Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » criminalistica
Fotografia judiciara operativa efectuata cu ocazia investigarii tehnico stiintifice a locului faptei

Fotografia judiciara operativa efectuata cu ocazia investigarii tehnico stiintifice a locului faptei



Fotografia judiciara operativa efectuata cu ocazia investigarii tehnico stiintifice a locului faptei

Metode si procedee aplicate in executarea fotografiei judiciare operative de la locul faptei

Pe parcursul efectuarii cercetarii locului faptei, pentru ilustrarea tuturor activitatilor ce se desfasoara si a modului in care s-a executat aceasta activitate de cercetare, precum si pentru demonstrarea starii de fapt existente, la momentul inceperii si pe parcursul cercetarii, se folosesc o serie de metode si procedee fotografice, specifice tehnicii criminalistice, anume :

a) fotografia de orientare ;

b) fotografia schita ;

c) fotografia obiectelor principale,a cadavrelor,a urmelor ;




d) fotografia de detaliu ;

Executarea acestor fotografii se face in ordinea mentionata mai sus , astfel incat ea sa corespunda fazelor principale ale cercetarii la fata locului.

Fotografia de orientare

Este fotografia prin care se fixeaza intregul loc al comiterii faptei impreuna cu imprejurimile sale, incat dupa ea sa se poata face cu usurinta, la nevoie, orientarea in teren.

Rolul fotografiei de orientare consta in a ajuta organele judiciare in stabilirea posibilitatilor de acces la locul faptei de care a profitat faptuitorul, eventualele posturi de paza. Totodata, fotografia de orientare permite identificarea exacta si cu usurinta a locului faptei in situatiile cand se impune efectuarea reconstituitilor.(vezi foto.2)

Foto.2 Fotografie de orientare

O fotografie de orientare corect executata trebuie sa cuprinda, pe langa locul faptei si anumite repere considerate fixe. Aceste repere se aleg in functie de configuratia terenului si de plasarea lor in raport cu locul faptei, cum ar fi: bornele kilometrice, bornele de hotar, indicatoarele de circulatie din afara localitatilor, cantoanele, barierele de cale ferata, anumite cularitati ale topografiei terenului.

Nu este indicat a se folosi ca repere de orientare gramezi de pietris de pe sosele, glugi de coceni, baraci sau corturi provizorii si altele de acest gen, a caror existenta este temporara, uneori chiar de ordinul orelor.

Fotografia de orientare se face in faza statica a cercetarii locului faptei, cand nu se misca nimic din tot ce se afla in perimetrul acestuia. Aceasta fotografie se face in conditii obisnuite de timp la lumina naturala a zilei. Se recomanda ca, pe cat posibil fotografia sa se execute cand lumina naturala nu creeaza umbre puternice.

Fotografii de orientare foarte bune, uniforme, cu multe detalii, se obtin prin fotografierea locului faptei de timp cu cer usor noros, inainte de rasaritul soarelui sau imediat dupa ce apune, cand obiectele nu se eclipseaza unele pe altele prin umbrele lor.

Daca se fotografiaza pe timp cu soare, izvorul de lumina, soarele, trebuie sa se afle in spatele aparatului de fotografiat sau lateral, pentru ca razele sa nu patrunda direct in obiectiv.

Pentru inregistrarea fotografica corecta este bine sa se foloseasca obiective superangulare, cu camp larg de deschidere, sau sa se execute dintr-un punct de statie situat cat mai sus, amplasat pe o ridicatura de teren, pe platforma superioara a autolaboratorului criminalistic sau dintr-un elicopter plasat deasupra centrului locului faptei in special cand aceasta s-a produs in locuri deschise ca: accidente de circulatie rutiera, de cale ferata, explozii, incendii.

Atunci cand locul faptei este situat in interiorul unui mobil, fotografia de orientare trebuie sa cuprinda intreaga cladire in care a fost comisa fapta cercetata, daca-i posibil fatada ei, cu intrarea principala, cladirile din imediata-i vecinatate, strada sau o parte din ea anumite obiecte fixe de pe strada ca: arborii ornamentali, stalpii telefonici.

In cazul cercetarii unui accident de circulatie se va insista asupra unor fotografii care sa cuprinda o portiune cat mai mare din drumul public pe care a avut loc accidentul, pentru a se putea stabili gradul si distanta de vizibilitate, felul drumului, imprejurimile lui imediate Daca locul savarsirii faptei se gaseste sub nivelul unei ape, fie ca aici s-au descoperit urmele savarsirii infractiunii sau efectele ei, cadavrul sau obiecte aruncate in apa, inainte de a se executa fotografiile sub apa pentru a retine caracteristicile locului faptei sau al obiectului principal al infractiunii, vom executa o serie de fotografii de orientare, reproducand suprafata apei, malurile, eventualele cladiri apropiate.

Fotografia de orientare, in functie de natura si intinderea locului fotografiat, poate fi unitara, cand se realizeaza dintr-o singura pozitie si panoramica, in cazul fotografierii pe segment a locului respectiv.

Foto.3

Fotografia panoramica poate fi circulara sau liniara in functie de forma obiectului de fotografiat.

Fotografia panoramica circulara o realizam atunci cand locul unde a fost savarsita fapta este atat de intins incat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine.

Fotografia panoramica circulara este aplicabila cand locul faptei se intinde pe o suprafata ce nu poate fi cuprinsa intr-o singura imagine, nu permite alinierea pe o deplasare paralela cu campul de fotografiat sau cand locul comiterii infractiunii nu surprinde si detalii topografice de vecinatate imediata. Punctul de statie ales este obligatoriu fix, iar rotatia o efectuam pana cuprindem intreaga portiune de teren, de regula intre 120° pana la 360°.

In functie de distanta aparatului fotografic de locul faptei si de unghiul de camp al obiectivului aparatului, vom alege baza fotografica de obiect mai mica decat unghiul de deschidere al obiectivului fotografic (pentru un obiectiv normal cu distanta focala de 50 mm. unghiul de camp este de cca. 45-46°, astfel ca putem admite o baza fotografica de obiect la 35 - 40°). Calcularea timpului de expunere si a diafragmarii au o importanta deosebita intrucat o rotatie completa ne poate aduce si in solutia de a efectua fotografii contra sursei de iluminare. Se vor respecta de asemenea linia orizontului ori a bazei fotografice, cat si unghiul de camp al obiectivului. La final imaginile se imbina pentru a reda configuratia campului infractional. Pot fi utilizate in acest scop si aparate de fotografiat cu obiectiv rotativ (140° - 180°) care asigura o continuitate liniara perfecta a imaginii, dar si aparatele fotografice digitale care pot compune din secvente o asa zisa fotografie unitara.

Foto.4 Schita secventelor pentru realizarea unei fotografii panoramice circulare[6]

Aparatul fotografic se asaza pe un stativ cu cap mobil spre a putea fi rotit pe un arc de cerc de 180 . Locul faptei il fotografiem pe segmente. Fiecare segment trebuie sa cuprinda o parte din celalalt.

Mai recent fotografia panoramica circulara se realizeaza si prin folosirea aparatului forografic cu obiectiv rotativ cu unghiul de camp de 140 si chiar mai mare. Avantajele utilizarii acestui aparat sunt multiple: se cuprinde un unghi mare de fotografiere cu incadrare corecta a imaginii, rapiditatea fotografierii si continuitatea liniara perfecta.

Fotografia panoramica liniara este recomandata atunci cand obiectul de fotografiat ar fi imobil de dimensiuni mari, situat pe o strada ingusta care nu permite fotografierea de la o distanta mare. Fotografia panoramica liniara consta in fotografierea succesiva a locului faptei, pe portiuni, pe care le asamblam ulterior si vom obtine o imagine a zonei la o scara mult mai mare decat o fotografie unitara.

Distanta dintre doua puncte de statie se stabileste in functie de unghiul de poza al obiectivului, iar cel care executa fotografierea se va deplasa paralel cu obiectivul (pe o linie imaginara), cuprinzand in imaginea urmatoare a unei portiuni din suprafata fotografiata anterior (pentru eliminarea aberatiilor de sfericitate si realizarea unei imbucsari optime). Este important sa se mentina constanti parametrii de lucru (diafragma, timp de expunere, respectarea liniei orizontului sau a liniei bazei fotografice). Se repeta succesiv operatiunea pana este fotografiata intreaga zona.

Foto. 5 Schema fotografiei panoramice

A: obiectul de fotografiat

B: linia paralela de deplasare a aparatului fotografic

Aparatul se fixeaza pe trepied, la aceeasi distanta de sol si de axa longitudinala a obiectului de fotografiat, iar obiectivul se fixeaza perpendicular pe obiectul respectiv la toate segmentele fotografiate.

Fotografia schita

Fotografia schita serveste la fixarea locului faptei, in intregime sau pe sectoare, insistand asupra raporturilor reciproce de pozitie in care se gasesc diferite obiecte si urme.[8]

Aceasta fotografie se face in faza statica a cercetarii locului faptei, cu aceeasi mijloace tehnice ca si fotografia de orientare. In plus la fotografia schita, de multe ori, se utilizeaza diferite izvoare de lumina artificiala, cand locul faptei este in interiorul unei cladiri.

Fotografia schita trebiue sa fie executata de la o distanta care sa permita incadrarea intregului loc al infractiunii, inclusiv obiectul principal: cadavrul, spartura in perete, focarul incendiului etc..

Pentru a obtine o imagine completa, estenecesar sa se execute mai multe fotografii schita din mai multe pozitii, de exemplu din doua sau chiar patru parti opuse.

Fotografie schita efectuata cu ocazia investigarii locului faptei

In cazul infractiunilor cu victime, una din fotografiile schita va reprezenta cadavrul cu obiectele aflate in imediata lui apropiere, iar alta va reprezenta separat numai cadavrul. Aceasta din urma va reda pozitia cadavrului precum si imbracamintea lui.

Fotografia schita poate fi unitara, cand obiectivul aparatului fotografic cuprinde dintr-o singura pozitie intregul loc al faptei, realizand astfel o singura fotografie schita si fotografii schite in serie, cand locul faptei este fixat, prin mai multe fotografii din pozitii diferite .

In functie de forma locului faptei, de gradul in care este acoperit cu felurite obiecte cand din orice pozitie s-ar fotografia unele obiecte eclipseaza pe altele, fotografiile schita in serie pot fi: pe sectoare, de pe pozitii contrare si incrucisate.

Fotografia schita pe pozitii incrucisate

Acest gen de fotografie se executa cand nici pe cele doua fotografii de pe pozitii contrare nu s-a reusit a se imprima intreg spatiul necesar.

Procedeul se numeste astfel, pentru ca fotografierea se efectueaza pe directii opuse ( incrucisate), de regula,din cele patru puncte cardinale (vest,est, nord,sud ).

Procedeul se aplica in situatia in care subiectul de fotografiat ( locul faptei ,obiectele principale , urmele) prezinta importanta juridica si trebuie privit din mai multe parti.

Aparatul fotografic va fi orientat spre si perpendicular pe fiecare din partea subiectului ce ne intereseaza. Incadrarea celor patru imagini se va face in asa fel incat o portiune din imaginea anterioara sa se vada si pe fotografia executata din coltul vecin.



Fixarea pe fotografiile schita a rezultatelor cercetarii locului faptei comporta anumite particularitati. Astfel, in cazul incaperilor mici, fotografiile trebuie executate de la cea mai mare inaltime posibila. In caz contrar neputand fi cuprinsa in imagine decat o portiune foarte mica. De asemenea, punctele de statie din care se executa fotografia trebuie astfel alese incat sa se evite posibilitatea ca obiectele mari sa le acopere pe cele mici.

Fotografierea se executa concentric, deplasandu-se in jurul locului faptei sau subiectului care se fotografiaza.

Fotografia schita unitara

Prin acest procedeu se urmareste cuprinderea intregului loc al faptei intr-un singur cadru. Important este insa, alegerea punctului de statie si a obiectivului cu distanta focala convenabila surprinderii totalitatii sau marii majoritati a elementelor caracteristice si in special a obiectelor principale.

Fireste ca nu este exclusa posibilitatea executarii unor fotografii de orientare schita prin procedeul panoramarii.[12]

Cu cat distanta principala focala a obiectivului este mai mare cu atat aparatul fotografic va trebui situat la distanta mai mare, pentru a cuprinde aceeasi “baza fotografica de obiect” datorita deschiderii de camp mai mica si invers, cu cat distanta focala principala a obiectivului este mai mica si implicit deschiderea de camp mai mare, locul faptei va putea fi fotografiat mai din aproape, asigurand redarea mai completa a detaliilor.

Fotografiile de pe pozitii contrare se executa fixand aparatul la una din extremitatile spatiului care urmeaza a fi fotografiat. Acest loc se alege astfel ca, pe cat posibil, obiectele sa nu se acopere unele pe altele.

Inaltimea de la care se executa fotografia, este bine sa fie de 1,50 – 1,70 m de la sol, care este inaltimea medie sub care vad majoritatea oamenilor si din perspectiva caruia este obisnuit ochiul nostru sa vada lucrurile.

Dupa ce s-a executat aceasta prima fotografie, aparatul este fixat pe partea opusa a spatiului, pe partea contrara, executandu-se o a doua fotografie. De data aceasta, in fotografie vor aparea atat obiectele care au cazut in zona “oarba” la prima fotografie, cat si toate obiectele din prima fotografie, vazute insa din partea opusa.

Fotografia schita de pe pozitii, incrucisate se executa cand nici pe cele doua fotografie de pe pozitii contrare nu s-a reusit a se imprima intreg spatiu necesar.

Realizarea acestor fotografii se face asezand aparatul intr-un punct oarecare al dreptunghiului imaginar trasat in jurul spatiului ce urmeaza a fi fotografiat, ales in asa fel, ca sa se cuprinda in vizorul aparatului sectorul cel mai mare posibil din acel spatiu, iar obiectele sa nu se acopere unele pe celelalte.

Dupa ce se executa prima fotografie se va muta aparatul de fotografiat in celalalt colt al dreptunghiului amintit executandu-se cea de a doua fotografie cu respectarea acelorasi conditii de lucru ca si la prima. Apoi se va trece la executarea celei de-a treia fotografii din al treilea colt imaginar, iar din cel de al patrulea colt al dreptunghiului imaginar se va executa ce-a de a patra fotografie

Incadrarea celor patru imagini se va face in asa fel incat o portiune din imaginea anterioara sa se vada si din fotografia executata in coltul vecin.

Daca sectorul care urmeaza sa fie fixat pe fotografii este mare, in loc de un dreptunghi imaginar se vor executa fotografii din colturile unui poligon imaginar, trasat in jurul sectorului de fotografiat, poligon cu cat mai multe laturi, cu cat acel sector este mai mare.

Fotografia pe sectoare a locului respectiv se face respectand aceleasi conditii ca si la fotografia panoramica. Fiecare din aceste fotografii va oglindi un sector, o parte din locul faptei. Prin juxtapunerea acestor fotografii se va obtine fotografia schita panoramica.

La executarea fotografiei schita spre deosebire de fotografia de orientare, se pune problema folosirii uneori a luminii artificiale.Este necesar ca locul faptei sa fie iluminat corespunzator, in mod uniform, fara sa se creeze umbre puternice care ar putea sa atenueze unele detalii sau sa ascunda anumite obiecte din perimetrul sau.Plecand de la necesitatea iluminarii uniforme a locului respectiv, un singur izvor de lumina artificiala nu este suficient pentru obtinerea conditiilor corespunzatoare de realizare a fotografiei schita.

Daca se fotografiaza prin folosirea unui singur izvor de lumina dirijata, imaginea astfel obtinuta este cu pete de lumina si umbre, care ascund detaliile obiectelor si uneori chiar adevarata lor forma.

Obiectele care se gasesc in adancimea locului faptei sunt eclipsate de umbrele obiectelor situate in prim plan.

Atunci cand locul faptei are o profunzime mica, se obtin fotografii schita reusite prin iluminarea lui cu doua izvoare de lumina artificiala situate in partile laterale ale aparatului de fotografiat, putin in spatele acestuia ca razele de lumina sa nu patrunda in obiectiv .

In schimb cat locul respectiv are o profunzime mare, va avem nevoie pe langa izvoarele de lumina frontala sa se foloseasca si izvoare de lumina complementare, puse in adancimea spatiului fotografiat, astfel incat sa nu intre in campul vizual al aparatului de fotografiat si razele lor sa nu fie indreptate spre obiectiv.

Aceste izvoare de lumina complementare au rolul de a ilumina profunzimea spatiului fotografic si de a reduce umbrele create de lumina frontala.

Pentru reducerea umbrelor se mai pot utiliza cu succes paravanele albe, care se pun in afara limitelor locului faptei, astfel incat sa reflecteze lumina din partile laterale.

Izvoarele de lumina artificiala se fixeaza cam la aceeasi inaltime cu aparatul de fotografiat, deoarece spatiul in cauza se imprima pe pelicula asa cum este in realitate, fara denaturari in forma si dimensiuni.

Daca locul faptei cuprinde numai obiecte mobile, se va cauta ca aparatul fotografic sa fie orientat astfel incat sa cuprinda si unele obiecte fixe (un copac, o fantana) pentru a usura orientarea fotografiei.

Fotografia obiectelor principale

Prin obiecte principale, in cazul cercetarii unei infractiuni, se intelege obiectele care au fost in legatura directa cu infractiunea. Din categoria obiectelor principale pot fi enumerate cadavrele, armele, instrumentele de spargere, mijloacele de transport angrenate in accident.[17]

Fotografia obiectelor principale se executa intocmai ca si fotografia de orientare si fotografiile schita, in faza statica a cercetarii locului faptei, fara ca obiectul sa fie deplasat in locul in care a fost descoperit, interesandu-ne, in primul rand, pozitia acestuia si distantele la care se afla fata de alte obiecte ale infractiunii

Spre deosebire de fotografia schita, aceasta fotografie cuprinde numai o parte din locul faptei, numai cate unul din obiectele principale aflate in perimetrul sau. Fiecare obiect nu se fotografiaza izolat, ci in corelatie cu urmele si obiectele din imediata sa apropiere, astfel incat din aceasta fotografie sa se poata stabili pozitia sa in raport cu celelalte obiecte.

De exemplu, un pistol cu care s-a sinucis o persoana trebuie fotografiat, in asa fel incat sa rezulte ca acesta s-a gasit langa mana sinucigasului.

Obiectele principale trebuie fotografiate in asa fel incat axul optic al obiectivului sa cada perpendicular pe forma de baza a subiectului. In cazul subiectilor de dimensiuni mici, fotografierea se executa fixand aparatul pe trepied cu ajutorul sinei de glisare, care permite inclinarea aparatului in orice pozitie, precum si apropierea sau indepartarea lui in planul ales. Daca se fotografiaza un pistol, cutit, topor, trebuie sa se aseze langa acesta un centimetru gradat, astfel ca din fotografie sa rezulte dimensiunile cat si aspectul obiectului.

Centimetrul gradat se asaza paralel cu una din laturile obiectului, de regula latura cea mare, la o distanta de cca.1-2 cm si in acelasi plan cu partea superioara a obiectului. In cazul cand unele obiecte, datorita materialului din care sunt confectionate, produc reflexe daunatoare obtinerii unei fotografii de calitate, este indicat a se folosi filtrele de polarizare.

Orice obiect care prezinta importanta pentru elucidarea cauzei se fotografiaza separat si de aproape, in asa fel incat, daca pe el exista eventuale urme, sa se distinga clar atat acestea cat si tablita cu care a fost marcat.

Fotografie a obiectelor principale.Placuta cu nr. 1 indica un cutit.

Cand obiectele purtatoare de urme sunt de dimensiuni mici, ele se ansambleaza si se transporta la laborator pentru executarea fotografiilor urmelor, mai ales in cazul cand sunt necesare tehnici sau operatii speciale.

Fotografia obiectului principal va trebui dublata de o fotografie care va reda pozitia acestui obiect in ansamblu campului infractional, precum si in raport de pozitia sau destinatia fata de alte obiecte principale.

Iluminarea obiectelor principale pentru a le putea fotografia se face cu lumina artificiala, cand lipseste sau este insuficienta cea naturala. Pentru executarea acestor fotografii nu este necesara iluminarea in profunzime, ca la fotografia schita.

Pozitia de fotografiere a obiectelor principale se alege in asa fel ca obiectul principal sa fie in centrul atentiei, iar in partile periferice ale imaginii sa se fixeze obiectele si urmele find imediata lui apropiere.

Obiectivul aparatului fotografic, in functie de caz, poate sa cada sub un unghi drept pe obiectul de fotografiat, cand acesta are o pozitie verticala, cum ar fi usa fortata,dulapul spart,sau sa aiba o pozitie oblica sau perpendiculara fata de obiectul respectiv ca: arma corp – delict, cadavrul victimei ori diferite urme de picioare. Obiectele care au o lungime mult diferentiata de latime, se fotografiaza dintr-o pozitie din care obiectivul aparatului sa fie perpendicular pe zona lor de mijloc.

La aceste obiecte nu se recomanda fotografierea de la un capat la altul, deoarece partea mai aproape de aparat va aparea mult mai mare decat este in realitate.

Cadavrul poate constitui obiectul principal al cercetarii in cazurile de omor, sinucideri, accidente de circulatie. Fotografia cadavrului, daca se executa bine poate fi de un real folos in reproducerea pozitiei exacte a acestuia membrelor, starii imbracamintei, formei si plasamentului leziunilor vizibile.

Pentru inregistrarea acestor aspecte este indicat a se executa fotografia cadavrului dintr-un punct situat deasupra lui, precum si din partile laterale, evitandu-se pe cat posibil fotografierea dinspre cap sau dinspre picioare .

Cadavrele inghetate se fotografiaza atat in starea in care au fost descoperite, cat si dupa dezghetarea lor. La cadavrele dezmembrate se executa cate o fotografie pentru fiecare segment de cadavru, precum si o fotografie de ansamblu, daca este posibil, pentru a se evidentia dispunerea segmentelor respective in spatiu si a eventualelor balti de sange sau organe interne.

In cazul spanzurarilor este bine a se executa fotografierea cadavrului din cel putin patru parti diferite, pentru a se scoate in evidenta pozitia latului si a nodului. Cadavrele innecatilor trebuie fotografiate imediat dupa scoaterea din apa, intrucat in aer procesul de putrefactie se accelereaza, astfel incat pot aparea deformari sensibile ale acestora.

Daca nu se poate incepe imediat cercetarea, este de preferat sa se tina cadavrul in apa. Pana in momentul cand fotografierea sa devina posibila. Este indicat ca fata cadavrului sa nu se fotografieze intr-o lumina puternica, ce ar face ca anumite detalii sa dispara.[22]

Fotografia de detaliu

Fotografia de detalii se executa in faza dinamica a cercetarii la fata locului, cand obiectele pot fi miscate si asezate in pozitia cea mai favorabila pentru a fi fotografiate, astfel incat sa rezulte forma, dimensiunile, particularitatile si urmele existente pe obiect.

Fotografia de detalii se executa la scara, cu o rigla gradata milimetric sau o panglica. Pentru atingerea acestui scop, metodele de realizare a fotografiilor detaliilor se deosebesc mult de cele anterioare. In primul rand, fiind vorba de faza dinamica a cercetarii locului faptei, obiectul de fotografiat se poate misca si aseza intr-o pozitie cat mai favorabila pentru fotografiat, iar in al doilea rand, obiectivul aparatului de fotografiat se fixeaza perpendicular pe suprafata obiectului si la o distanta ce permite scoaterea in evidenta a detaliilor, fara a fi nevoie de utilizarea microscopului, deci cu ochiul liber .

In aceasta fotografie se insista atat asupra aspectului obisnuit al obiectului respectiv, cat si asupra modificarilor produse cu ocazia savarsirii infractiunii cercetate. Asa de exemplu, daca un cleste de carbuni a fost folosit la lovirea victimei, va fi fotografiat in asa fel incat, pe langa caracteristicile individuale determinate de fabricare si de uzura zilnica, sa apara si urmele folosirii lui in comiterea infractiunii respective.

Sunt relativ frecvente imprejurarile cand fotografia de detaliu se interfereaza cu macrofotografia, destinata unor mariri de pana la 10 ori. Fotografia de detalii se executa intotdeauna la o scara mai mare decat celelalte fotografii de la locul faptei, uneori chiar la o scara mai mare decat dimensiunea reala a obiectului, cum sunt urmele de maini sau diferitele striatii, care se executa la scara 4:1.

In cadrul fotografiei detaliilor se fixeaza leziunile de pe corpul victimei, astfel incat sa se poata aprecia caracterul, dimensiunile si localizarea lor precisa, adica zona corpului unde se afla, ca prin studierea acestei fotografii sa se determine ce categorii de organe puteau fi vatamate .

Fotografierea detaliilor se face cu aparatul fixat pe trepied si cu obiectivul orientat in pozitie perpendiculara pe obiectul de fotografiat. La fotografierea urmelor instrumentelor de spargere, un izvor de lumina trebuie sa fie in spatele aparatului de fotografiat, iar un altul de intensitate mai mica, intr-o parte laterala a urmei ori a obiectului, spre a proiecta razele sub un unghi ascutit, in vederea creerii de umbre care sa evidentieze detaliile.

La fotografierea urmelor de suprafata, de cele mai multe ori se foloseste o lumina bilaterala, izvoarele de lumina se gasesc intr-o parte si alta a obiectului la aceeasi distanta.



Procedee speciale folosite in unele fotografii executate la locul savarsirii faptei

1. Fotografierea cadavrelor

In numeroase cazuri, cadavrul constituie obiectul principal al cercetarii, cum sunt: cazurile de omor, sinucideri, accidente de circulatie, accidente de munca.

Fotografia trebuie sa oglindeasca pozitia cadavrului, la locul faptei, obiectele si urmele din apropierea acestuia, imbracamintea si leziunile de pe cap.

In raport cu sarcinile aratate se fotografiaza: cadavrul cu cadrul inconjurator, cadavrul separat si la scara marita, leziunile de pe corp, partile de imbracaminte la o scara cat mai mare.

La fotografierea cadavrului cu includerea cadrului inconjurator, aparatul se asaza astfel incat sa fie vizibile obiectele inconjuratoare, iar imaginea cadavrului insusi, sa ocupe cat mai putin loc in cadru.

Ca procedeu special de fotografiere, cadavrului i se va executa o fotografie-plan, luata de sus, pe verticala si doua fotografii laterale. Aceste fotografii se executa inca in faza statica a cercetarii locului faptei, cand cadavrul nu a fost miscat din locul in care a fost gasit.Aparatul fotografic se asaza suficient de sus, deasupra cadavrului, pentru a-l cuprinde in intregime. Inaltimea aparatului se stabileste dupa caracteristicile optice ale obiectivului, adica dupa distanta principala focala si dupa unghiul de deschidere al campului fotografic. Sursele de lumina se repartizeaza: lumina principala este situata deasupra aparatului fotografic sau alaturi de el, iar una sau doua surse secundare se asaza lateral pentru a atenua umbrele.[24]

Pentru a nu obtine imagini deformate, aparatul fotografic va fi fixat intr-o pozitie plan paralela cu pozitia cadavrului. Cadavrele situate in pozitie sezand sau cele spanzurate vor fi fotografiate din patru parti opuse, incluzand obligatoriu intre aceste pozitii si partea unde este situat nodul latului sau leziunea principala vizibila.

Cadavrele inghetate sunt fotografiate atat in starea in care au fost descoperite cat si dupa dezghetarea lor la temperatura camerei, pentru a se putea deosebi diferitele forme de leziuni sau petele dupa natura lor. Fotografierea cadavrelor innecatilor si a cadavrelor dezmembrate le-am analizat in capitolul referitor la fotografierea obiectelor principale.

Cadavrele carbonizate se fotografiaza sub o lumina puternica directa, situata in spatele aparatului fotografic, pentru a le reda cat mai bine detaliile, iar pentru a asigura precizia conturului, cadavrul se asaza pe un cearceaf alb sau pe niste coli de hartie.[25]

La cadavre regula e aceea ca in ipoteza mortii violente cadavrul sa fie fotografiat in pozitia si starea in care a fost gasit, nefiind permisa nici o modificare. Daca identitatea decedatului nu se cunoaste, se efectueaza fotografia de identificare.

In cazul in care fata cadavrului a fost desfigurata, anchetatorii solicita expertului medico-judiciar sa-i restabileasca infatisarea, adica sa-i faca toaleta cadavrului “

“ Toaleta” se executa de obicei la morga.

Spre a usura identificarea cadavrului, acesta se fotografiaza cu aceeasi imbracaminte cu care a fost gasit. In lipsa imbracamintei, cadavrul se acopera cu o tesatura oarecare. Nu este admisa imbracarea cadavrului cu haine straine.

Cadavrul se fotografiaza din fata, din profil dreapta si din profil stanga si cu fata treisferturi intoarsa. Pentru fotografiarea din profil, cadavrul se asaza intins pe o masa, iar pentru fotografierea din fata, pe podea, cu fata in sus.

Dupa fixarea prin fotografie a aspectului general al cadavrului si indeosebi al pozitiei lui fata de obiectele inconjuratoare,se trece la fotografierea,la o scara mai mare a detaliilor ca:leziunile vizibile,urmele infractiunilor ramase pe imbracaminte, petele sau baltile de sange, urmele de otravire, arsurile.

Daca leziunile provocate de armele de foc au creat orificii atat de intrare cat si de iesire, aceste urme vor fi fotografiate intr-o succesiune imediata. Leziunile in forma alungita se fotografiaza cu sursa de lumina asezata lateral, iar pentru reproducerea detaliilor din leziunile formand deschideri largi ca vene sau ligamente taiate, sursa de lumina se asaza orientata pe axa leziunii pentru a nu avea umbre suparatoare.

Fotografia urmelor de picioare si a urmelor de maini

Urmele de picioare descoperite la locul savarsirii faptei sunt fotografiate atat sub aspectul cararii de urme, in cazul in care intereseaza fixarea elementelor mersului, directia acestuia, cat si ca urme izolate elementele caracteristice ale piciorului gol sau al incaltamintei. Cararea de urme se fotografiaza cu axa optica a obiectivului situata pe axa cararii de urme, cautand ca in cadru sa se prinda si un obiect fix oarecare, pentru orientarea in spatiu.[27]

Cararea de urme sau numai o parte din ea, este preferabil sa se fotografieze in plan, pentru a reda mai exact elementele mersului, ca latimea, lungimea si unghiul pasului.

Aspect si detaliu redand o carare de urme forma cu aspect de incaltaminte

Cand cararea de urme este formata ca urma de suprafata si urmele de picioare sunt slab vizibile, inainte de fotografierea conturul acestora se marcheaza cu creta pentru ca imaginea fotografica sa retina exact forma si pozitia lor. Fotografia izolata a urmelor de picioare necesita de asemenea unele procedee speciale, dupa cum urmele sunt de suprafata sau de adancime.

Urmele de suprafata sunt fotografiate cu aparatul fixat pe trepied cu un brat de prelungire, intr-o pozitie perfect paralela cu suprafata urmei, iar lumina situata in spatele aparatului este orientata direct pe urma. Daca urma este latenta se va produce la evidentiere a ei cu prafuri colorate aderente sau prin reactivi chimici.

Daca urma se formeaza prin depunerea unei substante vizibile ca: faina, cenusa, sange, sau vopsea, suficient de contrastante fata de fond sau prin ridicarea solului cum ar fi un strat de pulbere fina sau un strat subtire de zapada si atat conturul urmei si detaliilor sunt clar vizibile, fotografia se executa prin procedee obisnuite.

Daca insa urma de suprafata se distinge greu de culoarea obiectivului pe care s-a format din lipsa de contrast dintre urma si fond, obiectivul fotografic va fi completat cu un filtru de culoare care sa asigure aceasta separare, marind contrastul dintre ele.

Fotografia urmelor de suprafata trebuie executata cu multa grija, caci de multe ori ea este singurul mijloc de fixare exacta in afara descrierii in procesul-verbal de cercetare a locului faptei .

Daca suntem lipsiti de trepiedul cu bratul prelungit, urma de picior se va fotografia din mana, asigurand o pozitie paralela a spatelui aparatului fotografic fata de planul urmei.

Fotografia urmelor de picioare, indiferent de natura lor, se executa intotdeauna inaintea oricarei masuri de ridicare pentru a mentine imaginea nealterata.

Fotografia urmelor de picioare formata in adancime se executa cu aceeasi pozitie a aparatului ca pentru urmele de suprafata, doar orientarea luminii fiind diferita. Lumina va fi asezata succesiv: deasupra aparatului, apoi lateral din dreapta, din stanga sau incrucisat. Se vor executa cel putin patru fotografii ale aceleeasi urme .

Pentru fotografiile executate ziua in aer liber, lumina este orientata pentru unghiurile de incidenta, cu ajutorul unor oglinzi.

Urmele de picioare formate in zapada sunt fotografiate prin intermediul unor filtre galben inchis sau portocalii, iar in lipsa lor inainte de fotografiere, se cerne deasupra urmei un praf fin de argint care va atenua stralucirea suparatoare.

Pentru a asigura redarea detaliilor de relief, la fotografiile care se executa ziua in aer liber, se vor combina cu succes lumina solara cu fulgerul electronic, cel din urma servind ca o lumina laterala.

Fotografia urmelor de maini

Urmele de maini le intalnim ca urme de adancime, formate in diferite materiale plastice, sau ca urme de suprafata, in doua variante: ca urme vizibile sau ca urme latente .

Pentru fotografierea in grup a urmelor de maini depuse pe un obiect cu prilejul apucarii acestuia cu mana sau prin rezemarea intregii regiuni palmare pe o suprafata, se executa o fotografie cu aparatul situat in plan paralel deasupra urmei si cu o lumina directa .

Daca urma intregii maini s-a format pe un obiect cu suprafete curbe, cum ar fi un pahar si prin fotografie urmarim sa cuprindem intreaga zona, obiectul purtator de urma se asaza pe un disc turnant, cu rotirea sincronizata cu miscarea peliculei , intr-un aparat fotografic de constructie speciala. Daca urma este latenta, inainte de fotografiere, se evidentiaza prin contrast de culoare.

Fotografia reda un grupaj de urme papilare latente relevate

prin prafuire cu pulbere negru de fum

Fotografia izolata a unor urme de maini formate pe obiecte transparente, cum sunt paharele de sticla, se poate face si prin evidentierea urmelor latente cu un praf alb si introducerea in pahar a unui sul de hartie neagra sau a unui lichid colorat pentru a asigura un fond inchis.

Fotografierea cu etalon la marime naturala (fotografia urmelor la maiini) paragraful trei.Se utilizeaza pentru cazurile cand ulterior fotografiei este necesar stabilirea dimensiunilor exacte ale urmei obiectului purtator de urma, obiectului fotografiat.

In mod frecvent acest tip de fotografiere

se utilizeaza in laborator in cazul fotografiei urmelor capilare ;

palmare, digitale si plantare.

Modul de executare a acestor fotografii

In acest caz trebuie sa fim atenti la situarea luminii pentru a nu crea straluciri suparatoare . Cea mai potrivita iluminare la fotografierea suprafetelor curbe stralucitoare este lumina difuza proiectata de ecrane de carton alb.

Daca pe un geam de sticla s-au format, in urma aplicarii, doua urme de maini asezate fata in fata pe cele doua fete opuse ale sticlei, fotografia se executa dupa evidentierea lor in culori diferite, punand geamul de sticla, de fiecare data, pe un fond opus culorii cu care s-a evidentiat urma ce se fotografiaza.

Urmele de maini depuse pe oglinzi se fotografiaza astfel : urma se scoate in evidenta cu praf de aluminiu, se ilumineaza din doua parti laterale, iar in fata obiectivului fotografic se monteaza un carton negru cu un orificiu central pentru executarea fotografiei. Cartonul negru asigura fondul inchis de care este nevoie in vederea contrastului, imaginea urmei, si in acelasi timp, opreste reflectarea in oglinda a aparatului fotografic si a persoanei care executa fotografia.

Axa optica a aparatului fotografic trebuie situata perfect vertical pe planul urmei, cea mai mica deviere determinand dublarea imaginii, imaginea fotografica fiind formata, in cazul acesta, atat de urma colorata de pe suprafata oglinzii cat si de reflectarea in oglinda a urmei.

Urmele palmei intregi se fotografiaza la marimea de 1:1, iar urmele digitale la marimea de 4:1.

Pentru fotografierea urmelor de maini formate in locuri, greu accesibile unei iluminari si incadrari potrivite, cum sunt marginile, de jos ale sertarelor de la mese, marginile de sus ale dulapurilor, s-au construit aparate fotografice, cu stativul format dintr-o cutie paralelipipedica, care serveste in acelasi timp ca suport si ca dispozitiv de iluminare.Urmele de maini formate pe obiecte multicolore prezinta greutati la reproducerea fotografica, datorita lipsei de contrast intre suport si unele parti ale desenelor. Aceste urme se prafuiesc cu substante fluorescente si sunt evidentiate prin fotografii sub raze ultraviolete .

Urmele de maini formate in adancime sunt fotografiate intocmai ca urmele de picioare. Aparatul fotografic se asaza deasupra urmei intr-un plan paralel cu suprafata lui, iar lumina este dirijata lateral sub un unghi de incidenta de 300-700 . Asa fac mai multe fotografii schimband pozitia sursei de lumina .

Pentru reproducerea fotografica a urmelor latente de maini, care din anumite motive nu pot fi evidentiate prin prafuire contrastanta sau reactivi chimici se folosesc unele procedee.

Daca urma latenta a fost lasata pe un geam sau alt obiect transparent cu suprafata plana, acesta se acopera pe o anumita portiune cu hartie neagra, in care se taie un orificiu in dreptul urmei care urmeaza a fi fotografiata.

In dreptul orificiului si pe axa urmei, este situat un aparat fotografic, iar in spatele urmei la o distanta de 20-30 cm , un ecran negru din stofa sau hartie.

Lumina este situata in spatele urmei sub un unghi de 450 si printr-o puternica diafragmare, este lasata sa treaca numai o fasie ingusta. Pe fondul stralucitor al suportului, urma latenta va contrasta prin opacitate, datorita diferentei de stralucire.

Procedeul aratat mai sus poarta denumirea de fotografiere reflecta cu ajutorul luminii transmise.

Un alt procedeu pentru fotografierea urmelor de maini latente, formate pe obiecte opace prin diferentierea de reflectare a luminii, consta in asezarea aparatului fotografic pe un suport deasupra urmei si cu ajutorul unei lampi de microscop sa orientam o lumina incidenta pe suprafata obiectului purtator de urma .

Unghiul de incidenta a luminii se regleaza in jurul a 450 pana cand contrastul dintre stralucire si opacitate va diferentia urma de fondul pe care s-a format.

Fotografia armelor de foc, a armelor albe, a instrumentelor de spargere si a urmelor formate prin actiunea lor.

Fotografia urmelor albe si de foc precum si a diferitelor instrumente trebuie sa se execute astfel incat sa se reproduca atat caracteristicile de fabricare si de uzura, cat si urmele formate prin folosirea lor in infractiunea cercetata.

Pistol Beretta model 70, calibru 7,65mm



Orificiul de trecere a proiectilului prin geam

La fotografierea urmelor se va insista asupra urmelor biologice ca : urmele de sange, resturi de creier, fire de par, urmele lasate de maini prin folosirea armelor sau urmele aparute drept consecinta ale tragerii cu armele de foc ca : rupturi, deformari, afumari .

Fotografie redand inelul de frecare evidentiat pe un material textil

cand unghiul de tragere este mic

In aceste fotografii se va folosii o lumina difuza, prin ecranizarea reflectoarelor cu geamuri mate, prin folosirea luminii indirecte reflectata de ecranele de panza alba sau de carton, sau prin afumarea in prealabil a obiectelor ce urmeaza a fi fotografiate cu un strat subtire de oxid de magneziu.

Pentru a asigura reproducerea exacta a detaliilor contururilor, armele si diferitele instrumente se asaza pe o placa de cristal sau in dreptul unui geam mat luminat prin transparenta, pentru a se putea folosii efectele luminarii de jos si din spatele obiectului .

Orificiile de intrare si de iesire provocate de gloante se fotografiaza cu lumina directa, pentru a patrunde cat mai adanc in urma si cu aparatul fotografic situat perpendicular.

Urmele de ricosare a proiectilelor pe suprafata obiectelor intalnite se fotografiaza cu o lumina oblica, pentru a scoate in evidenta directia urmei.

Daca la fata locului sau gasit mai multe tuburi arse in acelasi loc, se vor reproduce in acelasi plan, interesand forma lor de dispersare .

Ferestrele sau bucatile de geam traversate de proiectil vor fi fotografiate atat cu lumina directa, cat si cu lumina transmisa, frontal sau sub diferite unghiuri de inclinare, pentru a scoate in evidenta sensul sparturilor din urma de perforare.

Urmele instrumentelor de spargere se vor fotografia cu procedee diferite dupa cum ele s-au format pe obiecte de metal, lemn sau zid.Pentru fotografierea urmelor formate pe obiecte de metal se vor lua masuri de evitare a stralucirilor, prin folosirea unui filtru de polarizare, sau prin afumarea obiectelor cu oxid de magneziu.

Urmele foarte inguste si putin adanci care se formeaza pe suprafetele metalice vor fi fotografiate sub o lumina incidenta variind intre 300 si 700 care se va situa in pozitii diferite pentru fiecare fotografie executata .

In cazul urmelor cu o latime de peste un milimetru lasate de dalti, burghie, fierastraie lumina sub forma unui fascicul ingust, se va proiecta direct pe fundul urmei, iar aparatul fotografic va fi montat perpendicular.

Pentru reproducerea fotografica a fundului de urma, atunci cand prezinta adancimi mai mari, prin indicarea ultimei miscari a instrumentului, se poate trata cu o substanta intens fluorescenta si apoi se poate fotografia sub radiatii ultraviolete .

Sparturile in ziduri laterale sau in tavane se fotografiaza atat din apropiere, pentru a se reda detaliile, amanuntite ale spargerii, cat si de la o oarecare distanta, pentru a se reproduce forma generala a urmei. Tot pentru a fixa forma de contur a spargerii unui zid se executa fotografii contra luminii care patrunde prin insasi spargerea executata .



- Colectiv - Tratat practic de criminalistica,vol.I, Editura Ministerul de Interne 1976, pag. 61

Mircea,I - Criminalistica, Editura Lumina Lex,Bucuresti 1999, pag. 30

Mircea,I - Criminalistica, Editura Fundatiei Chemarea, Iasi 1994, pag. 29

Suciu,C - Criminalistica, Editura Didactica si pedagogica 1972, pag. 57

Dorel Dumitrescu, Ghiorghici V., Ilie Florin, Stanescu Cristinel, Eftimie Marius – Criminalistica, Note de curs, vol 1, Campina, Ed. Zappy s 2005, pg. 45

Dorel Dumitrescu, Ghiorghici V., Ilie Florin, Stanescu Cristinel, Eftimie Marius – Criminalistica, Note de curs, vol 1, Campina, Ed. Zappy s 2005, pg. 45

Dorel Dumitrescu, Ghiorghici V., Ilie Florin, Stanescu Cristinel, Eftimie Marius – Criminalistica, Note de curs, vol 1, Campina, Ed. Zappy s 2005, pg. 45

Suciu,C - Criminalistica, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 57

Mircea,I - Criminalistica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1999, pag. 32

Vasiliev,H.A. - Criminalistica, Editura Stiintifica, Bucuresti 1961, pag. 72

Mircea,I - Criminalistica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1999, pag. 33

Stancu,E - Criminalistica, Editura Actani, Bucuresti 1999, pag.101

Stancu,E - Criminalistica, Editura Actani, Bucuresti 1999, pag. 102

Mircea,I - Criminalistica, Editura Fundatiei Chemarea , Iasi 1994, pag. 40

Mircea, I - Criminalistica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1999, pag. 34

Mircea,I - Criminalistica, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1999, pag. 35

Colectiv - Tratat practic de criminalistica, vol I,Editura Ministerul de Interne 1976, pag.65

Colectiv.. - Tratat prectic de criminalistica,vol I ,Editura Ministerul de Interne, 1976, pag. 65

Colectiv.. - Tratat prectic de criminalistica,vol I ,Editura Ministerul de Interne, 1976, pag. 65

Mircea,I - Criminalistica,Editura Lumina Lex, Bucuresti 1999, pag. 36

Colectiv.. - Tratat prectic de criminalistica,vol I ,Editura Ministerul de Interne, 1976, pag. 67

Colectiv.. - Tratat prectic de criminalistica,vol I ,Editura Ministerul de Interne, 1976, pag. 67

Mircea,I - Criminalistica,Editura Lumina Lex, Bucuresti 1999, pag. 37

Suciu,C. - Criminalistica,Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 62

Suciu,C. - Criminalistica,Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 64

Golunski,A - Criminalistica,Editura Stiintifica, Bucuresti 1961, pag. 78

Suciu,C. - Criminalistica,Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 65

Suciu,C. - Criminalistica,Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 65

Suciu,C. - Criminalistica,Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 67

Suciu,C. - Criminalistica,Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1972, pag. 105

Stancu,E. - Criminalistica,Editura Actani, Bucuresti 1999, pag. 105








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Mecanismele de emergenta ale terorismului suicidar
ACTIVITATI DE PREVENIRE A CRIMINALITATII ÎN ROMÂNIA SI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
CRIMINALITATEA
CODUL DE CONDUITA al expertilor, specialistilor si tehnicienilor criminalisti din Politia Romana
Expertiza tehnica a documentelor
PRIMELE MASURI CARE TREBUIE LUATE LA FATA LOCULUI ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI EVENIMENT - dresaj caini serviciu patrulare
Notiunea si obiectul victimologiei
Efectuarea expertizelor criminalistice




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu