Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » legislatie
Faze operationale ale interventiilor de remediere ale siturilor contaminate

Faze operationale ale interventiilor de remediere ale siturilor contaminate




FAZE OPERATIONALE ALE INTERVENTIILOR DE REMEDIERE

Obiectul prezentului capitol este definirea unui standard de referinta pentru dezvoltarea logica a activitatilor finalizate cu gestiunea ambientala a unei zone in care exista, sau se suspecteaza, evidente de contaminare.

Pentru atingerea obiectivelor remedierii, in caz de noi evenimente de contaminare, activitatile operationale si procesele decizionale aferente vor trebui sa urmeze o abordare bazata pe faze consecutive de activitate :

1 Masuri de prevenire sau Masuri de Punere in Siguranta ;

2 Investigatii preliminare;



3 Colectare date specifice despre sit;

4 Caracterizare;

5 Analiza de risc;

6 Remediere;

7 Monitorizare.

1 Punerea in Siguranta

Masurile de prevenire sau de punere in siguranta trebuie sa fie adoptate fie cand se verifica un eveniment potential in masura sa contamineze situl, asa cum este prevazut in capitolul 1 si 2, sau cand se identifica contaminari istorice care pot inca sa comporte riscuri de agravare a situatiei de contaminare.

Masurile de prevenire sunt actiuni utile pentru contracararea unui eveniment, a unei actiuni sau a unei omisiuni care a creat o amenintare iminenta pentru sanatate sau mediu, inteleasa ca risc probabil suficient ca sa se verifice o dauna sanitara sau de mediu intr-un viitor apropiat, in vederea impiedicarii sau minimizarii realizarii acestei amenintari. Aceste actiuni trebuie sa fie implementate intr-un timp scurt si au exclusiv sarcina de a cuprinde conditiile potentiale de contaminare prezente in sit.

Masurile de prevenire vor fi luate in urmatoarele cazuri :

  • Concentratii actuale sau potentiale de vapori in spatii inchise aproape de nivelul de explozie sau care sa cauzeze efecte nocive acute pentru sanatate;
  • Prezenta de cantitati semnificative de produs in faza separata pe sol sau cursuri de ape de suprafata sau panza freatica;
  • Contaminarea puturilor cu apa potabila   sau pentru irigatii;
  • Pericol de incendii si explozii

In aceste cazuri este necesar sa se aplice interventii corective de urgenta cu scopul de a reduce riscul imediat.

In aceste conditii specifice de urgenta trebuie sa se adopte imediat sau in termen scurt masuri de punere in siguranta de urgenta , utile pentru a retine difuzarea surselor primare de contaminare, pentru a impiedica contactul cu alte zone si pentru a le inlatura, in asteptarea de eventuale interventii ulterioare de remediere sau de punere in siguranta operationala sau permanenta.

Prin punerea in siguranta operationala se indica totalitatea interventiilor dintr-un sit , realizate pentru a garanta un nivel adecvat de siguranta pentru persoane si mediu, in asteptarea de ulterioare interventii de punere in siguranta permanenta sau de remediere a se realiza la sfarsitul activitatii.

Acestea cuprind de asemenea interventiile de limitare a contaminarii care trebuie realizate provizoriu pana la executarea remedierii sau pana la punerea in siguranta permanenta, in vederea evitarii difuzarii contaminarii in interiorul aceleiasi zonei sau intre zone diferite. In asemenea cazuri trebuie elaborate planuri adecvate de monitorizare si control care sa permita verificarea eficacitatii solutiilor adoptate.

Punerea in siguranta permanenta este constituita in schimb din totalitatea interventiilor menite sa izoleze in mod definitiv sursele de poluare si sa garanteze un nivel ridicat si definitiv de siguranta pentru persoane si mediu. In asemenea cazuri trebuie sa se prevada planuri de monitorizare si control si limitari ale utilizarii cu privire la previziunile planurilor urbanistice.

Acest tip de punere in siguranta este aplicabil cu precadere deseurilor, intrucat consta intr-o actiune de izolare in siguranta a surselor de poluare cu scopul de a evita o migrare a contaminarii.

Cu toate acestea granita intre interventiile de remediere si cele de punere in siguranta nu este atat de bine definita.

Interventia de inlaturare a solului contaminat reprezinta masura de punere in siguranta (interventie de prevenire) cea mai adoptata dar care poate si sa fie privita ca tehnologia de remediere cea mai simpla.

Contaminarea retelei de apa, din cauza capacitatii intrinseci ridicate de vehiculare a elementelor contaminante si expunerii la factorii tinta, presupune adoptarea imediata de interventii de punere in siguranta.

In aceste cazuri interventia de urgenta a se realiza consta in punerea in practica a unui baraj hidraulic pentru panza freatica prin intermediul realizarii de puturi de desecare. Aceasta tehnica care cuprinde in general si tratarea apei captate , poate asuma caracteristicile unei tehnologii de remediere daca este utilizata in combinatie cu adaugarea de reactivi pentru a favoriza degradarea chimica si biologica a contaminantilor prezenti in acvifer.

Eficacitatea tuturor masurilor de Punere in Siguranta ( Prevenire ) adoptate va trebui evaluata si verificata de Organismele Publice de Control (APRM, APM.)

Investigatii preliminare

Investigatiile preliminare, odata realizate masurile necesare de prevenire, sunt puse in practica de responsabilul de poluare in cazurile in care urmeaza a fi stabilit daca evenimentul de contaminare a determinat o poluare a zonei.

Investigatiile preliminare constituie o prima caracterizare chimica, in functie de contaminantii probabili, a diferitilor factori de mediu   (sol, subsol, ape de suprafata, ape subterane) in vecinatatile imediate ale zonei unde s-a confirmat evenimentul de contaminare.

Colectare date specifice despre sit

Activitatea de colectare a datelor si informatiilor disponibile privind zona, care va fi efectuata de catre subiectul responsabil de poluare, are ca obiectiv fundamental recunoasterea unei situatii potentiale de contaminare prin intermediul:

  • identificarii tuturor activitatilor antropice care au sau au avut loc in zona, ca surse potentiale de poluare;
  • identificarea cailor de migrare a contaminantilor, directe sau indirecte;
  • identificarea factorilor tinta potentiali de contaminare.

Vor trebui mai intai conduse cercetari preliminare ale sitului, de catre tehnicieni de diferite discipline, stabilindu-se ca obiectiv verificarea situatiei sitului si teritoriului inconjurator conform evaluarilor referitoare la urmatoarele aspecte: igienico-sanitare, geologice si hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, chimice si de mediu.

Pe baza documentatiei culese si datorita cercetarilor efectuate, va trebui elaborat un raport privind situatia sitului, menit sa evidentieze caracteristicile specifice si de mediu ale aceluiasi sit. In privinta caracteristicilor specifice, aceasta reconstructie ar trebui sa priveasca atat situatia trecuta cat si pe cea actuala. In particular vor trebui ilustrate, cu privire la caracteristicile specifice ale sitului, urmatoarele:

  • starea si tipul structurilor si instalatiilor prezente;
  • prezenta si tipul rezervoarelor de stocare la suprafata/ingropate sau a bazinelor, integritatea acestora si volumul, cantitatea si caracteristicile continutului;
  • prezenta de zone sau platforme de stocare si starea lor;
  • prezenta de instalatii tehnologice de tratare si starea acestora;
  • prezenta si amplasarea conductelor subterane si exterioare si starea lor;
  • prezenta si amplasarea apeductelor;
  • prezenta si amplasarea retelei de canalizare a apei potabile/reziduale si a structurilor sau instalatiilor conexe;
  • prezenta de reziduuri din lucrari, produse intermediare, materie prima, descrierea tipului, caracteristicilor organolectice, starii fizice, cantitatii, modalitatii de stocare si suprafetelor implicate;
  • prezenta de acumulari de deseuri, estimarea volumelor si suprafetelor implicate, stabilitatea acumularii, tipul deseului, evidente organolectice, prezenta levigatului si biogazului, eventuale masuri de control/protectie/punere in siguranta prezente;
  • prezenta, starea, amplasarea si utilizarea puturilor forate.


Cu referire la contextul teritorial si de mediu vor trebui culese urmatoarele elemente:

  • vecinatatea si tipul edificiilor de un deosebit interes public;
  • hidrografia locala si zonele de revarsare;
  • petrografia;
  • manifestari hidrogeologice superficiale (izvoare, zone umede);
  • morfologia teritoriului;
  • prima evaluare de stabilitate a versantilor sau pantelor;
  • vegetatie;
  • principalii biotopi.

Aceste informatii vor trebui rezumate in planimetrii adecvate de detaliu.

Se subliniaza ca in cazul in care analiza se refera la zone singulare care fac parte din complexe mai ample, activitatile de incadrare vor trebui sa se refere la intreg teritoriul , incat sa furnizeze un cadru credibil al tuturor problematicilor existente.

Datele obtinute prin intermediul acestei proceduri trebuie raportate in proiectul referitor la Fisa de Caracterizare; Autoritatile competente (ARPM si APM) vor verifica veridicitatea datelor culese, in special cu privire la specificitatea siturilor.

Caracterizare

Una dintre principalele probleme pe care tehnicieni privati si publici le infrunta in abordarea remedierii siturilor contaminate, este aceea a unei corecte definiri intre cele trei dimensiuni ale starii de contaminare ale diferitelor matrici de mediu.

In cazul in care datele culese in fazele precedente nu permit sa se dispuna de o reconstructie certa a caracteristicilor stratografice ale subsolului sau a amplasarii centrelor de pericol conexe activitatilor antropice, in completare, sau integrarea datelor disponibile, vor trebui realizate investigatii de tip indirect, cu scopul:

  • reconstructiei in detaliu a stratografiei subsolului cu referire in special la continuitatea nivelurilor mai putin permeabile;
  • delimitarii in trei dimensiuni, a zonelor de depozitare a deseurilor;
  • identificarii zonelor, cu reprezentarea grafica a acestora la scara adecvata, cu cel mai inalt potential de contaminare cu referire speciala la compusii volatili.

Doar cu titlu exemplificativ se face referire la anumite tipuri de investigatii indirecte care ar putea fi realizate in sit:

  • evidente aerofotogrametrice specializate;
  • repere cu infrarosu;
  • repere geofizice (SEV, electromagnetism, etc.);
  • analiza gazului dintre straturi (S.O.V.).

Rezultatele acestor investigatii vor trebui utilizate ca baza de lucru pentru schita fisei de investigatii directe.

Pe baza celor elaborate in activitatile precedente vor trebui sa se proiecteze campaniile de sondare directa si indirecta cu scopul:

  • definirii directiei fluxului hidric subteran si parametrizarii acviferelor;
  • caracterizarii chimice a diferitelor matrici de mediu considerate (sol, subsol, ape de suprafata, ape subterane);
  • distribuirii spatiale a contaminarii individuale in diferitele matrici de mediu (sol, subsol, ape de suprafata, ape subterane);
  • aprecierii volumelor implicate in contaminare;
  • estimarii masei contaminantului prezent;
  • strangerii tuturor informatiilor utile pentru a putea indrepta interventiile ulterioare asupra solurilor si panzei freatice.

Cu referire in special la faza de caracterizare, paragraful prezent se configureaza ca o serie de linii directoare la care cei care proiecteaza vor trebui sa se conformeze in organizarea raportului tehnic si documentar.

Perimetrarea zonei contaminate, deja prevazuta pentru siturile de interes national, va putea fi definita doar ca urmare a investigatiilor de Caracterizare.

Aceste activitati preliminare sunt finalizate prin corecta programare, proiectare si realizare a tuturor interventiilor necesare pentru limitarea miscarii si difuzarii poluantilor si/sau reducerii acestora la asemenea valori astfel incat sa nu determine pericole pentru sanatatea umana si mediu (activitate de remediere).

Analiza de Risc

Analiza de risc, recunoscuta la nivel international, ale carei principii vor fi abordate in capitolul 7, este un instrument util pentru a stabili obiectivele remedierii, de identificat intre CSA si CSI, in cazul depasirii CSI pentru soluri. Se subliniaza excluderea analizei de risc pentru matricea apa.

Daca c este o masura de concentratie, si c> CSI, avem:

Din perspectiva evaluarii riscului:



daca riscul asociat CSI este acceptabil, se intreprind interventii de remediere astfel incat sa se readuca concentratia in sit la CSI

 

Analiza de

Risc

 

Impact asupra solului

 

Daca riscul asociat CSI NU este acceptabil, se intreprind interventii de remediere astfel incat sa se readuca concentratia in sit la CSA.

 


Interventie de atenuare = I

 


Remediere

Proiectarea interventiilor de remediere trebuie realizata prin intermediul elaborarii si executarii urmatoarelor activitati:

Analiza nivelului de poluare pentru a cuantifica suprafetele si volumele asupra carora se va interveni

Eventuala investigatie in detaliu

Analiza posibilelor tehnologii de adoptat pentru remedierea, punerea in siguranta permanenta, atingerea concentratiilor reziduale in sit si in zona afectata de contaminare

Descrierea tehnologiilor de decontaminare si remediere a mediului, a tehnologiilor pentru punerea in siguranta permanenta si a masurilor de siguranta de adoptat pe baza de elemente tehnice si economice

Probe de eficacitate, care vor fi efectuate in sit, interventii de remediere si punere in siguranta permanenta propuse

Compatibilitatea de mediu a interventiilor propuse si evaluarea impactului lor asupra mediului.

Descrierea in detaliu a tehnologiei alese si a caracteristicilor de adoptat pentru interventiile propuse cu definirea planului de investigare post-operare

Interventii a se realiza pentru implementarea dispozitiilor si limitelor utilizarii sitului in cazul in care nu se ating valori inferioare sau egale cu CSI sau CSA.

Planul de controale post-operare cu scopul certificarii remedierii care trebuie eliberata de Autoritatea competenta (Comisia Tehnica prezidata de Prefect);

Proiectarea executiva cu descrierea activitatilor civile care vor fi efectuate, a tehnicilor specifice, a instalatiilor tehnologice care vor fi realizate, a aparaturilor, masinilor si instrumentelor, a functionarii instalatiei

Reuniuni de consultare intre executori, organism si controlori

Executarea actiunilor



Verificarea si certificarea remedierii.

Cu referire la localizarea tratamentului, interventiile de remediere se pot clasifica in:

Tratamente in situ: matricea poluata (sol sau apa) este tratata direct unde este localizata, adica fara a efectua mutarea; este solutia de preferat, intrucat nu exista deplasari de material contaminat;

Tratamente ex situ: se indeparteaza matricile poluate pentru a realiza decontaminarea in alte situri; se disting in:

- Tratamente on site: constau in extractia si tratarea matricilor poluante in instalatii mobile sau transportabile;

- Tratamente off site: prin intermediul instalatiilor fixe amplasate in exteriorul zonei contaminate.

7 Monitorizare

In cazurile in care sondarea preliminara confirma depasirea CSA chiar si cu un singur parametru, responsabilul de poluare pune in practica masuri de prevenire si implementeaza un plan de monitorizare. Aceasta monitorizare efectuata pe toate matricile de mediu este utila in evaluarea eventualelor variatii in timp a nivelelor de concentratie a contaminantilor prezenti.

4. ORGANISME IMPLICATE SI COMPETENTE

Sunt prezentate in continuare competentele Autoritatilor implicate in gestiunea siturilor contaminate, deja explicata in capitolele precedente.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

Ministerul Mediului, de comun acord cu Ministerul de Interne, are sarcina de a constitui, prin act interministerial, Comisia Tehnica de pe langa Prefectura competenta pe teritoriu.

Procedura de remediere a siturilor de interes national este atribuita Ministerului Mediului. In acest sens, in cazul aglomeratelor industriale, deja incluse in registrele siturilor care urmeaza a fi remediate, Ministerul Mediului, dupa ce consulta Comisia Tehnica, stabileste perimetrul complet al zonei. Mai mult, in cazul in care responsabilul de poluare nu ia masuri sau nu poate fi identificat sau daca nici proprietarul sitului contaminat si niciun alt subiect interesat nu iau masuri, interventiile sunt pregatite de Ministerul Mediului, cu sprijinul ANPM si ARPM.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM)

ANPM gestioneaza Inventarul National al Siturilor Contaminate si colaboreaza cu Ministerul Mediului.

Prefecturile

Prefectura are rolul de a coordona diferitele Institutii care participa la Comisia   Tehnica pentru inventarierea siturilor contaminate si a datelor de identificare aferente, definind timpii si prioritatile de interventie. Primeste toate comunicarile privind evenimentele de contaminare. Autorizeaza, prin intermediul Comisiei Tehnice toate fazele procedurale privind gestiunea siturilor contaminate, cu exceptia Siturilor de Interes National.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM)

ARPM participa la Comisia   Tehnica si isi exprima opinia cu privire la diferitele faze, administrative si tehnice, de gestiune a siturilor contaminate. Va avea sarcina de coordonare tehnica si de achizitionare a tuturor datelor colectate in vederea instituirii Inventarului Regional al Siturilor Contaminate, pentru a estima impactul asupra sanatatii umane. ARPM va transmite datele catre Ministerul Mediului si ANPM. ARPM va trebui de asemenea sa verifice corectitudinea datelor colectate, cu referire in special la caracteristicile specifice ale siturilor.

Agentia Locala pentru Protectia Mediului (APM)

APM participa la  ComisiaTehnica si isi exprima opinia cu privire la diferitele faze, administrative si tehnice, de gestiune a siturilor contaminate. Primeste toate comunicarile privind evenimentele de contaminare. Are rolul de a identifica activitatile cu potential de poluare, incheiate sau in desfasurare, ale depozitelor de deseuri, in exercitiu sau inchise, neconforme cu cele prevazute de directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999.

Pe langa aceasta, cand responsabilul de poluare, odata implementate masurile necesare de prevenire, confirma ca concentratiile limita ale pragului de alerta (CSA) nu au fost depasite, prevazand remedierea zonei contaminate si realizand autocertificarea specifica, APM efectueaza activitatile de verificare, control si validare prevazute.

Consiliul Judetean

Consiliul Judetean este intotdeauna solicitat sa participe la Comisia Tehnica a prefecturii si sa-si exprime parerea cu privire la diferitele faze, administrative si tehnice, de gestionare a siturilor contaminate. Primeste toate comunicarile privind evenimentele de contaminare.

Comunele/Primariile

Primariile participa la Comisia Tehnica, isi exprima parerea cu privire la diferitele faze, administrative si tehnice, de gestionare a siturilor contaminate, si furnizeaza datele cadastrale ale zonelor analizate. Primeste toate comunicarile privind evenimentele de contaminare.

Garda Nationala de Mediu

Garda Nationala de Mediu participa la Comisia Tehnica, isi exprima parerea cu privire la diferitele faze, administrative si tehnice, de gestionare a siturilor contaminate. Efectueaza inspectii in siturile identificate si in depozitele de deseuri necontrolate. In cazurile mai complexe din punct de vedere tehnic, ar putea fi prevazuta o colaborare intre APM si Garda Nationala pentru a evalua datele furnizate de operatori si pentru a verifica eventual validitatea acestora prin verificari analitice.

Directia Ape

Directia Ape la intalnirile Comisiei Tehnice trebuie sa furnizeze datele referitoare la panza freatica si la puturile de extragere.

Institutul Judetean de Agro-pedologie

Institutul Judetean de Agro-pedologie, la intalnirile Comisiei Tehnice, ar trebui sa furnizeze datele geologice referitoare la zona analizata.

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial de Mediu

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial de Mediu se ocupa de administrarea aspectelor privind identificarea beneficiarilor si a modalitatilor de alocare a fondurilor structurale pentru stimularea organismelor implicate in realizarea inventarului.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



INCARCAREA AUTOVEHICULULUI - TEST GRILA
Patrimoniul si functiile sale
Faze operationale ale interventiilor de remediere ale siturilor contaminate
MODIFICARI ALE CODULUI FISCAL ADUSE DE LEGEA NR. 343/2006 - IMPOZIT PE PROFIT
Reglementarea internationala a muncii - istoric
INFRACTIUNI SI CONTRAVENTII PREVAZUTE IN LEGEA AUDIOVIZUALULUI (LEGEA 504/2002)
Termeni si Conditii Generale privind Prestarea de Servicii de catre EXONSITE
Corespondenta legata de relatiile si informatiile aferente reglementarilor vamale in vigoare



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu