Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » legislatie
Instrumente pentru gestiunea evenimentelor de contaminare

Instrumente pentru gestiunea evenimentelor de contaminare


INSTRUMENTE PENTRU GESTIUNEA EVENIMENTELOR DE CONTAMINARE

Un aspect neabordat de legislatia romaneasca este acela referitor la fazele initiale de identificare a contaminarii. In acest scop in capitolul urmator se sugereaza o modalitate de identificare a contaminarilor istorice si a celor determinate de evenimente recente sau inca in curs si o modalitate de atribuire a responsabilitatilor catre subiectii implicati, tinand cont de parcursul deja identificat in Ordinul 756/97.

Inventarul oficial al Siturilor Contaminate, constituit initial din contaminarile istorice, va trebui sa fie intr-adevar un instrument dinamic care sa tina cont de toate situatiile de contaminare care vor necesita activitati de remediere.



1 Proceduri administrative pentru gestiunea initiala a evenimentelor de contaminare (propunere)

Cand se verifica un eveniment potential in masura sa contamineze situl, responsabilul de poluare pune in practica intr-un timp scurt (de exemplu 48 ore) masurile necesare de prevenire, descrise in capitolul 3 al acestui ghid si informeaza organele competente (Primarii, Consiliul Judetean, Prefectura si Agentia Locala pentru Protectia Mediului).

Aceeasi procedura se aplica si pentru contaminarile istorice, pentru care sunt responsabile societatile cu capital privat.

In acest sens se propune autodenuntarea, de catre aceste societati, a stadiului contaminarii sitului propriu.

Avantajul autodenuntarii este acela de a nu incepe imediat remedierea, care ar fi efectuata doar dupa formularea ordinii prioritatii interventiilor de remediere la nivel regional si/sau national, beneficiind de subventii publice.

In czul cand nu se autodenunta,vor avea obligatia de a pune in practica imediat si pe cheltuiala proprie pasii procedurali prevazuti pentru activitatile de remediere (punerea in siguranta, caracterizare, remediere, dupa cum este propus in capitolul 3).

Pentru siturile orfane pentru care nu se poate identifica responsabilul de poluare, sau nu poate fi considerat responsabil sau inca nu este posibil sa i se impute costurile de remediere, responsabilitatea de reducere a riscului pentru sanatatea umana este a administratiei publice locale. Pentru aceste situatii este necesar sa se prevada un mecanism de finantare specific, asa cum este sugerat in propunerea Directivei Parlamentului European si Consiliului COM (2006) 232 din 29.2006.

Responsabilul de poluare va desfasura o activitate de investigare preliminara si unde se confirma ca nu au fost depasite pragurile de alerta (CSA), nu se iau masuri speciale,

In cazul in care investigatia preliminara confirma depasirea CSA chiar si pentru un singur parametru, responsabilul de poluare instiinteaza imediat autoritatile competente prezentand: masurile de prevenire adoptate si planul de monitorizare, asa cum este prevazut prin Ordinul 756/97.

In cazul in care pe parcursul activitatilor de monitorizare, verificate periodic de APM, se confirma o crestere a concentratiei pana la depasirea pragului de interventie (CSI), chiar si cu un singur parametru in oricare dintre matricile de mediu monitorizate, autoritatile competente vor dispune efectuarea unui studiu de evaluare a riscului pentru definirea obiectivelor de remediere,

Responsabilul de poluare trebuie sa continue cu fazele succesive de colectare a datelor specifice despre sit, investigare (caracterizare), evaluare risc si remediere.

Ca si conditii limita de contaminare pentru panza freatica se sugereaza, in absenta unei norme romanesti specifice de referinta, cele indicate de legislatia italiana de sector, prezentate in tabelul 1.

Tabel 1: praguri limita de contaminare pentru panza freatica

APE SUBTERANE

Nr. ord.

SUBSTANTE

Valori limita ( g/l)

METALE

Aluminiu

Antimoniu

Argint

Arsenic

Beriliu

Cadmiu

Cobalt

Crom total

Crom VI

Fier

Mercur

Nichel

Plumb

Cupru

Seleniu

Mangan

Taliu

Zinc

POLUANTI ANORGANICI

Bor

Cianuri (libere)

Floruri

Nitriti

Sulfati (mg/l)

COMPUSI ORGANICI AROMATICI

Benzen

Etilbenzen

Stiren

Toluen

para-Xilen


POLICICLICI AROMATICI

Benzo(a)antracen

Benzo(a)piren

Benzo(b)fluoranten

Benzo(k)fluoranten

Benzo(g,h,i)perilen

Crisen

Dibenzo(a,h)antracen

Indenopiren

Piren

Suma (31, 32, 33, 36)

Alifatici clorurati cancerigeni

Clormetan

Triclormetan

Clorura de Vinil

1,2-Dicloretan

1,1-Dicloretilena

1,2-Diclorpropan

1,1,2-Tricloretan

Tricloretilena

1,2,3-Triclorpropan

1,1,2,2-Tetracloretan

Tetracloretilena (PCE)

Hexaclorbutadien

Insumare organohalogenati

Alifatici clorurati necancerigeni

1,1-Dicloretan

1,2-Dicloretilena

Alifatici halogenati cancerigeni

Tribrometan (bromoform)

1,2-Dibrometan

Dibromoclormetan

Bromodiclormetan

Nitrobenzeni

Nitrobenzen

1,2-Dinitrobenzen

1,3-Dinitrobenzen

Clornitrobenzeni

Clorbenzeni

Monoclorbenzen

Diclorbenzeni necancerigeni (1,2-diclorbenzen)

Diclorbenzeni cancerigeni (1,4-diclorbenzen)

1,2,4-triclorbenzen

1,2,4,5-tetraclorbenzen

Pentaclorbenzen

Hexaclorbenzen

Fenoli si clorfenoli

2-clorfenol

2,4 Diclorfenol

2,4,6 Triclorfenol

Pentaclorfenol

Amine aromatice

Anilina

Difenilamina

p-Toluidina

Fitofarmaceutice

Alaclor

Aldrina

Atrazina

Alfa - hexaclorciclohexan

Beta - hexaclorciclohexan

Gama - hexaclorciclohexan (lindan)

Clordan

DDD, DDT, DDE

Dieldrin

Endrin

Insumare fitofarmaceutice

Dioxine si furani

Insumare PCDD, PCDF (conversie T.E.F.)

4x 10-6

Alte substante

PCB

Acrilamide

n-hexan

Acid para-ftalic

Amiant (fibre A> 10 mm)*

a se defini

Daca in schimb se confirma o depasire a limitelor pentru panza freatica va trebui, dupa completarea Fisei de caracterizare, sa se elaboreze proiectul de remediere. Se exclude studiul de evaluare a riscului pentru reteaua de apa.

Fisele de Caracterizare, atat in faza de proiectare cat si in cea de elaborare si prezentare a datelor, va trebui sa fie aprobat si autorizat de autoritatile competente. Se propune infiintarea unei Comisii Tehnice stabilita prin Ordin de prefect si compusa din Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM), APM, Consiliul Judetean, Directia Ape competenta pentru bazinul de referinta si Primarii, pentru teritoriile de apartenenta. Fiecare dintre Organismele Publice convocate de Prefect va exprima un punct de vedere asupra Fisei de Caracterizare prezentat; Prefectul, printr-un act adecvat, va autoriza executarea Planului.

Fisele de Caracterizare pentru Siturile de Interes National vor fi aprobate de Ministerul Mediului, cu consultarea ARPM, APM si a altor Organisme pe care Ministerul va considera oportun sa le convoace.

Dupa realizarea Fisei de Caracterizare, responsabilul de poluare va trebui sa efectueze o analiza de risc utila pentru a stabili obiectivele de remediere, de identificat intre CSA si CSI. .

In urma rezultatelor studiului de evaluare a riscului , vor fi propuse obiectivele de remediere care vor fi aprobate de autoritatile competente.

O data stabilite obiectivele de remediere responsabilul de poluare va trebui sa realizeze un Proiect de Remediere. Acest Proiect trebuie sa fie aprobat si autorizat de autoritatile competente. Se propune, si in acest caz, realizare a unei Comisii de Analiza Tehnica stabilita de Prefect

Proiectele de Remediere a siturilor de interes national vor fi autorizate de Ministerul Mediului.

La incheierea activitatii de remediere, APM va evalua atingerea obiectivelor de remediere stabilite.

Figura 1 prezinta diagrama fluxului procedurii propuse pentru gestionarea siturilor contaminate, pentru sol, construita conform pasilor procedurali ipotetici din Ordonanta 756/97 cu cateva faze suplimentare in rosu.


Figura 1: diagrama de flux a procedurii pentru gestiunea siturilor contaminate, pentru matricea sol.

Figura 2 prezinta diagrama fluxului procedurii propuse pentru gestionarea siturilor contaminate, pentru panza freatica.


Figura 2: diagrama fluxului procedurii de gestiune a siturilor contaminate, pentru panza freatica.

2 Instituirea inventarului oficial al siturilor contaminate

Inventarierea siturilor contaminate si registrul aferent reprezinta un element fundamental pentru organizarea si rapiditatea proceselor, definind perioadele si prioritatile de interventie.

Cu referire la propunerea de Directiva a Parlamentului European si a Consiliului COM (2006) 232 din 29.2006, care instituie un cadru pentru protectia solului si modifica directiva 2004/35/CE, unde se prevede conform articolului 10 din Capitolul III "Contaminarea solului" - Partea I "Prevenire si inventar" ca Statele Membre sa elaboreze un inventar national al siturilor contaminate, se sugereaza urmatoarea metodologie de colectare a datelor existente pentru realizarea inventarului, a se institui printr-o prevedere legislativa adecvata.

Constituirea unei Comisii Tehnice (CT) pe langa Prefectura competenta de teritoriu, compusa din ARPM, APM, Consiliul Judetean, Garda Nationala, Institutul Judetean de Agro-pedologie, Directia Ape competenta pentru bazin si Primariile pentru teritoriile de apartenenta. Prefectura ar trebui sa joace rolul de coordonare intre diversele Institutii implicate. ARPM ar trebui sa joace rolul de coordonare tehnica si de analiza a datelor culese.

Identificarea de catre APM a activitatilor cu potential de poluare, intrerupte sau in curs, la care se refera anexa II din propunerea de Directiva mentionata mai sus.

Identificarea de catre APM a depozitelor de deseuri, in exercitiu sau inchise, neconforme cu prevederile directivei Consiliului 1999/31/CE din 26 aprilie 1999. In particular Romania prezinta un numar ridicat de "depozite de deseuri necontrolate" care necesita interventii de protectie a mediului.

Subdivizarea, de catre Comisia Tehnica (CT) (Prefect), a sarcinilor intre diferitele organisme implicate, care vor initia simultan activitatile de competenta si in special:

a.      Cu ajutorul formularelor anexate Ghidului, elaborate pentru inventarierea siturilor industriale potential contaminate (Anexa 1 - Formular pentru inventarierea siturilor industriale potential contaminate) si a depozitelor de deseuri necontrolate (Anexa 2 - Formular pentru inventarierea depozitelor de deseuri necontrolate), Garda Nationala ar trebui sa inceapa efectuarea de inspectii in siturile identificate. In vederea completarii unor parti prevazute in formulare, este necesara implicarea responsabilului activitatii industriale pentru siturile industriale si a operatorului depozitelor de deseuri necontrolate, daca exista. Aceasta colaborare ar trebui sa fie prevazuta ca obligatie a subiectilor mentionati anterior in legislatia de sector. In cazurile mai complexe din punct de vedere tehnic ar putea fi prevazuta o colaborare intre APM si Garda Nationala pentru a se verifica eventual validitatea cu verificarile analitice.

b.     Datele cadastrale ar trebui sa fie furnizate de Primariile competente.

c.      Datele geologice referitoare la zona in studiu ar trebui furnizate de Institutul Judetean de Agro-pedologie.

d.     Datele referitoare la panza freatica si la puturile de extragere ar trebui furnizate de Directia Ape.

e.      Eventualele cercetari chimice privind situl ar putea fi efectuate de societatea insasi, de APM sau de alte Organisme, care le vor face disponibile.

f.      Toate datele vor fi colectate si analizate de catre ARPM care va estima impactul asupra sanatatii umane.

Colectarea acestor date de ARPM va constitui deci Inventarul Regional al Siturilor Contaminate. ARPM va transmite datele catre Minister si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM). Aceasta din urma va gestiona Inventarul National al Siturilor Contaminate

Acest proces ar trebui reevaluat la o frecventa de cel putin cinci ani, asa cum este prevazut de Directiva propusa de Parlamentul European si Consiliu COM (2006) 232 din 29.2006.

Inventarul Siturilor Contaminate va putea fi printre altele implementat de la inregistrarea evenimentelor care afecteaza mediul si a zonelor de abandon a deseurilor, fie ca urmare a semnalarii de evenimente de contaminare, recente sau in curs de realizare, sau de evidente confirmate in teritoriu si care nu sunt asadar planificabile. Pentru acest ultim caz au fost elaborate alte doua formulare pentru inventarierea siturilor de deseuri abandonate (Anexa 3 - Formular pentru inventarierea depozitelor de deseuri abandonate) si pentru a evidentia non-conformitatile de mediu intalnite in teritoriu (Anexa 4 - Formular pentru relevarea non-conformitatilor de mediu prezente pe teritoriu), pentru care nu se cunosc responsabilii. Aceste formulare, anexate Ghidului, vor putea fi utilizate cu aceeasi procedura propusa mai sus (4a - 4f).

Organismul Intermediar pentru Programul Operational Sectorial de Mediu s-ar putea ocupa de aspectele referitoare la identificarea beneficiarilor si a modalitatilor de alocare.

3 Situri de interes national

Siturile de interes national, in vederea remedierii, sunt identificabile din prisma caracteristicilor sitului, a cantitatilor si periculozitatii poluantilor prezenti, a relevantei impactului asupra mediului inconjurator in termeni de risc sanitar si ecologic, precum si a prejudiciului pentru bunurile culturale si ambientale, conform urmatoarelor principii si criterii :

a) interventiile de remediere trebuie sa vizeze zone si teritorii, inclusiv capacitatea hidrica, de o evidenta importanta ambientala;

b) remedierea trebuie sa vizeze zone si teritorii protejate;

c) riscul pentru sanatate si mediu care deriva din depasirea evidenta a CSI trebuie sa fie deosebit de crescut in raport cu densitatea populatiei sau intinderea zonei interesate;

d) impactul socio-economic cauzat de poluarea zonei trebuie sa fie relevant;

e) contaminarea trebuie sa reprezinte un risc pentru bunurile de interes istoric si cultural de relevanta nationala;

f) interventiile care se vor implementa trebuie sa vizeze situri cuprinse in teritoriul mai multor regiuni.

Delimitarea Siturilor de Interes National este definita prin Ordin al Ministerul Mediului, cu consultarea Primariilor, Consiliilor Judetene si ARPM, asigurand participarea responsabililor precum si a proprietarilor zonelor de remediat, daca sunt diferiti de subiectii responsabili.

Activitatea de perimetrare a unui sit contaminat are drept scop identificarea si delimitarea, in mod clar, a zonei de interes unde vor fi conduse fazele succesive de caracterizare si remediere.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.