrerupatoarele de sectionare, LTC- linii de transport  si conexiune .

            Centralele termoelectrice cu combustibil lichid difera de cele cu carbune prin gospodaria de combustibil  si prin lipsa instalatiei de evacuare a cenusii .Centralele termoelectrice cu combustibil gazos nu poseda gospodarie de combustibil  si evident nici instalatie de evacuare a cenusii. In rest instalatiile sunt aceleasi ca si in cazul centralelor termoelectrice cu combustibil solid  si lichid .

            Observatie. De regula centralele termoelectrice cu carbune poseda  si instalatii pentru combustibil gazos sau lichid, acestea fiind necesare pentru aprinderea  si stabilizarea arderii in focarul cazanelor .

            2.1. Fluxul tehnologic principal al unui grup termoenergetic

            Schema termomecanica de baza a unei centrale termoelectrice este reprezentata in fig. 1.13. unde s-au utilizat urmatoarele notatii: C - cazanul de abur, B - combustibilul introdus in focarul cazanului,  A - aerul introdus in focar pentru arderea combustibilului, G - gazele rezultate prin arderea combustibilului, ZC - zgura  si cenusa rezultate prin arderea combustibilului, T - turbina cu abur ( cu urmatoarele corpuri : IP - corpul de inalta presiune, MP - corpul de medie presiune,   JP - corpul de joasa presiune),  GS - generatorul sincron, E- energia electrica livrata de generatorul sincron,  Ca - condensatorul de abur,   EJ (PV) - ejector sau pompa de vid,  PR - pompa de racire,  CA - conducta de aductiune a apei de racire

Fig.1.13. Schema termomecanica a centralelor termoelectrice .

dintr-un rau sau fluviu care se gaseste in apropierea centralei, CD - canal de deversare, TR - turn de racire,  PC - pompa de extractie a condensatului din condensator,  PIP - preincalzitor de joasa presiune,  D - degazor pentru eliminarea gazelor din apa, PA - pompa de alimentare, PIP - preincalzitoare de inalta presiune, MA - motoare de antrenare.

            In cazanul C se introduce apa cu ajutorul pompei de alimentare PA iar in focarul cazanului se introduce combustibilul si aerul necesar arderii acestuia. Caldura dezvoltata prin arderea combustibilului este transmisa apei ce se vaporizeaza. Vaporii rezultati circula apoi prin supraincalzitoarele de abur. Iau nastere in felul acesta vapori la o presiune de pana la 220 bari si o temperatura de 540 °C. Vaporii sub presiune sunt introdusi in turbina ce transforma energia lor potentiala in energie mecanica  ce se transmite generatorului sincron . Acesta la randul sau transforma energia mecanica in energie electrica pe care o livreaza pe la bornele sale cuplate la aria energetica din care face parte . Aburul din turbina trece in condensatorul Ca unde se condenseaza . Caldura pe care o cedeaza aburul prin condensare este preluata de apa  de racire care circula prin tevile condensatorului ( in numar de cateva mii) impinsa de pompa de racire PR.



            Apa de racire incalzita, dupa ce a trecut prin condensator, este trimisa fie la rau, prin canalul de deversare CD, fie la turnurile de racire TR, unde, fiind lasata sa curga liber de la o inaltime oarecare ajunge la temperatura mediului ambiant dupa care reintra in circuitul de racire . Din condensator unde se creeaza vid cu ajutorul unui ejector sau unei pompe de vid, condensatul este extras cu ajutorul unei pompe de extractie PC care il trimite prin preincalzitorul de joasa presiune PJP, in degazor. Aici, prin incalzire cu abur prelevat de la turbina de abur MP prin una  din  prizele sale,  se elimina gazele pe care le contine condensatul (in special oxigen)  si care ar putea produce oxidari ale tevilor de fierbere ale cazanului.            Din degazor apa de alimentare ( condensatul degazat) este luata de pompa de alimentare PA care, prin preincalzitorul de inalta presiune PIP, o introduce in cazan. In felul acesta se inchide circulatia apei in schema termomecanica, sub cele trei forme: abur, condensat  si apa de alimentare. Preincalzitoarelor PJP  si PIP au fost introduse in scopul maririi randamentului intregii instalatii. Acest lucru se poate explica intr-o maniera simplista prin aceea ca se evita pierderea unei anumite cantitati de caldura in condensator,  datorita reintroducerii ei in circuit prin prelevarea unei anumite cantitati de abur dintr-un punct oarecare al turbinei, deci dupa ce o mare parte din energia sa a fost transformata in energie mecanica .

            Cele expuse mai sus constituie descrierea calitativa a fluxului tehnologic principal care se desfasoara intr-o centrala termoelectrica .

            In structura acestui flux tehnologic partea esentiala o constituie transformarile energetice care se produc de la arderea combustibilului pana la producerea energiei electrice. Lantul acestor transformari este reprezentat schematic  in fig.1.14.

            Fig.1.14. Schema transformarilor energetice esentiale ale fluxului tehnologic al unei  centrale termoelectrice .

            Elementele schemei transformarilor energetice sunt :

            E1 - energia inmagazinata in combustibil;

            T1 - transformare fizico - chimica, arderea combustibilului cu degajare de caldura;

            E2 - energia termica (caldura) obtinuta prin arderea combustibilului;

            T2 - transformare fizica - transmiterea energiei termice apei  si vaporizarea acesteia;

               E3 - energia potentiala a vaporilor de apa sub presiune;

            T3 - transformare fizica; vaporii de apa sub presiune sunt suflati prin ajutaje;

            E14 - energia cinetica a vaporilor de apa obtinuta prin transformarea T3;

            E24 - energia potentiala a vaporilor de apa  dupa transformarea T3;

            T4 - transformare fizica; energia cinetica  si potentiala a vaporilor este transformata in energie cinetica a rotoarelor turbinei  si generatorului;

            E5 - energia cinetica a rotoarelor turbinei  si generatorului;

            T5 - transformare fizica; energia cinetica se transforma in energie electrica in generatorul sincron;   E6 - energia electrica.

     Observand schema transformarilor energetice din fig.1.14. putem trage usor concluzia ca regimul lor dinamic nu poate fi descris din punct de vedere matematic intr-un mod simplu. Transformarea T2 de exemplu cuprinde in descrierea sa matematica, ecuatii cu derivate partiale care pot fi transformate in ecuatii diferentiale ordinare, numai in baza unor ipoteze simplificatoare .

            Concluzia pe care o desprindem, conform cu cele spuse mai sus consta in aceea ca trebuie sa acordam o atentie deosebita descrierii cantitative a fenomenelor ce se desfasoara in lantul de transformari energetice, dupa care putem trece la sinteza sistemelor de conducere corespunzatoare

            2.2. Fluxul tehnologic intr-un cazan cu abur

            Cazanele cu abur se impart in urmatoarele 3 tipuri principale :

            I. Cazane cu circulatie naturala

            II. Cazane cu circulatie fortata

            III. Cazane cu strabatere fortata

Schema de principiu a unui cazan cu circulatie naturala cu carbune e reprezentata in figura 1.10. unde s-au utilizat urmatoarele notatii: BC- bunker de carbune, BT- banda transportoare (tip Redler), R- reductor, MA- motor de antrenare, AR- conducta pentru aerul de racire, MC- moara de carbune, AA - aer de ardere, MAC - mecanism pentru actionarea clapetei de aer, ZA - zona arzatorului, TF - tevi fierbatoare, TC - tevi de coborare, CS - colector superior, CI - colector inferior, T - tambur, SR - supraincalzitor de radiatie pentru abur viu, SC- supraincalzitor de convectie pentru abur viu, SI -  supraincalzitor intermediar, INJ1,  INJ2- injectiile de condens 1  si 2, INJ I - injectia intermediara, VR - ventile pentru reglarea debitelor apei de injectie, BTC- transportoare pentru cenusa, IEC - instalatie pentru evacuarea cenusii, DAG- drumul ascendent al gazelor, DDG- drumul descendent al gazelor, Pa - preincalzitor de aer, E- economizor, VA - ventilator de aer, PA- priza de aer, CG - canal de gaze, FM - filtre mecanice, FE - filtre electrostatice, VG - ventilator de gaze, CF- cos de fum, CH - cuple hidraulice, PAL- pompe de alimentare, VRAA- ventil pentru reglarea apei de alimentare, PIP- preincalzitor de inalta presiune, CMA- conducta magistrala de aer.

            Functionarea cazanului cu circulatie naturala se poate explica usor cu ajutorul schemei din fig.1.15. Carbunele sosit de la statia de concasare este depozitat in buncarul BC de unde cu ajutorul benzii transportoare BT este introdus in moara de carbune MC. Debitul de carbune introdus in moara depinde de viteza benzii BT  si grosimea stratului de carbune pe banda care se pot regla . Moara de carbune  este de tip ventilator, adica are un stator in interiorul caruia se gaseste un rotor cu palete radial - longitudinale, care prin invartire aspira pe langa axul sau  si refuleaza tangential printr-o conducta spre arzator . Carbunele aspirat in moara odata cu gazele arse din focarul F este sfaramat fin prin lovire de catre paletele rotorului morii de carbune, dupa care e refulat in zona arzatorului ZA unde incepe sa arda datorita aerului de ardere AA introdus printr-o conducta prevazuta cu o clapeta de reglare. Carbunele care arde in focarul F dezvolta o cantitate de caldura corespunzatoare care este transmisa intr-un procent foarte mare tevilor fierbatoare TF care 'captusesc' in mod practic cei 4 pereti interiori .

Fig.1.15. Schema de principiu a unui cazan cu circulatie naturala

            La randul lor tevile incalzesc apa care se afla in ele ceea ce conduce la vaporizarea acesteia. Vaporii se separa de apa in partea superioara a tamburului T de unde pleaca, in instalatia de supraincalzire; aburul merge la corpul de inalta presiune IP al turbinei . Dupa iesirea din corpul de inalta presiune, aburul se intoarce la cazan in supraincalzitorul intermediar dupa care trebuie sa intre in corpul de medie presiune MP al turbinei .

            In focarul F, datorita arderii carbunelui iau nastere gaze  si cenusa. Gazele care au o temperatura ridicata (> 1000oC) transmit prin convectie caldura pe care o contin tevilor fierbatoare TF prin parcurgerea drumului ascendent DAG. In partea superioara gazele de ardere intalnesc supraincalzitoarele pe care le 'spala' cedandu-le de asemenea o anumita cantitate de caldura pentru supraincalzirea aburului . Dupa cum se observa din fig.1.15. urmeaza apoi parcurgerea drumului descendent DDG in care gazele parcurg preincalzitorul de aer Pa  si economizorul E. Caldura transmisa aerului in preincalzitorul PA  si apei de alimentare in economizorul E face ca randamentul global al cazanului sa creasca . Se realizeaza de asemenea  si alte efecte favorabile cum ar fi evitarea introducerii apei de alimentare la o temperatura prea scazuta in tambur ceea ce ar conduce la diferente mari de temperatura urmate de solicitari termice nepermise .

            Dupa parcurgerea drumului descendent DDG, gazele intra in canalul de gaze CG prin care ajung la filtrele mecanice FM formate din baterii de cicloane. Dupa filtrele mecanice FM urmeaza filtrele electrostatice FE . In filtrele mecanice se face o filtrare grosiera, iar in filtrele electrostatice se face o filtrare fina ( din cantitatea totala de praf filtrele electrostatice retin pana la 99%). Dupa filtrele electrostatice urmeaza ventilatorul de gaze care le aspira  si le trimite spre cosul de fum CF refulandu-le in atmosfera. Aerul necesar arderii este furnizat de ventilatorul de aer VA care are o priza de aspiratie PA situata in partea superioara a cladirii salii cazanelor .

            Cele de mai sus constituie, evident numai o succinta expunere calitativa a proceselor care se desfasoara in cazanul cu circulatie naturala cu carbune .

            Cazanul cu circulatie fortata nu difera ca schema de cel cu circulatie naturala decat prin existenta unei pompe montata in circuitul format de tevile de coborare, tevile de fierbere  si tambur care forteaza circulatia apei realizandu-se astfel o vaporizare mai intensa .

            Cazanul cu strabatere fortata difera de cele doua tipuri precedente prin lipsa tamburului  si tevilor de coborare. La acest tip de cazan apa de alimentare este introdusa direct in tevile fierbatoare pe parcursul carora se vaporizeaza complet .

            Din tevile fierbatoare, vaporii trec in instalatia de supraincalzire urmand apoi drumul descris in cazul cazanului cu circulatie naturala .

            3. Cerinte de automatizare la grupurile termoenergetice

Sistemul  de  conducere  automata  este  format  dintr-o  serie  de  echipamente  de  masura  si  control  avand  rolul  de  a  asigura  pentru  centrala  electrica  o  functionare  sigura  si  eficienta  care  sa  corespunda  cerintelor  sistemului  energetic  national . Aceste  cerinte  nu  trebuie  sa  incalce  restrictiile  de  siguranta  si  functionale  ale  instalatiilor  ce  formeaza  grupul  energetic . De  exemplu  limitarile  metalurgice  impun  un  set  de  limite  impuse  pentru  temperaturile  metalului  cazanului,  pentru  compozitia  chimica  a  apei  de  alimentare . In  plus  functionarea  instalatiei  trebuie  sa  respecte  restrictiile  impuse  privind  protectia  mediului  inconjurator .



Echipamentele  de  automatizare  trebuie  sa  permita  conducerea  manuala  si  automata  a  grupurilor  energice  astfel  incat sa se asigure:

- Mentinerea  instalatiilor  in  interiorul  restrictiilor  de  siguranta  si  exploatare.

- Monitorizarea  limitelor  si  a  conditiilor  de  exploatare  si  asigurarea    indicatiilor  imediate  si  inregistrarea  permanenta  a  valorilor  parametrilor .

- Semnalizarea  si  atentionarea  operatorului  prin  sistemul  de  alarma  asupra  apropierii  de  limitele  de  avarie .

- Oprirea  automata  a  instalatiilor  daca  restrictiile  de  functionare  au  fost  incalcate 

Sistemul  de  conducere  automata  a  grupului  energetic  trebuie  sa  asigure  doua  categorii  de  sarcini : sarcini  de  sistem, dictate de sistemul energetic sau de consumatori si sarcini  locale sau de grup, dictate de siguranta interna a grupului

a)  Sarcinile  de  sistem  constau   in  livrarea  unei  anumite  puteri  electrice  in  sistemul  energetic, la  o  anumita  tensiune  si  anumita  frecventa.

In  general,  reglarea  puterii  se  asigura  prin  comanda  debitului  de  abur  destins  in  turbina,  iar  reglarea  tensiunii  prin  comanda  tensiunii  de  excitatie  a  generatorului .

b) Sarcinile  locale  rezulta  din  sarcinile  de  sistem  in  sensul  ca  anumiti  parametri  interni  concura  la  realizarea  sarcinilor  de  sistem, acestia  trebuie  mentinuti  in  anumite  limite  considerate  normale  pentru  un  anumit  regim  de  functionare  astfel  incat  grupul  sa  nu  ajunga  in  situatii  de  avarie.

Astfel,  pentru  controlul  puterii  grupului  energetic  prin  debitul  de  abur  furnizat  de  cazan, aburul  trebuie  adus  la  o  anumita  presiune  si  temperatura . Aceste  marimi  trebuie  sa  fie  mentinute  in  anumite  limite  pentru  evitarea  aparitiilor  unor  situatii  de  avarie  atat  la  cazan  cat  si  la  turbina:

          - pentru  turbina  o  destindere  prea  puternica  a  aburului  poate  conduce  la  condensarea  aburului  in  turbina;

- pentru  cazan, care,  din  punct  de  vedere  dinamic  este  un  proces  lent  in  comparatie  cu  turbina  si  generatorul, variatia  brusca  a  debitului  de  abur  poate  conduce  la  perturbatii  serioase  in  circuitul  apa-abur  care  declanseaza  sistemul  de  interblocare. 

Privind  acum  cazanul  ca  un  obiect  automatizat,  reglarea  presiunii  si  temperaturii  aburului  devin  sarcini  de  sistem  care  impun  la  randul  lor  sarcini  locale  pentru  asigurarea  regimurilor  dinamice  si  siguranta  cazanului  asa  cum  se  observa  in  figura  1.15. Reglarea  temperaturii  aburului  viu  se  asigura  prin  comanda  debitului  de  injectie  INJ1  si  INJ2, iar  reglarea  presiunii  prin  comanda  debitului  de  combustibile  (buclele  de  reglare  PC  si  FC) .

Sarcinile  locale  constau  in :

- reglarea  procesului  de  ardere, asigurandu-se  aerul  de  ardere  pentru  arderea  completa  si  economica  a  combustibilului  si  evacuarea  gazelor  de  ardere .

- reglarea  nivelului  apei  in  tambur  la  cazanele  cu  tambur;

Din  analiza  fluxului  tehnologic  si  tinand  cont  de  faptul  ca  energia  termica  si  in  special  energia  electrica produse  nu  pot  fi  stocate  (deci  productia  trebuie  sa  fie  egala  cu  consumul  in  orice  moment  de  timp)  rezulta  sarcini  extrem  de  complexe  pentru  sistemele  automate  de  conducere  a  grupurilor  energetice .

In  vederea  cresterii  eficientei  si  manevrabilitatii  conducerii,  echipamentele  de  automatizare  se  grupeaza  in  functie  de  sarcinile  pe  care  le  executa. Functionarea  lor  se  bazeaza  pe  informatiile  primite  de  la  proces  prin  intermediul  senzorilor   si  a  traductoarelor  (notate  cu  S in  fig.  1.16)  si  actioneaza  asupra  procesului  prin  intermediul  elementelor  de  executie  (A  in  fig.  1.16) cu  actiune  continua  sau  discontinua:

a)  Sisteme  de  achizitie  si  prelucrarea  primara  a  datelor  formate  din  totalitatea  senzorilor  si  traductoarelor  ce  masoara  continuu  sau  la  anumite  intervale  de  timp  parametrii  tehnologici  (debite, temperaturi, nivele  de  lichid, puteri, frecventa, tensiune, etc.) precum  si  starea  utilajelor  sau  echipamentelor  (pornit/oprit, inchis/deschis, minim/maxim  etc.) .Pe  informatiile  furnizate  de  aceste  sisteme  se  bazeaza  functionarea  celorlalte sisteme  de  conducere  automata .



b)Sisteme  de  reglare  automata  ce  asigura  mentinerea  constanta  sau  modificarea  dupa  un  program  impus  a  parametrilor  tehnologici, in  limitele  de  siguranta, conform  cerintelor  de  functionare  economica  si  sigura  a  grupului.  Pentru  cresterea  performantelor  sistemului, simplificarea  structurii  si  asigurarea  unei  fiabilitati  maxime  in  functionarea  ansamblului   aceste  sisteme  se  grupeaza  in  categorii:

b1.  Sisteme  de  control al  alimentarii  cu   combustibil  ce  cuprinde:

- Controlul  incarcarii  morilor;

- Controlul  temperaturii  morilor;

- Controlul  aerului  de  fortare  prin  moara;

- Controlul aerului total.

            b2.  Sisteme  de  control  al  alimentarii  cu  condens  al  cazanului  asigurand  reglarea  debitului  de  condens, controlul  pompelor  de  alimentare  in  regim  normal  sau  regimuri  de  pornire  sau  stand-by, controlul  ventilelor de  reglare  in  regim  normal  sau  de  pornire  si  controlul  presiunii de  refulare  sau  a  diferentei  de  presiune  pe  ventilele  de  reglare.

            b3.  Sistemul  de  control  al procesului de ardere si de evacuare a gazelor arse ce asigura arderea completa a combustibilului cu randament maxim la conversia caldurii, reglarea depresiunii in focar si controlul electrofiltrelor.

            b4.  Sisteme  de  control  a preincalzirii apei de alimentare in PIP-uri si PJP-uri astfel incat sa se asigure un randament termic global cat mai mare al cazanului.

            b5. Sisteme  de  control a temperaturii de supraincalzire a aburului ce asigura mentinerea constanta a temperaturii aburului la iesirea din ultimul supraincalzitor prin injectie de condens.

            b6.  Sisteme  de  control  al vibratiilor turbinei astfel incat sa se asigure evitarea situatiilor de avarii la turbina si generator.



                                                                                                                                                                                                  

                                                                                                                                                                      



            b7. Sisteme de control a incarcarii grupului energetic prin comanda debitului de abur asigurand reglarea turatiei turbinei, reglarea puterii si frecventei grupului energetic si reglarea tensiunii la bornele generatorului.

c). Sistemul de semnalizare, protectie, interblocare si comanda manuala.

           Acest sistem utilizeaza echipamente de conducere logica si are urmatoarele functiuni generale :

- Controlul si supervizarea instalatiei in maniera sigura si eficienta din camera de comanda a grupului (CCG) sau din tablourile locale, limitand operatiile manuale locale necesare pentru testare, intretinere, siguranta, oprire automata sau izolare;

- Ghid operator in special in regimurile complexe corespunzatoare pornirilor, ce impun controlul si comanda automata secventiala a  functiunilor grupului energetic.

            - Pornirea si oprirea grupului energetic in maniera prescrisa si consistenta in timp minim, cu respectarea unor limitari cumulative .

- Protectie impotriva unor deteriorari majore a instalatiilor, protectia personalului si realizarea legaturilor necesare intre instalatiile auxiliare si sistemele de protectie cazan-turbina-generator.

- Sa permita controlul automat si supervizarea totala a partilor grupului reducand munca manuala .

            - Prevederea resurselor in situatii de avarii care sa asigure mentinerea in functiune a grupului (pompe, ventilatoare, ventile de reglare etc.).

d). Sisteme de supervizare si optimizare la nivelul centralei, asigura controlul functionarii grupului si repartitia sarcinilor de sistem pe fiecare grup astfel incat sa se asigure o optimizare globala  a intregii centrale.

Complexitatea aspectelor legate de conducerea centralei in ansamblu (grupurile energetice, instalatii de distributie instalatii de alimentare cu apa si combustibili sisteme de racire) impune si in cazul unei centrale termoelectrice introducerea unui sistem ierarhizat de conducere similar cu cel prezentat in cazul combinatelor chimice .   

            1.3. CONCLUZII.

            In cadrul acestui capitol s-a facut o analiza sistemica a fluxurilor tehnologice pentru cateva categorii de procese reprezentative complexe, cu functionare continua, din industria chimica si energetica. Scopul acestei analize consta in formarea unei imagini corecte pentru cititor, asupra  modului de abordare a problematicii conducerii proceselor industriale si in special asupra faptului ca activitatea de proiectare a sistemelor de reglare sau conducere evoluata nu se poate face decat dupa intelegerea completa a procesului tehnologic, a functionarii instalatiilor si intercorelarilor ce apar intre fluxurile tehnologice. Pentru aceasta, atat in faza de proiectare, dar mai ales in faza de exploatare, trebuie sa existe o stransa colaborare intre tehnologi, automatisti si programatori in cazul echipamentelor numerice. Nu poate fi creat un superspecialist care sa se 'priceapa la toate', si la tehnologie, si la automatizare si la echipamente. Se va face economie de personal, dar se va pierde la calitate sau cantitatea productiei fie prin nerealizare, fie prin investitii ineficient utilizate.

            Se recomanda cititorului sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

            - cu cat creste complexitatea instalatiei tehnologice si in acelasi timp cu cresterea cerintelor asupra instalatiei (siguranta in exploatare, cresterea randamentelor functionale si economice etc.) sau asupra produselor (calitate, costuri etc.) se impune introducerea unor structuri evoluate de conducere in functie de dezvoltarea echipamentelor de reglare si de resursele financiare disponibile;

            - nu se poate face insa automatizare doar de dragul retehnologizarii sau ca 'e moda' utilizarii unor echipamente noi, sofisticate, acest lucru trebuie facut dupa un studiu complex in care sa se faca o analiza a eficientei si obiectivitatii automatizarii;

            - nu se poate face nici o transpunere (o 'copiere') a structurilor de reglare de la o instalatie tehnologica la alta chiar daca aparent acestea sunt identice (fiecare instalatie isi are caracterul sau specific si cere o automatizare specifica);

            - structura sistemului de conducere si echipamentele componente se aleg in functie de cerintele procesului tehnologic in functionare normala si economica si pentru prevenirea sau limitarea pierderilor in conditii de avarie;

            - chiar daca se porneste la inceput cu functiuni simple, din motive financiare, Structurile sistemului de reglare sau conducere trebuie gandite astfel incat sa poata fi extinse simplu catre structuri evoluate fara costuri si interventii majore in structura deja implementata;

            - implementarea unor structuri evoluate si a echipamentelor numerice de conducere vor asigura transferarea unor sarcini executate de operatori sau de personalul de exploatare la echipamentele de automatizare, dar, aceasta implica instruirea personalului sau schimbarea categoriei si gradului de instruire pentru acest personal; apare astfel cerinta utilizarii pe scara mai larga a personalului cu studii superioare ca operatori de productie si coordonare, care sa fie capabili sa 'produca' noi programe si structuri pentru echipamentele de conducere in vederea cresterii eficientei utilizarii capacitatilor de productie existente.

            Dupa aceasta analiza sistemica a cerintelor proceselor tehnologice se va face o prezentare sintetica a echipamentelor de automatizare ce pot fi utilizate, echipamente produse de firme specializate si cu o mare experienta in domeniu. Nu se recomanda creare locala a echipamentelor necesare, ci alegerea celor mai adecvate echipamente din gama existenta pe piata.

           








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA DEPOZITUL CENTRAL LA RAFINARIE
Constructia si calculul instalatiei de alimentare
Incastrarea
Calculul mecanismului biela-manivela.Determinarea fortelor mecanismului biela-manivela.
DEFINIREA SI CLASIFICAREA MASINILOR-UNELTE
Calculul capului bielei
STRUCTURI TEHNOLOGICE IN INDUSTRIA ENERGETICA
Transmisii hidrodinamice (THD)


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu