Prezentarea generala a obligatiunilor municipale

Prezentarea generala a obligatiunilor municipale

1.1 Definitie, caracteristicile si scopul emisiunii de obligatiuni municipale

Obligatiunile municipale reprezinta inscrisuri purtatoare de dobanzi fiind emise de autoritatile locale (judete, orase, comune) pentru atragerea de resurse necesare finantarii anumitor obiective.

Principalele caracteristici ale obligatiunilor sunt:

- obligatiunea este un instrument al investitiei de capital pe termen mediu si lung;

- aceasta exprima creanta detinatorului asupra ansamblului activelor emitentului;

- exprima angajamentul debitorului fata de creditorul care pune la dispozitia primului fondurile sale.

Obligatiunile municipale se emit de catre unitatile administrativ-teritoriale cu urmatoarele scopuri:

a) Finantarea unui proiect de investitii nou cum ar fi o scoala noua, o casa de cultura noua etc. Acesta este unul din principalele obiective.

b) Finantarea repararii si intretinerii unor active detinute de emitent.

c) Refinantarea unei emisiuni de obligatiuni aflate deja in circulatie cu scopul reducerii costurilor cu dobanda.

d) Achitarea cheltuielilor curente, se realizeaza foarte rar deoarece se considera ca cheltuielile curente sunt neproductive si deci prezinta un risc ridicat.

1.2 Elementele tehnice ele emisiunilor de obligatiuni municipale

Documentul esential in cadrul emisiunii de obligatiuni municipale se numeste prospect de emisiune.

Acesta cuprinde urmatoarele elemente tehnice:

emitentul adica denumirea unitatii administrativ-teritoriala, sediu, cod fiscal, cod bancar, reprezentant legal.

valoarea totala a emisiunii adica imprumutul total ce urmeaza a fi atras.

- numarul de obligatiuni emise in vederea subsrierii adica totalul obligatiunilor ce vor fi puse in vanzare.

- numarul minim de obligatiuni subscrise adica numarul minim de obligatiuni achizitionat de un singur subscriptor.

- valoarea nominala a unei obligatiuni adica raportul dintre valoarea totala a imprumutului si numarul de obligatiuni ce se vor emite.

- pretul de vanzare poate fi egal sau mai mic decat valoarea nominala.

modalitatea de subscriere (ce si cum se completeaza formularele etc.).

publicitatea (modalitati si perioada publicitatii).

- perioada de derulare a ofertei adica intervalul de timp cand se vor putea   achizitiona obligatiuni.

- tranzactionarea pe piata secundara adica se va preciza daca obligatiunile vor putea fi tranzactionate pe o piata secundara (ex. bursa de valori).

- rata dobanzii (felul ei, nivelul ei, modul de calcul etc.).

- modalitatea de rambursare si de plata a dobanzilor (rate egale, anuitati egale, rambursare integrala la scadenta).

modalitatea de plata a dobanzii si imprumutului catre investitori (numerar sau virament).

destinatia fondurilor adica scopul pentru care s-a realizat imprumutul.

- garantiile (cu ce se garanteaza rambursarea imprumutului).

situatia financiara curenta a emitentului si estimari privind situatia financiara viitoare pe perioada derularii imprumutului (pentru a analiza capacitatea de rambursare a emitentului).

- intermediarul emisiunii

- metoda de intermediere

- comisionul de intermediere

- grupul de distributie a emisiunii

- consultantul financiar al emisiunii

1.3 Randament obligatiuni

Obligatiunile se incadreaza din punct de vedere al randamentului oferit intre plasamentele efectuate pe piata monetara (titluri de stat, depozite bancare) si cele de pe piata de capital (investitii in actiuni la bursa); pe piata romaneasca randamentul obligatiunilor municipale este in general cel mai mare randament ce poate fi obtinut de pe urma instrumentelor cu venit fix accesibile publicului larg.

Formula de calcul a dobanzii obligatiunilor municipale oferita de majoritatea emisiunilor derulate pana in prezent include media aritmetica a dobanzilor interbancare pe termen de trei sau sase luni la care se adauga de obicei o prima de risc, intre 1-2 puncte procentuale. Diferentele care apar intre aceste obligatiuni stau la nivelul primei de risc bonificata peste media dobanzilor pe piata intrebancara.

Un exemplu de calcul al ratei dobanzii la o emisiune de obligatiuni municipale arata astfel:

Rata anuala dobanda = ([(BUBID3M+BUBOR3M)/2]+2%

Dobanda bonificata de obligatiuni este legata de ratele dobanzilor interbancare BUBID si BUBOR; in functie de emisiune se iau in calcul ratele la 3 sau la 6 luni, ceea ce duce la diferente de randament. Apare necesitatea studierii evolutiei istorice a ratelor BUBID si BUBOR la termenele cel mai des utilizate in calculul cuponului obligatiunilor municipale, la 3 respectiv 6 luni.

Rate anuale ale dobanzii la sfarsit de luna (%)

Se observa o diferenta cuprinsa intre 0,5-1 puncte procentuale in favoarea ratelor BUBID, BUBOR la 3 luni. Acest efect este insa compensat de recalcularea trimestriala a ratei de dobanda, care pe o piata in care dobanzile scad asigura investitorilor dobanzi mari pe perioade mai scurte (3 luni) fata de emisiunile unde recalcularea se face semestrial.

Un alt element ce diferentiaza emisiunile de obligatiuni municipale il reprezinta intervalele de timp la care se platesc cupoanele. Termenele utilizate sunt la 3 luni (trimestrial) sau la 6 luni (semestrial). Cum influenteza insa acest fapt randamentele oferite investitorilor? Pe termen scurt sunt avantajati investitorii care primesc cupoanele semianual deoarece se observa o intarziere in manifestarea efectului scaderii dobanzilor de pe piata interbancara asupra cupoanelor semestriale fata de cele trimestriale.

Dupa ce am stabilit care ar fi cele mai atractive emisiuni de obligatiuni din punct de vedere al rentabilitatii oferite, trebuie vazut si ce alte alternative de plasament ofera piata, in conditii de risc asemanatoare.

Investitorii in obligatiunile municipale castiga la acest moment in jur de 5 sau 6 procente peste rata anuala a dobanzii oferita de banci la depozite sau de Ministerul de Finante la titlurile de stat. Este normal ca la un risc asumat mai mare si castigul sa fie mai mare, insa randamentele obligatiunilor emise de municipalitati sunt atragatoare, tinand cont de riscurile, totusi, destul de reduse.

Obligatiunile municipale asigura randamente mai mari decat randamentele majoritatii emisiunilor de obligatiuni corporative; diferenta fata de randamentul obligatiunilor bancare (Raiffeisen Bank, BRD) este de 1-2 puncte procentuale in favoarea celor municipale, in ideea ca pe piata romaneasca riscurile emitentilor bancari sunt putin mai mici decat cele ale administratiilor publice locale.

Conjunctura actuala de pe pietele valutare asigura emisiunilor municipale (cu randamente exprimate in lei) randamente mult mai bune decat cele ale emsiunilor in valuta (TBI Leasing, Impact, BCR Leasing).

Situatia este putin anormala: in teorie randamentele obligatiunilor corpoarative sunt mai mari decat cele ale obligatiunilor municipale, datorita riscurilor asociate fiecarei clase de obligatiuni. In tara noastra, insa, datorita conditiilor economice, politice si sociale, putem considera ca riscurile unora din emitentii corporativi de obligatiuni (in special cei bancari) sunt putin mai mici decat cele ale administratiilor locale.

1.4 Oferta publica de vanzare

Procedeul prin care se realizeaza vanzarea  sau distribuirea titlurilor catre primii detinatori se numeste oferta publica de vanzare.

Aceasta se poate realiza direct de emitent sau printr-un intermediar reprezentat de o societate de servicii de investitii financiare autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Etapele realizarii ofertei publice de vanzare sunt:

a) Pregatirea si planificarea ofertei (calcule de eficienta, studii de piata, analiza  financiara etc.).

b) Intocmirea prospectului de emisiune si incheierea contractului de plasament cu societatea de investitii financiare intermediara.

c) Inaintarea prospectului de emisiune la CNVM si obtinerea avizului.

d) Subscrierea.

e) Raportarea rezultatelor ofertei la CNVM.

Pana in prezent 35 municipalitati au apelat la emisiuni de obligatiuni iar  valoarea totala a acestor imprumuturi se apropie de 1.000 mld lei. Acest lucru demonstreaza ca aceste

instrumente sunt considerate de catre emitenti un mod eficient de finantare a proiectelor de investitii iar de catre investitori un instrument care ofera dobanzi superioare celor existente pe piata bancara si cu un grad de risc scazut in comparatie cu actiunile de pe bursa.

Dupa trei ani de la primele emisiuni, Mangalia si Predeal in octombrie 2001, piata obligatiunilor municipale era in plina crestere. Fata de alte tari est-europene avem avantajul numarului emisiunilor vandute prin oferta publica. In Polonia si Bulgaria, de exemplu, majoritatea emisiunilor de obligatiuni municipale sunt vandute prin plasament privat. Astazi Romania este din punctul de vedere al transparentei ofertelor un model pentru Europa Centrala. Experienta noastra este utilizata de unul dintre programele USAID ca model pentru dezvoltarea pietei obligatiunilor municipale in Bulgaria.

In 2007 au avut loc opt emisiuni de obligatiuni, fata de sapte in 2006. Dar cel mai important este ca a crescut semnificativ valoarea emisiunilor si maturitatea titlurilor. Sunt orase care, odata intrate in joc, au prins gustul obligatiunilor, ajungand la a doua sau chiar a treia emisiune. Spre exemplu, Alba Iulia pleca, in 2002, cu obligatiuni de 1,6 milioane lei (RON) pe doi ani. Anul acesta a venit cu o oferta de 8,5 milioane de lei, cu maturitate 18 ani.

Cu timpul apar jucatori noi, precum consilii judetene sau chiar comune. Aninoasa, Dambovita, este prima comuna care sparge gheata, cu un imprumut de trei milioane de lei, pe 20 de ani. E clar ca primariile au inceput sa caute bani pentru investitii si au mai mult spatiu de manevra, mai ales dupa ridicarea plafonului anual de indatorare, de la 20 la 30% din venituri. Dar explicatia principala pentru evolutia pietei obligatiunilor sta mai degraba in adaptarea ofertei la cerere. 'Chiar daca au trecut sase ani de cand se fac emisiuni de obligatiuni, aceste titluri raman o noutate pentru marea majoritate a primariilor, comparativ cu imprumuturile bancare.

Reglementarea emisiunilor de obligatiuni municipale

Aparitia acestui instrument modern de finantare locala si anume emisiunea de obligatiuni municipale, a facut necesara crearea unui cadru legislativ care sa reglementeze astfel de emisiuni.

Exista in prezent trei legi care reglementeaza aceste emisiuni:

Legea 215/2001 a administratiei publice locale se refera la autonomia locala a acestor administratii spunand ca autonomia locala este administrativa si financiara deci da dreptul acesteia de a atrage resurse financiare proprii.

Legea 313/2004 a datoriei publice care prevede ca autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung pentru investitii publice de interes local precum si pentru refinantarea datoriei publice locale. Aceste imprumuturi, desi fac parte din datoria publica a Romaniei, ele reprezinta obligatii ale administratiei publice locale si nu ale Guvernului.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 modificata prin Legea 108/2004 privind finantele publice locale precizeaza ca instrumentele datoriei publice locale sunt:

- titluri de valoare;

- imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.