Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » legislatie
Constitutia Japoniei ,1946

Constitutia Japoniei ,1946




Constitutia Japoniei ,1946

Promulgata in 3 noiembrie 1946. Aplicata efectiv la 3 mai 1947.

(traducere oficiala )

Noi, poporul japonez, actionand prin reprezentantii nostri corect alesi in Dieta Nationala, determinati de ideea de a asigura noua si posteritatii protectia roadelor cooperarii pasnice cu toate natiunile si libertatea in toate districtele si asigurand faptul de a nu mai intalni ororile razboiului prin acitunile guvernului, proclamam ca suveranitatea poporului emana de la popor si o stabilim prin Constitutie. Guvernarea este sacra incredere a poporului , autoritatea care deriva de la popor, si beneficiile de care se bucura poporul. Acesta este un principiu universal al umanitatii pe baza caruia este fondata Constitutia. Respingem si revocam toate constitutiile, legile, ordonantele, si prescriptele ce contravin celor de mai sus.

Noi, poporul japonez, dorim pacea si suntem profund constienti de inaltele idealuri ce controleaza relatiile interumane, suntem hotarati sa ne pastram siguranta si existenta, pe deplin increzatori in justitia si credintele popoarelor iubitoare de pace. Dorim sa ocupam un loc onorabil in arena internetionala nazuind catre mentinerea pacii si abolirea tiraniei, sclaviei, opresiunii si intolerantei pentru totdeauna de pe pamant. Recunoastem ca toate popoarele lumii au dreptul de a trai in pace, fara teama si nevoi.



Credem ca nici o natiune nu raspunde singura de sine, dar ca legile moralitatii politice sunt universale, si ca subordonarea fata de asemenea legi este obligatorie pentru toate natiunile care susin propria suveranitate si care justifica relatiile lor suverane cu alte natiuni.

Noi, poporul japonez, garantam prin onoarea noastra nationala sa realizam aceste inalte idealuri si teluri cu toate resursele noastre.

Capitolul 1. Imparatul

Articolul 1. Imparatul este simbolul Statului si al unitatii poporului , pozitia lui derivand din dorinta poporului cu care imparte puterea suverana.

Articolul 2. Tronul Imperial este dinastic si succesoral in conformitate cu Legea Casei Imperiale aprobata de Dieta.

Articolul 3. Sfatul si aprobarea Cabinetului trebuie solicitate pentru toate actele Imparatului in probleme de stat, si de aceea Cabinetul va fi raspunzator.

Articolul 4. (1) Imparatul poate intocmi numai astfrl de acte in probleme referitoare la stat prevazute de Constitutie si nu are puteri relativ la guvernare.

(2) Imparatul poate delega intocmirea acestor acte dupa cum este prevazut de lege.

Articolul 5. Cand, in conformitate cu Legea Casei Imperiale este stabilita o Regenta , Regentul va intocmi propriile acte privitoare la stat in numele Imparatului. In acest caz paragraful 1 al articolului precedent este aplicabil.

Articolul 6. (1) Imparatul il numeste pe Primul-Ministru desemnat de Dieta.

(2) Imparatul numeste Presedintele Curtii Supreme desemnat de Cabinet.

Articolul 7. Imparatul, cu sfatul si acordul Cabinetului intocmeste in numele poporului urmatoarele acte in probleme privitoare la stat:

(a)    Promulgarea amendamentelor constitutionale, a legilor, ordonantelor cabinetului si tratatelor.

(b)   Convocarea Dietei.

(c)    Dizolvarea Camerei Reprezentative.

(d)   Proclamarea alegerilor generale a membrilor Dietei.

(e)    Atestarea numirilor si demiterilor Ministrilor de Stat si a altor oficialitati dupa cum prevede legea, a deplinelor puteri si a scrisorilor de recomandare a Ambasadorilor si Ministrilor.

(f)    Atestarea amnistiei generale si speciale, comutarea pedepsei, suspendarea sentintei, sau restaurarii drepturilor.

(g)   Acordarea premiilor de onoare.

(h)   Atestarea instrumentelor de ratificare si a altor documente diplomatice prevazute de lege.

(i)     Primirea de ambasadori si ministri.

(j)     Indeplinirea functiilor ceremoniale.

Articolul 8. Nici o proprietate nu poate fi donata sau primita de catre Casa Imperiala, nici cadouri nu pot fi facute de aici, fara autorizarea Dietei.

Capitolul 2. Renuntarea la razboi

Articolul 9. (1) Aspirand sincer la pacea internationala bazata pe justitie si ordine, poporul japonez renunta pentru totdeauna la razboi ca drept suveran al natiunii si la amenintarea sau uzul de forta ca modalitate de solutionare a disputelor internationale.

pentru a atinge scopul precedentului paragraf pamantul, marea

si fortele aeriene, dupa cum si alte potentiale de razboi, nu vor fi niciodata mentinute. Dreptul de beligeranta al statului nu este recunoscut.

Capitolul 3. Drepturi si obligatii ale poporului

Articolul 10. Conditiile necesare pentru a fi cetatean japonez sunt stabilite de lege.

Articolul 11. Poporul nu trebuie impiedicat de a beneficia de orice drept uman fundamamental. Aceste drepturi fundamentale garantate prin constitutie sunt conferite poporului si generatiilor urmatoare ca drepturi eterne si inviolabile.

Articolul 12. Libertatile si drepturile garantate prin Constitutie sunt mentinute prin efortul constant al poporului, care se abtine de la orice abuz al acestor drepturi si libertati si care este intotdeauna raspunzator de utilizarea lor pentru bunastarea publica.

Articolul 13. Toti oamenii sunt respectati ca individualitati. Dreptul lor la viata, libertate si urmarirea fericirii sunt suprema consideratie in legislatie si alte afaceri guvernamentale, cu conditia de a nu interfera cu bunastarea publica.

Articolul 14. (1) Toti oamenii sunt egali in fata legii si de aceea nu exista discriminari in relatiile politice, economice, sau sociale pe motiv de rasa, credinta, sex, status social sau origine.

Nobilii si nobilimea nu sunt recunoscute

Nici un privilegiu nu insoteste acordarea premiilor pentru onoare , decoratiilor , sau aorei distinctii, dupa cum nici un astfel de premiu nu este valabil de-a lungul vietii individului care detine sau in viitor primeste un astfel de premiu. 

Articolul 15. (1) Poporul are dreptul inalienabil sa-si aleaga oficialitatile publice cat si de a-i demite.

(2) Toate oficialitatile publice servesc intreaga comunitate si nu un grup

Sufragiul universal este garantat in ceea ce priveste alegerile oficialitatilor publice .

In toate alegerile secretul buletinului de vot nu poate fi violat. Alegatorul nu este raspunzator (in mod public sau privat ) pentru optiunea facuta

Articolul 16. Orice persoana are dreptul la petitii pentru corijarea pagubelor ce i s-au facut , pentru schimbarea oficialitatilor publice , pentru legiferare ,pentru revocarea sau amendarea legilor, ordonantelor sau reglementarilor si a altor probleme;nici o persoana nu va fi discriminata pentru sustinerea acestor petitii .

Articolul 17. Orice persoana poate actiona in justitie Statul sau orice institutie publica pentru a indrepta, dupa cum prevede legea, in caz ca a suferit daune , urmarile actiunilor ilegale ale vreunei oficialitati publice.

Articolul 18. Nici o persoana nu poate fi privata de libertate. Este interzisa exploatarea oricarei persoane, cu exceptia pedepselor pentru delicte.

Articolul 19. Este inviolabila libertatea de gandire si de constiinta.

Articolul 20.(1) Libertatea religiei este garantata pentru toti. Nici o organizatie religioasa nu primeste privilegii din partea Statului si nici nu exercita autoritate politica.

(2) Nici o persoana nu poate fi obligata sa ia parte la actiuni,celebrari,ritualuri sau practici religioase.

(3) Statul si institutile sale se abtin de la educatia religioasa sau de la orice activitate religioasa.

Articolul 21. (1) Sunt garantate libertatea de intrunire,de asociere, precum si cea de exprimare,libertarea presei si orice alta forma de exprimare.

(2) Este interzis orice tip de cenzura si este garantata inviolabilitatea oricarui fel de comunicare.

Articolul 22. (1) Orice persoana are libertatea de alegere si shimbare a domiciliului si alegere a ocupatiei cu conditia sa nu pericliteze binele public.



(2) Este inviolabila libertatea de de a parasi tara, precum si privarea de cetatenie.

Articolul 23. Este garantata libertatea academica.

Articolul 24.(1) Casatoria trebuie sa se bazeze pe consimtamantul mutual al ambelor sexe si trebuie pastrata prin cooperarea reciproca fiind bazata pe egalitatea in drepturi a sotilor.

(2) In ceea ce priveste alegerea sotului (sotiei), dreptul la proprietate, mostenire, alegerea domiciului, divort si altele privitoare la mariaj si familie, legile se promulga luand in considerare demnitatea indivuiduala si egalitatea fundamentala a sexelor.

Articolul 25.(1) Toti oamenii au dreptul la mentinerea unui standard minim de trai in ceea ce priveste sanatatea si cultura.

(2) La toate nivelurile vietii, Statul isi foloseste resursele pentru promovarea si extinderea bunastarii si securitatii sociale, precum si a sanatatii publice.

Articolul 26. (1) Toti oamenii au dreptul sa primeasca educatie egala in conformitate cu capacitatile sale, dupa prevederile legale.

(2) Toti oamenii sunt obligati sa le asigure minorilor educatia elementara, dupa prevederile legale. Aceasta educatie este gratuita.

Articolul 27. (1) Toti oamenii au dreptul si obligatia sa munceasca.

(2) Standardele pentru retributie, ore de munca, odihna si alte conditii de munca sunt stabilite prin lege.

Este interzisa exploatarea copiilor.

Articolul 28. Este garantat dreptul muncitorilor de a organiza,a negocia si a actiona colectiv.

Articolul 29. (1) Este inviolabil dreptul la proprietate.

(2) Drepturile de proprietate se stabilesc prin lege in conformitate cu binele public.

(3) Proprietatea privata poate fi luata pentru uzul public numai prin compensare justa.

Articolul 30. Oamenii au obligatia sa plateasca taxe in conformitate cu prevederile legale.

Articolul 31. Nici o persoana nu poate fi privata de viata sau libertate si fiecare beneficiaza de premzumtia de nevinovatie, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Articolul 32. Nici unei persoane nu-i poate fi negat dreptul de acces la justitie.

Articolul 33. Nici o persoana nu poate fi arestata fara mandat emis de catre un oficiu judiciar competent care sa specifice delictul de care este acuzata,in afara cazului in care ea este arestata, delictul fiind comis.

Articolul 34. Nici o persoana nu poate fi arestata sau retinuta fara a fi imediat informata privitor la acuzele aduse sau fara a i se fi acordat imediat dreptul la un avocat; nu poate fi retinuta fara un motiv pertinent; si la cererea oricarei persoane motivul trebuie imediat facut public in prezenta sa si a avocatului sau.

Articolul 35.(1) Nu poate incalcat dreptul oricarei persoane la securitate in propria casa, dreptul la inviolabilitatea documetelor si a bunurilor impotriva intruziunilor, perchezitiilor si a confiscarilor, cu exceptia cazului in care exista un mandat emis in baza unui motiv pertinent care descrie exact locul ce trebuie perchezitionat si lucrurile ce trebuie confiscate sau cu exceptia cazurilor care intra sub incidenta articolului 33.

Fiecare perchezitie sau confiscare trebuie facuta pe baza unui mandat separat emis de catre forul judicia competent.

Articolul 36. Este absolut interzisa orice torturare sau tratament crud administrat de catre nici un ofiter public.

Articolul 37.(1) In toate cazurile delicte acuzatul se bucura de dreptul la un proces rapid si public desfasurat intr-un tribunal impartial.

Acuzatul are posibilitatea totala de a examina toti martorii si dreptul la proces obligatoriu pentru a obtine martori in numele sau pe cheltuiala publica.

In timpul procesului acuzatul are dreptul la asistenta din partea unui avocat competent care, in cazul in care acesta nu-si poate permite, este asigurat de catre Stat.

Articolul 38.(1) Nici o persoana nu poate fi obligata sa depuna marturie impotriva sa.

Marturiile facute sub presiune, tortura sau amenintare, sau dupa arest sau detentie prelungita nu vor fi admise ca dovezi.

Nici o persoana nu poate fi condamnata sau pedepsita doar pe baza propriei marturii.

Articolul 39. Nici o persoana nu poate fi susceptibila de un act care era legal cand a fost comis sau de care a fost achitat.

Articolul 40. Orice persoana poate, in cazul in care a fost achitata dupa ce a fost arestata sau detinuta, actiona in justitie Statul pentru daune conform cu prevederile legale.

Capitolul 4.Dieta

Articolul 41. Dieta este organul suprem al puterii de Stat, si este singurul organ legislativ.

Articolul 42. Dieta este formata din doua Camere, denumite Camera Reprezentativa si Camera Consilierilor.

Articolul 43.(1) Ambele Camere sunt formate din membri alesi care reprezinta poporul.

(2) Numarul membrilor celor doua Camere este stabilit prin lege.

Articolul 44. Pregatirea membrilor celor doua Camere si a electorilor sai este stabilit prin lege. Nu se face nici o discriminare pe baza de rasa, credinta, sex, pozitie sociala, origine, educatie, avere sau venit.

Articolul 45. Mandatul de membru al Camerei Reprezentative este de patru ani. Mandatul poate fi incheiat inainte de expirarea termenului in cazul in care a fost dizolvata Camera Reprezentativa.

Articolul 46. Mandatul de membru al Camerei Consilierilor este de sase ani, si alegerea a jumatate dintre membri se face la trei ani.

Articolul 47. Circumscriptiile electorale, metoda de votare si alte probleme ce tin de modalitatea de alegere a membrilor celor doua Camere este stabilita prin lege.

Articolul 48. Nici o persoana nu poate fi simultan membra a celor doua Camere.

Articolul 49. Membrii celor doua Camere sunt remunerati anual din trezoreria Statului primind sume apropiate in conformitate cu prevederile legale.

Articolul 50. Cu exceptia cazurilor prevazute de lege, membrii celor doua Camere nu pot fi arestati cat timp Dieta este in sesiune si orice membru arestat inainte de deschiderea sesiunii va fi eliberat pe perioada sesiunii la cererea Camerei.

Articolul 51. Membrii celor doua Camere nu pot fi susceptibili in afara Camerei pentru discursuri, dezbateri si procedura de votare tinute in interiorul Camerei.

Articolul 52. O sesiune ordinara a Dietei este convocata o data pe an.

Articolul 53. Cabinetul poate convoca o sesiune extraordinara a Dietei. Cabinetul poate fi determinat sa convoace o asemenea sesiune la cererea a cel putin o patrime din totalul membrilor fiecarei Camere.

Articolul 54. (1) Cand Camera Reprezentativa este dizolvata trebuie sa aiba loc o alegere generala a membrilor in maximum patruzeci (40) de zile de la data dizolvarii, iar Dieta trebuie sa fie convocata in maximum treizeci (30) de zile de la data alegerii.

(2) Cand Camera Reprezentativa este dizolvata, Camera Consilierilor este inchisa in acelasi timp. Cabinetul in perioada de criza nationala poate sa convoace Camera Consilierilor in sesiune de urgenta.

masurile luate intr-o astfel de sesiune ca cea mentionata in paragraful precedent sunt provizorii si devin nule doar daca nu sunt aprobate de Camera Reprezantativa in termen de zece (10) zile de la deschiderea urmatoarei sesiuni a Dietei.

Articolul 55. Fiecare Camera judeca disputele referitoare la pregatirea membrilor sai. Pentru a nega un mandat al oricarui membru este necesara majoritatea a cel putin doua treimi din membri prezenti pentru a trece rezolutia.

Articolul 56.(1) Nici o Camera nu-si poate desfasura activitatea cu mai putin de o treime din membri.

(2) Toate problemele sunt decise in fiecare Camera de o majoritate a celor prezenti, cu exceptia cazurilor specificate in Constitutie, iar in caz de nediferentiere Presedintele Camerei decide votul.

Articolul 57. (1) Deliberarea in cadrul fiecarei Camere este publica. O intrunire secreta poate fi tinuta daca o majoritate de minimum doua treimi dintre membri prezenti aproba o rezolutie pentru aceasta.

(2) Fiecare Camera inregistreaza dezbaterile. Aceasta inregistrare este publicata si data in circulatie generala, cu exceptia dezbaterilor secrete.

La cererea a cel putin o cincime dintre membri prezenti votul membrilor pe orice problema este inregistrat intr-un registru de raport.

Articolul 58. (1) Fiecare Camera isi desemneaza un presedinte si alti oficiali.

(2) Fiecare Camera isi stabileste propriile reguli privitoare la intruniri,procedura,si disciplina interna si poate pedepsi membri pentru conduita defectuoasa. Pentru a exclude un membru omajoritate de cel putin doua treimi dintre membri prezenti aproba in acest scop o rezolutie.

Articolul 59. (1) Un proiect de lege devine lege prin aprobarea lui de catre ambele Camere ,cu exceptia cazurilor prevazute de Constitutie

(2) Un proiect de lege este trecut de Camera Reprezentativa,si,daca Camera Consilierilor ia o decizie diferita de cea a Camerei Reprezentative,devine lege cand este aprobata a doua oara de catre Camera Reprezentativa printr-o majoritate de cel putin doua treimi dintre membri prezenti.



Prevederea paragrafului precedent nu impiedica Camera Reprezentativa sa convoace o intrunire a ambelor Camere in conformitate cu legea.

Esecul Camerei Consilierilor de a lua o decizie finala in mai putin de saizeci (60) de zile de la primirea proiectului aprobat de Camera Reprezentativa, timpul pentru deliberare fiind exclus,poate determina respingerea de catre Camera Reprezentativa a proiectului.

Articolul 60. (1) Bugetul trebuie mai intai supus deciziei Camerei Reprezentantilor.

(2) La adoptarea bugetului cand Camera Consilierilor se opune deciziei Camerei Reprezentantilor si cand in ciuda intrunirii ambelor camere ,sau in cazul incapacitatii Camerei Consilierilor de a lua o decizie finala in termen de treizeci (30) de zile (perioada deliberarii fiind exclusa) de la primirea proiectului de buget aprobat de Camera Reprezentativa ,decizia Camerei Reprezentative este decizia Dietei.

Articolul 61. Cel de al doilea paragraf al articolului precedent se aplica de asemenea si pentru aprobarea incheierii tratatelor.

Articolul 62. Fiecare Camera poate conduce investigarile avand ca obiect guvernul si poate solicita prezenta si depozitiile martorilor precum si inregistrarea acestora.

Articolul 63. Primul Ministru si alti Ministri de Stat pot oricand aparea in fiecare camera pentru discutarea proiectelor de legi privitoare la statutul lor de membri ai Camerei.Ei trebuie sa apara cand prezenta lor este solicitata pentru a da raspunsuri sau explicatii.

Articolul 64. (1) Dieta hotaraste crearea unei curti de acuzare dintre membri ambelor camere pentru judecarea acelor judecatori impotriva carora procedurile de inlaturare au fost instituite.

(2) Problemele referitoare la acuzatii sunt stipulate prin lege.

Capitolul 5.Cabinetul

Articolul 65. Puterea executiva este exercitata de Cabinet.

Articolul 66.(1) Cabinetul este format din Primul Ministru care il conduce si alti Ministri de Stat conform hotararilor legale.

(2) Primul Ministru si ceilalti Ministri de Stat sunt civili.

(3) Cabinetul in exercitarea puterii executive, este responsabil in ansamblul sau in fata Dietei.

Articolul 67. (1) Primul Ministru este desemnat dintre membrii Dietei printr-o rezolutie a acesteia. Aceasta desemnare precede toate celelalte activitati ale Dietei.

(2) In cazul in care Camera Reprezentativa si Camera Consilierilor nu este de acord si daca nu se poate ajunge la nici o intelegere chiar daca s-au reunit Camerele, conform legii, sau in cazul in care Camera Consilierilor esueaza in incercarea de a desemna Primul Ministru in mai putin de zece zile, cu exceptia perioadelor de deliberare, dupa ce decizia a fost luata de catre Camera Reprezentativa, decizia Camerei Reprezentativa este decizia Dietei.

Articolul 68. (1) Primul Ministru numeste Ministrii de Stat. Majoritatea acestora sunt alesi dintre membrii Dietei.

(2) Primul Ministru poate destitui din functie Ministrii de Stat.

Articolul 69. Cand Camera Reprezentativa aproba o motiune de neincredere sau respinge o motiune de incredere Cabinetul demisioneaza in bloc, doar daca nu este dizolvata Camera Reprezentativa in termen de zece zile.

Articolul 70. Cand postul de Prim Ministru este vacant sau dupa prima convocare a Dietei dupa alegerea generala a mambrilor Camerei Reprezentative, Cabinetul demisioneaza in bloc.

Articolul 71. In cazurile mentionate in cele doua articole precedente Cabinetul isi exercita prerogativele pana la numirea unui nou ministru.

Articolul 72. Primul Ministru reprezentand Cabinetul , supune proiectele de lege, rapoartele asupra problemelor nationale generale si relatiilor externe Dietei si exercita controlul si supravegheaza diferite ramuri administrative.

Articolul 73. Cabinetul, pe langa alte functii generale administrative exercita urmatoarele functii:

A)    administreaza legile in mod corect; conduce afacerile de Stat;

B)    conduce afacerile externe;

C)    incheie tratate, dar totusi obtine anterior acordul Dietei sau, in functie de circumstante, le supune aprobarii acesteia;

D)    administreaza serviciul civil, in conformitate cu prevederile legale;

E)     pregateste proiectul de buget si il prezinta Dietei;

F)     emite decrete pentru executarea prevederilor constitutionale si ale legilor, dar nu poate include prevederi penale in aceste decrete fara autorizare legala;

G)    decide asupra amnistiei generale, speciale, comutarii pedepsei, suspendarii pedepsei si repunerii in drepturi.

Articolul 74. Toate legile si decretele Cabinetului sunt semnate de Ministrul de Resort si contrasemnate de Primul Ministru.

Articolul 75. Ministrii de Stat, pe durata exercitarii functiei, nu pot fi actionati in justitie fara consimtamantul Primului Ministru. Totusi dreptul de a actiona astfel nu este slabit.

Capitolul 6. Puterea judecatoreasca

Articolul 76.(1) Intreaga putere judecatoreasca este investita in Curtea Suprema si in curtile inferioare dupa cum stipuleaza legea.

(2) Nu sunt investit cu putere juecatoreasca nici un tribunal extraordinar si nici vreun organ sau agentie a Executivului.

(3) Ste garantata libertatea de constiinta a judecatorilor, care trebuie sa fie ghidati doar de principiile acestei Constitutii si de legi.

Articolul 77.(1) Suprema Curte este investita cu puterea de a-si stabili regulile procedurale si de practica, de a rezolva problemele privitoare la avocati si disciplina interna a curtilor, precum si cu administrarea problemelor judiciare.

(2) Magistratii publici sunt subordonanti regulilor Curtii Supreme.

(3) Curtea Suprema poate delega curtilor inferioare puterea de a-si stabili singure reguli.

Articolul 78. Judecatorii nu pot fi inlaturati, exceptand acuzatia publica, fara a fi fost in prealabil si in mod legal declarati fizic sau mental incompetenti pentru a infaptui obligatiile oficiale.

Articolul 79.(1) Curtea Suprema consta dintr-un Judecator Suprem si un numar de judecatori stabilit prin lege; exceptandu-l pe Judecatorul Suprem, toti ceilalti sunt numiti de catre Cabinet.

(2) Numirea judecatorilor Curtii Supreme trebuie analizata de popor la prima alegere generala a membrilor Camerei Reprezentative, ce urmeaza numirii lor, si reanalizata in aceeasi maniera la alegerile generale a membrilor Camerei Reprezentative dupa zece (10) ani de la numirea judecatorilor Curtii Supreme.

(3) In cazurile mentionate anterior, cand majoritatea alegatorilor sustin demiterea unui judecator, acasta este demis.

Maniera in care alegatorii sunt consultati este stabilita prin lege.

Retragera judecatorilor Curtii Supreme survine in momentul implinirii varstei stabilite prin lege.

Toti judecatori sunt remunerati corespunzator, la intervale regulate, iar remuneratia nu va scadea pe durata functiei lor.

Articolul 80.(1) Judecatorii curtilor inferioare sunt alesi de Cabinet de pe o lista desemnata de Curtea Suprema. Acestia detin functia pe termen de zece (10) ani cu osibilitatea de a fi renumiti, retragandu-se in cazul in care implinesc varsta prevazuta de lege.



(2) Judecatorii curtilor inferioare sunt remunerati corespunzator, la intervale regulate, iar remuneratia nu va scadea pe durata functiei.

Articolul 81. Curtea Suprema este instanta suprema si are puterea de a decide constitutionalitatea oricarei legi, ordonante, reglementari sau a oricarui act oficial.

Articolul 82.(1) procesele sunt judecate de catre un judecator declarat in mod public.

(2) Cand o curte decide unanim ca morala sau ordinea publica pot fi periclitate in cazul unui proces public, acesta va fi secret. Toate procesele politice sau care implica presa, presum si cazurile ce privesc drepturile oamenilor garantate de Capitolul 3 al Constitutiei, sunt intotdeauna publice.

Capitolul 7. Finantele

Articolul 83. Administrarea finantelor nationale este stabilita de catre Dieta.

Articolul 84. Nici o alta taxa nu va fi impusa si nici o taxa nu se va modifica decat prin lege sau in conditiile prescrise de lege.

Articolul 85. Nu se cheltuie bani, iar Statul nu se poate obliga la aceasta, fara acordul Dietei.

Articolul 86. Cabinetul intocmeste si supune spre aprobare Dietei un proiect de buget pe fiecare an fiscal.

Articolul 87.(1) Pentru a preveni deficientele de buget, un fond de rezerva este aprobat de Dieta pentru cheltuielile necesare indeplinirii sarcinilor Cabinetului.

(2) Cabinetul trebuie sa obtina aprobarea ulterioara a Dietei pentru toate platile ce provin din fondul de rezerva.

Articolul 88. Toate poprietatile Casei Imperiale apartin Statului. Toate cheltuielile Casei Imperiale sunt alocate de Dieta de la buget.

Articolul 89. Fondurile publice sau alte bunuri nu vor fi cheltuite sau alocate pentru uzul, beneficiul sau intretinerea asociatiilor sau institutiilor religioase sau altor organizatii voluntare, caritabile sau de educatie fara controlul autoritatii publice.

Articolul 90.(1) Bilantul final al cheltuielilor si veniturilor Statului este revizuit annual de catre un Departament de Revizuire Contabila, si supus Dietei, impreuna cu declaratia de revizuire, pe durata anului fiscal imediat urmator perioadei acoperite.

(2) Organizarea si competenta Departamentului de Revizuire Contabila este stabilita prin lege .

Articolul 91 . La intervale regulate si cel putin anual Cabinetul raporteaza Dietei si poporului situatia finantelor nationale.

Capitolul 8. Guvernarea locala

Articolul 92. Regulile privind organizarea si functionarea structurilor publice locale sunt stabilite de lege in conformitate cu principiul autonomiei locale.

Articolul 93. (1) Structurile publice locale stabilesc adunari drept organe consultative locale, in concordanta cu legea .

(2) Conducatorii executivi ai tuturor structurilor publice locale, membrii adunarilor si alte oficialitati locale sunt alesi prin vot direct in interiorul comunitatilor lor locale, in conformitate cu legea

Articolul 94. Structurile publice locale au dreptul sa-si administreze proprietatea, sa-si conduca afacerile si administratia si sa promulge propriile reglementari in cadrul legii.

Articolul 95. O lege speciala, aplicabila doar unei structuri locale, nu poate fi promulgata de catre Dieta fara acordul majoritatii alegatorilor structurii locale in cauza, acord obtinut in acord cu legea .

Capitolul 9.Amendamentele Constitutionale

Articolul 96. (1) Amendamentele constitutionale sunt initiate de Dieta prin votul a cel putin doua treimi din totalul membrilor fiecarei Camere, dupa care sunt supuse poporului pentru ratificare, fapt ce necesita votul majoritatii participantilor, in cadrul unui referendum special , initiat de Dieta

(2) Amendamentele ratificate sunt imediat promulgate in numele poporului de catre Imparat, ca parte integrala a Constitutiei.

Capitolul 10. Legea Suprema

Articolul 97. Drepturile fundamentale ale omului garantate prin Constitutie poporului japonez sunt roadele unei lupte seculare a omului pentru a fi liber;ele au supravietuit vicisitudinilor si sunt conferite si generatiilor viitoare pentru a le fi pastrata inviolabilitatea .

Articolul 98. (1) Constituia este legea suprema a natiunii si nici o lege, ordonanta,decret imperial,alt act guvernamental sau parti ale acestora,contrare prevederilor constitutionale nu au forta legala sau validitate.

(2) Tratatele incheiate de Japonia si legile stabilite ale natiunii sunt analizate corect .

Articolul 99. Imparatul sau Regentul , precum si ministrii de stat, membrii Dietei, judecatorii si alte oficialitati publice au obligatia sa respecte si sa sustina Constitutia.

Capitolul 11. Prevederi suplimentare

Articolul 100. (1) Constitutia este aplicata in termen de 6 luni de la data promulgarii

(2) Decretarea legilor necesare aplicarii Constitutiei,alegerea membrilor Camerei Consilierilor,procedura de convocare a Dietei precum si alte proceduri necesare aplicarii Constitutiei pot fi executate inaintea zilei stabilite in paragraful precedent.

Articolul 101. In cazul in care Camera Consilierilor nu este constituita inainte de data intrarii in vigoare a Constitutiei,Camera reprezentativa va functiona ca Dieta pana la data constituirii Camerei Consilierilor

Articolul 102. Durata functiei a jumatate dintre membrii Camerei Consilierilor servind in primul mandat sub aceasta Constitutie este de trei ani.Membrii acestei categorii sunt stabiliti in conformitate cu legea.

Articolul 103. Ministrii de Stat,membrii Camerei Reprezentative,judecatorii in functie la data aplicarii Constitutiei si alte oficialitati publice care ocupa pozitii corespunzatoare pozitiilor recunoscute prin Constitutie nu-si pierd automat functiile din pricina aplicarii Constitutiei, cu exceptia cazurilor specificate prin lege.Daca, totusi, succesorii sunt alesi sau desemnati conform prevederilor constitutionale , ei isi pierd pozitiile .







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.