PLAN DE AFACERI

NOTA DE FUNDAMENTARE

PENTRU CREDIT DESTINAT ACHIZITIONARII

SANTIERULUI NAVAL

S.C. NAVOL S.A. OLTENITA

PLAN DE AFACERI

CUPRINS

1. Scopul lucrarii. Prezentarea Proiectului

2. Aplicant. Motivatia proiectului

3. Prezentarea Santierului naval SC NAVOL SA Oltenita

Prezentare generala

3.2.Obiect principal de activitate

3.3.. Istoric

3.4. Organizarea activitatii productive

3.5. Active

4. Studiu de piata

5. Prezentarea planului de afaceri

5.1.Utilizarea creditului de achizitie.

5.2.Utilizarea creditului de investitii

5.3.Premizele planului de afaceri

5.4.Nivelul si structura costurilor

Nivelul si structura veniturilor

5.6. Profitabilitate

5.7. Cifra de afaceri

6. Concluzii

PLAN DE AFACERI

Scopul lucrarii. Prezentarea proiectului

Proiectul prezentat in continuare are ca scop achizitionarea si relansarea unui santier naval din Romania, denumit SC NAVOL SA Oltenita, pe de o parte si intr-o prima etapa, pentru constructia de nave - corp, in prima faza si nave complete intr-o faza urmatoare( barje, cargouri, containere, remorchere, impingatoare, nave de pasageri), iar pe de alta parte si intr-o etapa urmatoare, pentru dezvoltarea altor activitati cu legatura directa cu transportul pe apa si cu activitatea navala( reparatii nave, amenajarea unui terminal de containere, servicii de incarcare-descarcare marfuri, baza de agrement).

Pentru realizarea acestui scop este necesara obtinerea unui credit in valoare de 15.000.000 EURO ("credit"), din care 12.000.000 EURO vor fi destinati achizitiei Societatii Comerciale SC NAVOL SA Oltenita("santierul"), (denumit in cele ce urmeaza "credit de achizitie"), iar 3.000.000 EURO vor fi destinati efectuarii unei investitii in aceasta societate, constand in echipamente si utilaje pentru productia de nave, (denumit in continuare "credit de investitii"). Investitiile effectuate de applicant in limita sumei de 3000000 EURO constituie aport la capitalul social al SC Navol SA.

Creditul se acorda pentru o perioada de 7(sapte) ani si trei luni, tragerile din credit urmand a se efectua in lunile martie, aprilie, mai 2008.

Rambursarea creditului se face in transe anuale, incepand cu luna martie a anului al III - lea.

Componenta fiecarei transe de plata va fi dupa cum urmeaza: 80% din fiecare suma rambursata bancii va reprezenta credit, iar 20% va reprezenta dobanda.

Sursa de rambursare a creditului consta din profitul obtinut de societate din activitatea de baza, de productie nave si alte servicii, conform proiectiei anexate prezentei lucrari,respective profitul incasat de applicant, conform cotei sale de participare la SC Navol SA.

Creditul va fi garantat cu scrisoare de garantie bancara emisa de o banca vest-europeana de prim rang recunoscuta de banca finantatoare.

Moneda creditului este EURO.

Destinatarul prezentei lucrari este Casa de Economii si Consemnatiuni - CEC SA

2.Aplicant. Motivatia proiectului

Aplicantul este Societatea Comerciala SET Super Element Technology S.R.L. , cu sediul in Calea Grivitei, nr. 59-61, sector 1, Bucuresti, inregistrata la Reg. Com sub nr. J40/2487/2007, CUI 210018868 , reprezentata de Dl. Liviu Popescu - Director General.

Asociatii Aplicantului au specialitati diferite si cunostinte in diferite domenii de industrie si afaceri: inginerie, finante, constructii metalice, constructii navale, constructii mecanice si dispun de experienta si importante relatii in domeniul afacerilor in Belgia, Olanda, Germania, Franta, Anglia, Norvegia.

Acestia detin o cunoastere reala a pietei de nave, precum si a potentialului pietei europene pentru deceniul urmator.

Produsele vizate a fi obtinute in cadrul santierului sunt destinate sa raspunda nevoilor importante de reiinoire si dezvoltare a flotelor fluviale si maritime in Europa.

Cat priveste constructia de nave, acest proiect se inscrie perfect in curentele actuale de dezvoltare/modernizare/inlocuire a navelor pentru navigatia maritima si fluviala, conform noilor norme si exigente in materie de securitate si de protectie a mediului, prevazute de directivele europene. Nevoile importante de inlocuire a flotelor actuale sunt exprimate de armatori/transportatori si operatori in Europa.

Oportunitatea celorlalte activitati secundare este data in special de pozitia geografica si strategica a santierului, data fiind pe de o parte intensificarea transportului de marfuri pe Dunare cu posibilitati de transport pe canale in toata Europa, costul mai redus al transportului pe apa si distanta redusa pe uscat, de numai 60 km, intre Oltenita si Bucuresti, capitala tarii.

Deasemenea, faptul ca santierul detine un excedent de active, teren si constructii, care nu sunt utilizate in activitatea de productie de nave, confera Aplicantului posibilitati largi de dezvoltare de noi proiecte de afaceri: industrie, agreement sau cultura.

Nu in ultimul rand, forta de munca calificata din regiune, unde de peste 40 de ani se pregatesc specialisti pe meserii in scolile locale si unde exista o traditie in ce priveste productia de nave, satisface exigentele aplicantului.

In lumina avantajelor si posibilitatilor oferite de santierul naval din Oltenita, aplicantul urmareste achizitionarea acestui santier naval, care va fi baza tuturor activitatilor sale viitoare care se vor desfasura in aceasta locatie, locatie care ofera o serie de avantaje competitive si care permite reusita activitatilor aplicantului, prin utilizarea optima a capacitatii sale de productie si a celorlalte spatii ale sale.

Prezentarea Santierului naval SC NAVOL SA Oltenita

3.1. Prezentare generala

Nu exista alte sedii in afara sediului central mentionat mai sus.

Santierul NAVOL Oltenita este situat in SE-ul tarii, pe malul stang al Dunarii, la 60 km de Bucuresti. Santierul are toate facilitatile de acces la fluviu si la /de la Marea Neagra, care se afla la 190 km parcursi pe Dunare de la Oltenita ( 24 ore pe apa). Locatia sa geografica faciliteaza marile miscari comerciale care se desfasoara in regiune. Santierul ocupa 450.000 mp de teren, din care 70.000 mp construiti si o deschidere la Dunare (cheu) de 1.000 m lungime, unde se ancoreaza navele sale sau apartinand clientilor sai.Capacitatea proiectata a santierului este de 18.000 tone constructie metalica anual sau 45.000 TDW. In santier se pot construi nave de orice tip, avand urmatoarele caracteristici tehnice principale : 137 m lungime, 18,60 m latime, 4 m pescaj. Pescajul este dictat de adancimea Dunarii la pragurile existente pe senalul navigabil. Lungimea navei este data de lungimea calei de lansare. Cu o investitie corespunzatoare, cala de lansare poate permite constructia de nave de 150 m lungime. Cala de montaj are doua linii de montaj, putandu-se monta 6 (sase) nave in acelasi timp, aflate in diferite stadii de executie. In hala corp se pot construi blocsectii de 60 tone, care se transporta cu poduri pana pe cala de montaj. Santierul are si un bazin de iernat, cu cheu amenajat, unde se pot arma navele construite in santier sau pot stationa pe timp de iarna nave apartinand santierului sau clientilor sai. Deasemenea, in acest bazin se pot desfasura activitati de incarcare-descarcare marfuri.

Santierul mai detine o fabrica de oxigen, un Club cu sala de spectacole si alte spatii disponibile in centrul orasului Oltenita, un Stadion care ocupa 58.000 mp in orasul Oltenita, cu acces direct la calea ferata si la soseaua de centura a orasului si un camin de nefamilisti cu 4 etaje.

3.2.Obiect principal de activitate:

Constructii si reparatii nave, conform cod CAEN 3511

Activitati secundare: proiectarea, producerea, comercializarea si exploatarea navelor, a echipamentelor navale, reparatii, dezmembrari de nave, constructii metalice, inclusiv servicii si asistenta tehnica, cercetarea stiintifica si dezvoltare tehnologica, efectuarea operatiilor de comert exterior, engineering, colaborare directa cu banci de comert exterior, efectuarea operatiilor de fond valutar, putand participa si conveni la operatiuni de credit, desfasurarea activitatilor cu caracter social in favoarea salariatilor, transporturi terestre de calatori ocazionali, alte transporturi terestre de calatori, transporturi rutiere de marfuri, transporturi maritime, transporturi de coasta, transporturi pe cai navigabile interioare, verificarea si repararea aparatelor de masura si control pentru presiuni, temperaturi, marimi electrice, marimi electrice, lungimi mase, comercializarea produselor agroalimentare, cumparari, depozitari si vanzari de materiale, comercializarea produselor rezultate din cadrul gospodariei anexe, activitasi de comert interior si turism, posibilitatea creerii de societati mixte diverse domenii de activitate, amenajarea parcului auto propriu pentru activitatea societatii cat si pentru prestari de servicii, incheierea de contracte de comision de firme specializate, sponsorizare de activitati culturale si sportive, confectii-croitorie, echipamente de protectia muncii, confectionat rame tablouri din lemn, elaborat si confectionat diverse produse din marmura artificiala, comercializarea de marfuri en-gros si cu amanuntul.

3.3.. Istoric

Societatea si-a inceput activitatea in anul 1944, cu 30 lucratori, primul proprietar al santierului fiind societatea Astra Romana. In anul 1944 acesta este cumparat de Sartat Oltenita.

In 1946 s-a constituit oficial santierul naval, sub forma unei societati cu capital integral privat. Primele nave construite erau din lemn si erau destinate navigatiei fluviale si costiere. De asemenea, s-au efectuat reparatii ale unor nave metalice, slepuri si tancuri fluviale pentru transportul petrolului.

Anul 1947 este reprezentativ pentru societate, deoarece se primesc primele comenzi din partea statului, pentru executarea unor nave pescaresti din lemn si remorchere de mica putere.

In anul 1948 s-a lansat primul vas maritim pescaresc din lemn. Doua luni mai tarziu, la data de 1 iunie 1948, societatea a fost nationalizata.

Incepand cu anul 1950, a inceput constructia navelor din otel si barje, slepuri, drage fluviale.

Dezvoltarea cerintelor privind constructiile de nave a determinat modernizarea santierului naval, a dotarilor sale, astfel ca din anul 1957 a fost introdusa sudura electrica pentru fabricatia corpurilor de nava din otel. In aceasta perioada, cea mai importanta nava construita a fost un cargou fluvial.

In perioada 1960-1965 au fost construite primele doua nave de pasageri: "Oltenita" si "Carpati", fiecare dintre ele, avand o capacitatea de transport de 176 pasageri. In aceasta perioada, s-au mai construit primele dragi maritime, spargatoare de gheata de 1200 CP si motonave de 2000 tdw. Cala de montaj s-a marit si s-au extins caile de rulare pentru macarale.

In perioada 1966-1968, S.C. NAVOL S.A. a construit 26 de nave de navigatie mixta fluviu-mare, avand capacitatea de incarcare de 5000 tdw, precum si motonave de 2000 tdw care fusesera comandate de fosta Uniune Sovietica.

Dupa 1970, prin consolidarea liniei de montaj nave, similar cu linia de montaj a motonavelor de 5000 tone, santierul a trecut la constructia cargourilor maritime din clasa 2500 tdw.

In anul 1971 s-a construit pasagerul guvernamental "Mihai Viteazu".

In perioada urmatoare s-au construit: impingatoare de 2400 CP, motonave de 2150 t, dragi 750 mc, gabere basculante de 500 t.

Fiind unicul santier naval din Romania specializat in nave tip pasager Santierul Oltenita a construit in anii '80, cinci nave pasager tip VIP, pentru protocolul Guvernului Roman.

In anul 1985, a inceput asimilarea in productie a hidrobuzului maritim de 20 locuri, elevatorului cu cupe si a pasagerului de lux ZK 102.

In 1994, santierul a primit o comanda de cinci motonave de 3600 tdw pentru o companie navala ucrainiana.

De-a lungul existentei sale, Santierul Naval Oltenita a livrat partenerilor externi peste 900 de nave. In perioada premergatoare anului '97, 80 % din volumul productiei a fost destinat exportului.

In prezent, Santierul construieste corpuri de cargouri, portcontainere pentru tarile vest europene.

Incepand cu anul 1999, Santierul Oltenita, a devenit o companie privata, prin vanzarea pachetului de 50% catre dl. Ioan Alexandru prin contractul de vanzare- cumparare actiuni nr. 4093 din 15.10.1999 .

A fost continuata politica privind calitatea pe urmatoarele directii: constructia de nave cu o calitate foarte buna si un pret rezonabil, ceea ce asigura un loc bun pe piata.

Productia la export a fost permanent de peste 95%.

Organizarea societatii. Date generale

S.C. NAVOL S.A. Oltenita nu are filiale sau sucursale si nu detine o pozitie de control in alte societati.

Conform reglementarilor CNVM, societatea este de tip deschis, actiunile acesteia fiind tranzactionate pe piata BVB Drepturile detinatorilor de actiuni sunt cele stabilite de Legea 31/1990 republicata si de Legea 64/1995. Detinatorii de actiuni comune sunt indreptatiti la un vot pentru fiecare actiune inregistrata, in toate problemele de competenta actionarilor. Detinatorii de actiuni comune sunt indreptatiti sa primeasca dividende, asa cum sunt stabilite de adunarea generala ordinara a actionarilor, in cazul lichidarii, sa primeasca proportional cu actiunile detinute partea din valoarea activelor societatii, dupa plata datoriilor si obligatiilor, in conditiile stabilite de lege.

Documentele de constituire sunt urmatoarele:

- Hotararea Guvernului Romaniei nr.1296/13.12.1990 cu anexa (Lista societatilor comerciale care se infiinteaza pe baza Legii nr. 15/1990 si Statutul societatii)

- Statutul societatii

Societatea S.C. Navol S.A. Oltenita s-a infiintat ca societate comerciala, in forma actuala, prin H.G. nr.1296/13.12.1990 si pana in prezent nu si-a schimbat numele.

Capitalul social inregistrat la Oficiul Registrului Comertului judetul Calarasi, prin H.G. nr.1296/13.12.1990 si statutul societatii, a fost de 567,5 mil lei, impartit in 113.491 actiuni cu valoarea nominala de 5.000 lei/actiune, conform Cererii de inmatriculare nr. 65 din data de 25.02.1991.

Ulterior inmatricularii, s-au facut modificari in statutul societatii, in ceea ce priveste capitalul social, certificate pe baza urmatoarelor Cereri de inscriere de mentiuni, ajungandu-se la capitalul social actual si la valoarea nominala a actiunii de 2100 lei.

Structura actionariatului in prezent este urmatoarea :

SIF Muntenia 49,99%

Ioan Alexandru 22,23%

Alti actionari 27,78%

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.

Membri in Consiliul de Administratie sunt urmatorii:Radu Florin Balan, Viorel Munteanu si George Giba. Presedintele Consiliului de Administratie este dl. GEORGE GIBA.

Societatea detine toate autorizatiile necesare functionarii sale conform legilor in vigoare.

In conformitate cu HG nr. 834/1991, S.C. NAVOL S.A. Oltenita a obtinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO3 nr. 2624, emis de Ministerul Industriilor, la data de 26.03.1996, pentru o suprafata de 497.006,41 mp si in cota-parte indiviza 4.090,05 mp.

Pentru bunurile din patrimoniu (cladiri, utilaje) societatea este titulara a dreptului de proprietate, nefiind inregistrate revendicari referitoare la acest drept.

3.4. Organizarea activitatii productive

Societatea poate produce nave de orice tip, cu dimensiuni maxime de 137 m lungime, 18,60 m latime si 4 m pescaj.

Procesul tehnologic de fabricare a navelor, presupune parcurgerea prin urmatoarele sectoare:

Fabrica corp:

Hala pregatire table si profile: alicare, pasivizare, grunduire;

Hala Constructii Corp;

Hala sablare cu grit;

Estacada de transfer;

Cala montaj nave;

Cala lansare;

Cheu armare.

Fabrica Armare:

Hala Lacatuserie. Magazie Armare;

Hala Prelucrari Mecanice;

Hala Scularie. Mecanic Sef.

Hala Completare Armare;

Sectia amenajari;

Hala Tamplarie-Asamblare.

Sector Mecano-Energetic:

Statie de acetilena;

Fabrica de oxigen;

Statie de compresoare;

Centrala termica.

Alte activitati si servicii:

Laborator pentru control nedistructiv cu radiatii;

Laborator de analize chimice;

Depozitul de carburanti.

Fabrica Corp

Hala de alicare, pasivizare

In aceasta sectie se efectueaza sablarea tablelor cu grosimi de pana la 18 mm., ce sunt apoi vopsite(grunduite). Sectia este dotata cu:

Statie de samblare cu alice tip AOS120 - 1 buc.;

Instalatii de vopsit WIWA - 2 buc..

Regimul de functionare al statiei de sablare cu alice de 18 ore/zi, 20 zile/luna.

Statia de sablare se compune din: uscator, doua camere de sablare, camera de desprafuire.

Vopsirea(grunduirea) se face manual, in exteriorul halei. Pentru vopsire sunt utilizate instalatiile WIWA (2 buc.), ce aplica pe suprafetele sablate ale tablelor un strat de vopsea cu grosimea de 20 microni.

Uscarea suprafetelor vopsite se face intr-un solar prevazut cu aspiratoare de vapori.

In incinta Santierului naval, mai exista o statie de sablat profile din tabla, ce functoneaza pe aceleasi principii tehnologice.

Hala Constructii Corp

Hala de Constructii Corp cuprinde doua ateliere:

Atelier de debitare si prelucrare table si profile;

Atelier de asamblare sectii plane si de volum.

Procesul tehnologic de pregatire a sectiilor de nave cuprinde urmatoarele etape:

Tablele si profilele sablate si pasivizate sunt dirijate catre dispozitivele de debitare cu ajutorul podurilor rulante de 8 tf prevazute cu electromagneti si apoi cu ajutorul unor rolganguri pentru pozitionarea la dispozitivele de debitare;

Operatia de debitare a tablelor plane se face cu ajutorul aparatelor de debitat cu plasma, iar reperele si subansamblele sectiilor sunt debitate cu aparat de sudura oxiacetilena;

In paralel cu debitarea se efectueaza operatii de fasonare a tablelor si profilelor cu ajutorul preselor. Pentru fasonarea tablelor de invelis in hala se afla o presa de 600 tone;

Tablele si profilele sunt apoi trasportate in zona de asamblare cu ajutorul podurilor rulante de 32/8 tf. Asamblarea sectiilor plane si de volum se face prin sudura semiautomata;

Din hala corp, sectiile plane si de volum sunt transferate sub estacada dotata cu poduri rulante de 50 tf.

Hala de sablare cu nisip(grit)

In aceasta hala se efectueaza sablarea tablelor cu grosimi de peste 18 mm, profile cu bulb, piese groase, mari. Statia de sablare este o cladire din tabla, inchisa pe trei parti si prevazuta cu instalatie de ventilare. Aceasta statie este provizorie, pana la dotarea cu o alta instalatie mai moderna si automatizata.

Regimul de functionare al statiei de sablare cu grit este de 4 ore/zi, 20zile/luna.

Statia de sablare cu grit este dotata cu electrocompresoare care genereaza presiuni ale aerului de 8-10 atm. Nisipul este amestecat cu aerul in cicloane si pulverizat pe suprafetele respective cu ajutorul unor duze. In urma fiecarei operatiuni de sablare exista o pierdere de cca. 30% din cantitatea de nisip utilizata.

Pentru uscarea nisipului utilizat la sablare este folosit un uscator de nisip. Dupa uscare nisipul este recirculat.

Dupa operatiunea de sablare urmeaza operatiunea de vopsire(grunduire) in afara halei.

Estacada Transfer Bloc-Sectii Nave

Dupa sablarea sectiilor, acestea sunt transportate catre estacada.

Manevrarea subansamblelor ce intra in componenta blocsectiilor se face cu ajutorul podurilor de 50/12 tf. De sub estcada, blocsectiile sunt transportate pana in dreptul celor doua linii ale calei de montaj nave ce se intrepatrund cu estacada. In aceasta zona a estacadei ce intersecteaza cele doua linii de montaj nave, pe carucioarele de transfer blocurile mari din componenta navei, cu ajutorul podurisor rulante de 50 tf ale estacadei. Dupa ce blocul de nava s-a asamblat, el este transferat cu ajutorul carucioarelor, la cala de montaj, pe cala de montaj, pe locul de lucru al navei.

Pe estacada se executa operatii de sudura si polizare.

Cala de Montaj Nave

Pe cala de montaj nave se executa asamblarea navelor. Cu ajutorul podurilor rulante de 50/120tf ale estacadei blocurile de nave se monteaza pe carucioarele calei de montaj ale caror linii sunt prelungite pana sub estacada. Asamblarea blocsectiilor pe carucioare se face in ordinea tehnologica a constructiei corpului navei, incepand cu blocurile prova si terminand cu blocurile pupa. Asamblarea navelor se face prin sudura, fie prin metoda blocsectiilor mari, fie prin metoda piramidala, cu ajutorul sectiilor si blocsectiilor mari. Tot pe cala se executa si lucrari de saturare a navei, probele de etanseitate si piturarea corpului navei.

Cala de Lansare la Dunare

Dupa tragerea longitudinala a navelor pe cala de montaj inspre extremitatea vestica a ei, ce se afla in dreptul calei de lansare, navele se translateaza transversal pe cala de lansare in partea ei superioara, Translatarea transversala a navei atat pe cala de montaj cat si pe cala lansare se face cu ajutorul saniilor de lemn asezate direct sub fundul navei. Tragerea si tinerea navei pe planul inclinat se face cu ajutorul a 8 vinciuri de 10 tf fiecare, cu ajutorul paramelor, palancurilor, rolelor de frangere, declansatoarelor, etc. In apropierea apei, nava se lasa sa alunece liber, gravitational.

Cheuri Armare la Bazin

Dupa ce navele au fost lansate la apa, ele sunt remorcate in "bazinul de armare" si acostate de cheuri in vederea saturarii lor cu mecanisme, subansamble, etc. Aceasta saturare se continua pana la armarea totala a navei.

Dupa armarea navei, pana ce ea este piturata iar instalatiile si sistemele au fost predate, nava se remorcheaza la cheul de probe. Cheurile sunt dotate cu macarale portic de 16/8 tf ecartament 10,5 m. Cu aceste macarale se executa ambarcarea greutatilor(mecanisme, subansamble, inventare piese rezerva) cu care se armeaza nava.

Bazin si Mol de Dirijare(bazin de iernat)

Dupa lansarea navelor la apa, ele sunt remorcate in bazinul de armare, unde stationeaza in asteptarea acostarii la cheurile de armare.

Cheu de Armare la Dunare

Cheul vertical de armare dotat cu macara de 50 tf x 10,5 m are o infrastructura din doua siruri de coloane vibrate si trepanate, diam = 2,0 m si suprastructura pe doua nivele realizate din radiere plus grinzi de rulare macara.

Navele sunt acostate in vederea saturarii cu mecanisme, subansable, echipamente, insatatii, etc. Saturarea continua pana la armarea totala a navei.

Dupa armare, nava se remorcheaza la cheul de probe. Cu macaraua portic se executa ambarcarea greutatilor(mecanisme , subansamble, inventare, piese de rezerva, etc. ) cu care se armeaza nava. La cheu se executa operatii de sudura, vopsitorie, etc.

Fabrica Armare

Hala Lacatuserie. Magazie Armare

In aceasta hala se obtin repere mici pentru nave, usi si capace. Principalele operatiuni desfasurate sunt: polizare, debitare, gaurire, indoire, sudura semiautomata.

Este o costructie parter cuprinzand patru deschideri, astfel:

Deschiderea 1: Tubulatura - dotata cu un pod rulant de 3,2 tf sarcina la carlig;

Deschiderea 2 si 3 - Tinichigerie - dotate cu poduri rulante de 3,2 tf fiecare;

Deschiderea 4 - Confectii Corp.

Hala Prelucrari Mecanice

Hala Prelucrari Mecanice este o constructie parter avand cinci deschideri a cate 18 m :

Deschiderile 1 si 2 - Strungarie : in capatul acestor deschideri se afla magazia de scule, grupul de pompare si grupul sanitar al sectiei;

Deschiderea 3 - Sector Mecanic propriu-zis: in capatul vestic se afla birourile

Deschiderea 4 si 5 - apartin S:C: TUROL S:A:

In hala de prelucrari mecanice se efectueaza prelucrari mecanice la rece in urma carora se obtin:

Carme de guvernare;

Postamenti capace magazie;

Prezoane pentru reductoare si lagare;

Suruburi de pasuire;

Presetupuri pentru treceri;

Prize de sonde;

Repere pentru instalatii de ancorare, etc.

Tot in acest sector se prelucreaza diferite piese pentru celelalte ateliere.

Hala Sculerie. Mecanic Sef

Este o constructie P+2 amplasata in zona centrala a santierului. In ea se desfasuara urmatoarele activitati:

Mecanic sef pentru intretinerea utilajelor, instalatiilor si halelor;

Scularie;

Magazie pentru import;

Dotari nave;

Cherestea

La etajul I

Depozitul modelarile de lemn de la turnatorie

La etajul II

Magazia de electrotehnice(frigidere, televizoare, etc.);

Magazia de armaturi.

In aceasta hala se desfasuara prelucrari mecanice la rece si anume :

Prelucrari prin aschiere;

Polizare;

Gaurire.

Hala Completare Armare

Este o constructie parter cu 3 deschideri in care se desfasuara urmatoarele activitati:

Lacatuserie - in partea de est a cladirii; sectorul este deservit de unpod de 3,2 tf;

Depozitare materiale si piese necesare acestei activitati;

Mecanica-ajustaj;

Montare aparatura electrica - sector deservit de 3,2 tf.

In aceasta hala se confectioneaza tablouri electrice principale si auxiliare, presetupe pentru treceri cabluri, prize de sonda, instalatii de ancorare. etc.

Opertiunile principale care se desfasuara in hala sunt: polizare, gaurire, prelucrare prin aschiere, etc.

Sectia amenajari

Aceasta sectie cuprinde atelierele de taplarie si prelucrari lemn. Se executa mobilier, ferestre, usi, etc. pentru nave. Operatiile desfasurate in aceasta sectie sunt: taiere, fasonare, incheiere, etc.

Hala Tamplarie - asamblare

Sunt executate urmatoarele operatii :

Prelucrari manuale, material din lemn;

Fabricare mobilier pentru nave.

Sector Mecano-Energetic

Statia acetilena

Acetilena C2H2 este utilizata in santier pentru realizarea operatiilor de sudura cu suflatoare oxiacetilenica.

In sectia de acetilena a S:C: NAVOL S:A: Oltenita se utilizeaza procedeul de descompunere a carburii de calciu cu apa.

Procesul tehnologic se desfasuara in patru etape:

Depozitarea carbidului;

Pregatirea carbidului;

Generarea acetilenei;

Depozitarea intermediera a acetilenei in gazometru.

Statia de compresoare

Statia de compresoare a fost dezafectata in toamna 2000. Pentru asigurarea aerului comprimat necesar in diferitele procese tehnologice, se folosesc 10 electrocompresoare portabile tip KAESER.

Statia producea aer comprimat, avand in componenta 10 compresoare: 2buc. x L50.3 buc. x 3V45 si 5 buc. x L100.

Alte activitati si servicii

Laborator pentru controlul nedistructiv cu radiatii

Este destinat controlului imbinarilor sudate la corpul navelor, in scopul imbunatatirii calitatii sudurii.

Lucrarile de control radiografie nedistructiv se efectueaza atat in interiorul cat si in exteriorul incintei unitatii nicleare, dar nu in afara societatii comerciale.

S:C: NAVOL S:A: Oltenita detine "Autorizatie pentru desfasurarea de activitati in domeniul nuclear nr. RG 056/1998" emisa de CNCAN pentru utilizarea surselor de radiatii si instalatii nucleare in cadrul Laboratorului de Control nedistructiv cu radiatii X si gamma. Autorizatia expira la data de 13.12.2003.

Laboratorul de analize chimice

Laboratorul Central de Analize Chimice efectueaza determinari ale calitatii apelor uzate evacuate de pe platforma S:C: NAVOL S:A: Oltenita.

Rezultatele analizelor sunt comparate cu limitele prevazute in STAS 4706-88 - "Ape de suprafata" pentru categoria de calitate II si cu limitele stabilite prin autorizatia nr. 10/09.04.1997.

3.5. Active

Santierul are in total 450.000 mp, din care circa 70.000 mp construiti. Mai detine in Orasul Oltenita un Stadion , care are 58.000 mp. Tot in Oltenita mai are in proprietate un Club, construit pe 800 mp si un camin de nefamilisti cu 4 etaje.. In apropierea santierului, se afla Fabrica de Oxigen care ocupa o suprafata de cca. 5000 mp.

CLADIRI ultima evaluare a fost facuta in 2003.

- valloarea inregistrata in contabilitate este dupa cum urmeaza (EURO= 3,5 RON):

Cladiri pentru activitatea principala - 4.651.996 EURO

Constructii speciale  - 8.591.712 EURO

Cladiri auxiliare  - 717.530 EURO

Instalatii tehnice - 3.361.975 EURO

TOTAL cladiri - 17.323.213 EURO

TEREN pretul terenului pe piata locala este intre 80 EURO/mp si 300 EURO/mp

-la un pret minim de 80 EURO/mp, valoarea totala a terenului detinut de Navol SA este de circa 41.000.000 EURO.

TOTAL BUNURI IMOBILE = 58.323.213 EURO

4.Studiu de piata

Constructiile navale sunt singurul domeniu in care Romania a fost admisa ca observator in cadrul Organizatiei Europene de Cooperare si Dezvoltare (OECD).

Accesul la Marea Neagra si cei peste 1.000 km pe care ii parcurge Dunarea pe teritoriul Romaniei au determinat aparitia (acum peste 160 de ani) si dezvoltarea continua a industriei constructiei de nave.

Lunga traditie in domeniu a condus la dezvoltarea unui sistem educational in domeniu pentru asigurarea specialistilor.

Exista 12 santiere navale la Marea Neagra si la Dunare, dintre care unul este profilat pe reparatii de nave, iar din ianuarie 1999 un santier naval a fost inchis.

Santierele navale romanesti au un mare grad de integrare, multe dintre ele activand atat in domeniul constructiei de nave, cat si in domenii complementare (reparatii si fabricatia de echipamente).

In timp ce in 1989 peste 80% din productie era destinata pietei interne, in prezent peste 90% din productie este destinata exportului.

Analiza SWOT a domeniului a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:

- pozitia geografica a Romaniei;

- traditia indelungata;

- forta de munca bine instruita, cu costuri rezonabile;

- existenta de utilitati: docuri uscate, sincrolifturi etc.;

- gradul mare de privatizare a sectorului

- este implementat sistemul calitatii (ISO) in toate santierele navale.

Oportunitatile care pot determina dezvoltarea acestei industrii sunt date de calitatea buna a produselor care sunt bine cunoscute si au un mare potential de export. Cererea internationala este in crestere datorita imbatranirii navelor din flotele multor state. Flotele existente necesita o revizie si o adaptare la noile norme de securitate si antipoluare. Schimburile comerciale sunt in crestere, ceea ce implica cresterea cererii pentru servicii de transport de marfa pe caile maritime si fluviale. Prin urmare, cererea pe piata de constructii navale este in crestere. In acelasi timp, flota europeana de transport fluvial si maritime a devenit foarte veche si urgenta reiinoirii sale a inceput a se face simtita.

Piata de transport fluvial in Europa cunoaste de un deceniu incoace o crestere rapida. Soselele sunt saturate si calea ferata a avut mari dificultati in a face fata cererilor de transport marfa, astfel ca transportul pe apa a aparut din ce in ce mai mult ca o solutie. Optiunea pentru transport pe caile fluviale prezinta numeroase avantaje care se consolideaza cu fiecare zi pentru toate tarile europene. Aceasta crestere a fost incurajata de masurile adoptate de diferite tari europene. De fapt, transportul fluvial prezinta mai multe atuuri: este fiabil, rapid, punctual, ecologic si economic si nu cunoaste restrictiile si limitarile circulatiei rutiere sau pe calea ferata.

Cererea de nave fluviale este mai mare decat oferta, respectiv decat capacitatile de productie existente. Cererea de nave fluviale este fructul cresterii activitatii de transport fluvial. Noile norme in materie de securitate (pereti dubli, echipament modern de navigatie, formarea si instruirea personalului navigant) au influentat deasemenea cererea de nave noi. Acest lucru se traduce printr-o cerere de constructii noi cel putin pentru urmatorii 10(zece) ani. O singura nava fluviala de 3800tdw echivaleaza cu 66 vagoane de tren de 58 t sau cu 127 camioane semi-remorcate de 30 t.

In ultimii ani transportul maritim a cunoscut o notabila dezvoltare datorita dezvoltarii tehnologice si a proiectarii structurii arhitecturale a navelor.

In anul 2002, transportul comercial maritim reprezenta 75% din volumul de transport international. Pretul si posibilitatile de transport in mari cantitati sunt principalii factori care determina actorii economiei internationale sa utilizeze acest mod de transport. Transportul maritim constituie modul de transport care afecteaza cel mai putin mediul inconjurator. Pentru 1 tona transportata pe 1000 km, poluarea cu CO2 este de 6,9 kg, fata de 58kg pentru un camion. In 2000-2004 transportul maritim international a cunoscut o crestere de 4,2%. Transportul maritim pe scurta distanta a cunoscut o crestere din ce in ce mai mare; in 2003, 63% din volumul de marfa din UE a fost transportata pe mare.

Exista posibilitati de cooperare in construirea de iahturi si alte nave de orice tip, precum si in realizarea unor subansambluri prin subcontractare. Piata pentru nave de agrement si sportive, precum si cea de echipament pentru nave sunt in crestere pe plan international.

Toate aceste elemente arata ca industria de constructii si reparatii de nave este competitiva si are bune perspective pentru viitor. Pentru urmatorii 10-15 ani se preconizeaza pe piata o cerere de nave in continua crestere care depaseste oferta.

Ca semn al recunoasterii internationale a competitivitatii acestei industrii, Romania a obtinut statutul de observator in Consiliul Grupului de lucru OECD privind constructia de nave. Asociatia producatorilor romani de nave 'Anconav' este membra in Asociatia Europeana a Constructorilor de Nave AWES si in Forumul Industriei Maritime.

Dotarile si tehnologiile santierului permit un grad foarte mare de adaptabilitate la cerere, permitand constructia si reparatia oricarui tip de nava in anumite game de dimensiuni, in functie de cala din dotare.

Acest element a permis o parcurgere relativ mai usoara a modificarilor fundamentale in structura de productie (de la 85% productie pentru intern si export pe C.A.E.R. in 1989 la peste 97% venituri din export incepand cu 2001)

Nivelul tehnic si calitativ al produselor reprezentative este ridicat, spre deosebire de alte sectoare, constructiile navale (proiectare, executie si echipare) isi desfasoara activitatea sub supravegherea si controlul societatilor de clasificare cum ar fi: Lloyds Register of Shipping, Germanischer Lloyd, Det Norske Veritas, Bureau Veritas, Registrul Naval Roman. NAVOL SA a construit nave sub supravegherea tuturor acestor registre.

Avand in vedere ca sectorul de constructii de nave din Romania este aproape integral privatizat , concurenta in acest sector este intensa.

Vanzarile pe tipuri de produs ale NAVOL Oltenita sunt prezentate in Lista de referinta anexata

5.Prezentarea planului de afaceri

5.1.Utilizarea creditului de achizitie.

Achizitionarea societatii se va face prin cumpararea de catre aplicant a tuturor creantelor detinute de creditori asupra societatii, prin negociere directa a pretului cu fiecare dintre acestia si transformarea acestor creante in actiuni noi emise de societate. Astfel, luind in considerare si aportul la capitalul societatii, de 3000000 EURO investitii, aplicantul va detine controlul asupra societatii, ajungand sa detina 81,46% din capitalul social al societatii.

Pentru aceasta modalitate de participare a aplicantului la capitalul social al societatii, cei doi actionari semnificativi ai SC NAVOL SA Oltenita, SIF Muntenia si Ioan Alexandru, detinatori impreuna a cca. 73% din capitalul social al societatii , si-au dat deja acordul.

Datoriile totale ale societatii, asa cum sunt evidentiate in documentele financiar- contabile ale acesteia se ridica la cca. 23 mil. EURO.

Principalii creditori ai societatii, care detin impreuna creante asupra societatii in valoare de 19 mil. EURO, sunt Banca Comerciala Romana si Ministerul de Finante. Acesti doi creditori detin deasemenea impreuna ipoteci pe 100% din activele societatii. Prin preluarea creantelor, se preiau de catre applicant si accesoriile acestora, aplicantul detinand astfel ipoteci pe 100% din activele societatii.

Pretul ce se estimeaza a se plati de catre applicant pentru creantele asupra societatii este in medie de cca. 50% din valoarea acestora.

Utilizarea creditului de investitii

Creditul pentru investitii va fi utilizat pentru achizitionarea de echipamente, utilaje, scule de mana, software si hardware, necesare pentru modernizarea santierului, in vederea obtinerii productivitatii necesare sustinerii planului de afaceri si pentru efectuarea de reparatii a utilajelor existente.

Investitia este prezentata mai jos:

Premizele planului de afaceri

Planul de afaceri se bazeaza pe un program de productie, a carui proiectie se intinde pe 7(sapte) ani, ce include un mix de 2(doua) tipuri de nave - corp casco(insemnand cu un nivel minim de armare): barje de 500 t/buc pentru primii doi ani, urmand ca din al treilea an sa fie intercalate si cargouri de 1000t/buc. Daca in primul an se preconieaza o productie de 2576 tone constructie metalica, tendinta pe parcursul celor sapte ani este de a atinge un nivel de productie de cca 12000 tone intr-un an.

S-a optat doar pentru doua tipuri de nave, simple din punct de vedere constructiv, pentru a beneficia de avantajele seriei, care determina dobandirea unei usurinte in constructie, ceea ce asigura o productivitate foarte buna, necesara asigurarii profitului annual estimat, in vederea sustinerii planului de afaceri.

Programul de productie, precum si volumul manoperei sunt prezentate in anexa la prezenta lucrare.

Mai jos este prezentata sintetic evolutia productiei pe sapte ani exprimata in tone si ore de manopera:

Pentru realizarea programului de productie sunt necesari 840 de direct productivi si 100 de indirect productivi, luandu-se in calcul o corectie de 10%, reprezentata de concedii de odihna si concedii medicale. Prelucrarea unei tone de constructie metalica se face pentru barje in medie cu 125 de ore/tona, iar pentru cargou cu 135 de ore/tona. Pentru constructia a 11952 de tone, sunt consumate 1.544.000 ore, intr-un program normal de lucru de 170 de ore pe luna/direct productiv.

Tinand cont ca navele ce vor fi construite sunt casco, cu un nivel minim de saturare, ponderea cea mai mare o au meseriile de sudori si lacatusi navali, din totalul de 840 de indirect productivi, doar 80 de oameni, avand meserii de tubulatori, mecanici, lacatusi mecanici, vopsitori efectuand lucrari de armare.

Distributia lunara a personalului pe 7 (sapte) ani, precum si fondul de salarii afferent, inclusive taxe de 32%, este prezentata in anexa la prezenta lucrare.

Pretul/kg de constructie metalica in cadrul contractelor comerciale de constructie nave luat in considerare pentru planul de afaceri este dupa cum urmeaza:

EURO

Acestea sunt preturi minimale, desi in cadrul negocierii noilor contracte de nave aceste preturi pot fi considerate tinte minime. Contractele comerciale vor prevedea un avans de 50%, platibil astfel:

BARJE

-10% la semnarea contractului

-30% la punerea chilei

-10% la lansare

- 50% la livrare

CARGOURI

10% la semnarea contractului

25% la punerea chilei

15% la lansare

50% la livrare

Pentru avansurile primite, santierul va oferi Clientului garantii bancare de restituire avans.

Contractele comerciale de constructie nave, pe termen lung, vor contine clauze de mentinere a valorii acestuia (clauza de consolidare a pretului), in sensul adaptarii/renegocierii pretului in cazul unor modificari semnificative a unor date de baza pentru calculul pretului, cum ar fi: cresterea pretului la materiale, cresterea pretului energiei, etc.

Plata pretului contractual va fi garantata de Client cu Acreditiv irevocabil.

Salariul mediu pe santier, inclusiv taxe de 32%, va fi in decursul celor 7(sapte) ani, dupa cum urmeaza:

EURO

Nivelul si structura costurilor

Structura cheltuielilor anuale bazata pe programul de productie se prezinta astfel:

EURO

Asa cum se observa din fluxul de lichiditati pe santier, in primul an santierul se confrunta cu un deficit de finantare a productiei, iar in al doilea an prezinta sincope de finantare care ar putea afecta programul de productie general si implicit planul de afaceri. Pentru aceste motive, santierul este nevoit sa apeleze la credite pentru a-si asigura capitalul de lucru, costurile totale cu aceste credite fiind estimate la 9%/an.

Programul de creditare a productie, graficul de rambursare si costul creditului sunt evidentiate in tabelul de mai jos:

COST CREDIT:  9%/an

MONEDA: EURO

DISTRIBUTIE CREDIT PT NAVE PE 3 ANI EURO

Asa cum se poate observa, in conditiile planului de afaceri, din anul al III-lea santierul se poate credita singur.

Deoarece fluxul de lichiditati al planului de afaceri prevede avansuri de la clientii navelor de 50% din valoarea navei, santierul va trebui sa puna la dispozitia Clientului scrisori de garantie de restituire avans. Costurile ocazionate de emiterea garantiilor de restituire avans au fost estimate la 2,5% pe an din valoarea garantiei. Programul de emitere a garantiilor bancare de restituire avans este detaliat in anexa la prezenta lucrare. Costurile pentru emiterea acestora pe fiecare dintre cei sase ani ai planului de afaceri sunt evidentiate in tabelele de mai jos, bazat pe programul de emitere garantii. Totusi in fluxul de lichiditati, plata acestor costuri este prevazuta la livrarea navelor pentru care au fost emise sin nu la data emiterii acestora.

Cost garantie bancara: 2,5%/an

GARANTIILE BANCARE DISTRIBUITE VALORIC PE 7 ANI MIL. EURO

In cazul in care se opteaza pentru ipoteci pe activele societatii, la un nivel de circa 120%, lunar societatea va avea ipotecate active in valoare de maxim 1900000 EURO, in favoarea unei banci, pentru emiterea de garantii de restituire avans pentru productia in curs de executie.

Structura cheltuielilor indirecte pe an este dupa cum urmeaza:

EURO

Nivelul si structura veniturilor

Pe langa veniturile din vanzarea navelor, planul de afaceri mai prevede si alte venituri pe durata sa, obtinute din activitati care presupun costuri minime pentru santier.

Din activitatea de productie rezulta pierderi tehnologice (deseuri metalice), pentru care exista o piata permanenta, fiind organizata in asa-numitele REMAT. In cadrul unei colaborari cu o astfel de societate, pentru livrarea de deseuri santierul nu suporta nici un fel de cost, deoarece deseurile care rezulta in procesul de fabricatie se depun direct in containerele furnizate de REMAT si se ridica si se transporta direct de catre aceasta. Pretul actual al deseurilor metalice este de 171 EURO/tona. In productia navala deseurile reprezinta cel putin 20% din materialul consumat.

Datorita pozitiei geografice foarte buna, in zona Oltenita este in plina dezvoltare activitatea de incarcare-descarcare marfuri. Pentru ca Portul Oltenita este foarte mic si nu dispune de un cheu amenajat care sa suporte greutati foarte mari, santierul a primit si primeste o serie de cereri de acces/inchiriere la unul din cheurile sale sau pentru efectuarea unor astfel de servicii. Dealtfel aceasta activitate poate fi dezvoltata ca o activitate de sine-statatoare, ceea ce va face obiectul unui proiect viitor. Fluxul de lichiditati cuprinde estimarile minimale ale unor astfel de operatiuni.

Asa cum am mentionat si anterior, santierul detine o serie de spatii (teren sau hale) care nu sunt in folosite in procesul de fabricatie. Prin urmare, planul de afaceri prevede inchirierea a 45.000 mp de teren la un prêt de 2EURO/mp/luna si 8.300 mp de spatiu acoperit (hala) la un prêt de 4 EURO/mp/luna.

Astfel, structura si nivelul minimal al veniturilor santierului pe sapte ani, va fi dupa cum urmeaza:

EURO

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri pe care o realizeaza santierul pe sapte ani, precum si componenta acesteia este prezentata in tabelul de mai jos:

EURO

Profitabilitate

Rezultatul financiar pe sapte ani este prezentat sintetic in tabelul de mai jos:

EURO

In conditiile minimale prevazute de planul de afaceri , santierul obtine un profit din exploatare in medie de 11,5%.

7. Concluzii

Asa cum se constata din capitolul 3.1. al lucrarii, capacitatea de productie proiectata a SC NAVOL SA este de 18.000 tone constructie metalica pe an.

In prezentul plan de afaceri s-a luat in calcul o productie anuala de sub 12.000 tone, existand astfel posibilitati pentru imbunatatirea rezultatului financiar pe perioada celor sapte ani analizati.

In conditiile prezentate, rezulta ca aplicantul va dispune de sursele necesare rambursarii creditului si a dobanzii aferente acestuia, conform situatiei sinteza de mai jos:

EURO

DIRECTOR GENERAL

LIVIU POPESCU

S.C. SET SUPER ELEMENT TEHCNOLOGY S.R.L. 13.03.2008

Calea Grivitei 59-61, Bucuresti

Catre: Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. S.A.

Stimati Domni,

Subsemnata S.C. SET Super Element Technology S.R.L. , cu sediul in Calea Grivitei, nr. 59-61, sector 1, Bucuresti, inregistrata la Reg. Com sub nr. J40/2487/2007, CUI 210018868 , reprezentata de Dl. Liviu Popescu - Director General, va rugam sa fiti de accord cu acordarea unui credit in valoare de 15.000.000 EURO, din care 12.000.000 EURO vor fi destinati achizitiei Societatii Comerciale SC NAVOL SA Oltenita("santierul"), iar 3.000.000 EURO vor fi destinati efectuarii unei investitii in aceasta societate, constand in echipamente si utilaje pentru productia de nave.

Creditul se solicita pentru o perioada de 7(sapte) ani si trei luni, tragerile din credit urmand a se efectua in lunile martie, aprilie, mai 2008.

Rambursarea creditului se face in transe anuale, in luna martie a fiecarui an, incepand cu luna martie a anului al III - lea pana in luna martie a anului al VIII-lea.

Solicitam ca fiecare transe de plata(rambursare) sa aiba urmatoarea componenta: 80% din fiecare suma rambursata bancii va reprezenta credit, iar 20% va reprezenta serviciul creditului.

Sursa de rambursare a creditului consta din profitul obtinut de societatea achizitionata din activitatea de baza, de productie nave si alte servicii, conform planului de afaceri anexat prezentei cereri,respectiv profitul incasat de aplicant, conform cotei sale de participare la SC Navol SA.

Achizitionarea societatii se va face prin cumpararea de catre aplicant a tuturor creantelor detinute de creditori asupra societatii, prin negociere directa a pretului cu fiecare dintre acestia si transformarea acestor creante in actiuni noi emise de societate. Astfel, luind in considerare si aportul la capitalul societatii, de 3.000.000 EURO investitii, aplicantul va detine controlul asupra societatii, ajungand sa detina 81,46% din capitalul social al societatii.

Creditul va fi garantat cu scrisoare de garantie bancara emisa de o banca vest-europeana de prim rang agreata de C.E.C. S.A.

Moneda creditului este EURO.

Sperand ca, in urma analizei , veti da curs solicitarii noastre,