Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
CARE SUNT DOZELE DE INGRASAMINTE RECOMANDATE LA PORUMB CAND LE APLICATI SI IN FUNCTIE DE CARE FACTORI LE STABILITI?

CARE SUNT DOZELE DE INGRASAMINTE RECOMANDATE LA PORUMB CAND LE APLICATI SI IN FUNCTIE DE CARE FACTORI LE STABILITI?




CARE  SUNT  DOZELE DE INGRASAMINTE RECOMANDATE LA PORUMB  CAND LE APLICATI SI  IN FUNCTIE DE CARE FACTORI  LE STABILITI?

           Porumbul-este un mare consumator de substante nutritive.

Consumul specific pentru 100 kg boabe si productia secundara aferenta este de 1,8 - 2,8 kg N, 0,86 - 1,4 kg P2O5 si 2,4 - 3,6 kg K2O, limitele minime se inregistreaza la nivelul unor productii mari iar cele maxime in cazul unor productii mici la unitatea de suprafata.

          Consumul elementelor nutritive este lent la inceputul vegetatiei si se intensifica odata cu cresterea plantelor, ajungand la cel mai inalt nivel in perioada de crestere intensa-fructificare.

          Cea mai mare parte din azot si fosfor (circa 2/3) este folosit la producerea boabelor, iar potasiul intra in compozitia tulpinilor si frunzelor.

Azotul este elementul care influenteaza cel mai puternic productia de porumb.

O aprovizionare buna cu azot determina o crestere viguroasa si rapida a plantelor, un ritm de dezvoltare normal, realizarea unei mari suprafete foliare

Insuficienta azotului incetineste cresterea plantelor, reduce suprafata foliara, coloritul frunzelor fiind pal sau verde-galbui. Fenomenul apare mai intai la baza plantei de unde trece spre frunzele superioare.

Carenta de azot se recunoaste prin necroza frunzei in forma de V, cu varful indreptat spre baza frunzei. Necrozarea incepe de la varful frunzei si progreseaza spre baza ei.

Nefavorabil este si excesul de azot care determina o masa vegetativa bogata, ceea ce duce la consum mare de apa, scazand rezistenta la seceta.

Fosforul influenteaza favorabil procesul de fructificare si cresterea normala a plantelor.

Insuficienta fosforului duce la o crestere lenta a radacinii si partii aeriene a tinerelor plante.

Pentru prevenirea acestor neajunsuri este necesar sa se asigure fosfor usor solubil din ingrasaminte.

Potasiul determina cresterea rezistentei plantelor la seceta, boli si cadere.

Insuficienta potasiului duce la reducerea lungimii internodurilor, plantele capata aspect de tufa. Ingalbenirea frunzelor si ofilirea lor este caracteristica fiind cunoscuta sub numele de „opareala frunzelor”.

Insuficienta potasiului are efecte nefavorabile asupra regimului hidric al plantelor datorita reducerii masei de radacini cu 12 - 40%.

          Porimbul reactioneaza foarte bine la fertilizarea chimica.

Sporurile de recolta sunt mai mari in urma aplicarii ingrasamintelor cu azot, ajungand la 14-16 kg boabe/1 kg N s.a. Ingrasamintele cu fosfor determina sporuri de 4-6 kg boabe/1 kg P2O5 s.a. Potasiul asigura sporuri de recolta, pe solurile brune-luvice, cuprinse intre 3 si 6 kg boabe/1 kg K2O s.a.

Productii mari nu pot fi obtinute decat printr-o fertilizare optima cu toate cele trei elemente.

Dozele de ingrasaminte chimice se stabilesc in functie de productia planificata, consumul specific, fertilitatea solului, planta premergatoare si precipitatii.

Doze orientative de azot pentru fertilizarea porumbului

Nivelul productiei

de boabe

(t/ha)

Fertilitatea solului

scazuta

(IN=1-2)

mijlocie

(IN=2-3)

ridicata

(IN=3-4)

5

90-120

80-110

60-100

6-10

140-240

130-220

120-200

10-15

240-320

230-290

210-260

Aceste doze se aplica atunci cand planta premergatoare este o planta neleguminoasa cu recoltare timpurie.

           Dupa leguminoasele perene sau anuale dozele se reduc cu 25-40 kg/ha, dupa floarea-soarelui, sfecla sau porumb dozele se maresc cu 15-30 kg/ha.

Este recomandat ca azotul sa se aplice la pregatirea patului germinativ.

Daca se aplica gunoi de grajd, doza se reduce cu 2 kg pentru fiecare tona, iar daca gunoiul de grajd s-a administrat plantei premergatoare reducerea este de 1 kg/tona de gunoi de grajd.

Fertilizarea „starter”, odata cu semanatul, asigura o crestere mai viguroasa si uniforma a plantelor inca de la inceputul vegetatiei. In acest caz pe semanatoare se vor monta fertilizatoare, ale caror brazdare vor plasa ingrasamintele la 5 - 10 cm lateral de randul de semanat si la 5 - 6 cm sub samanta.

Se recomanda ingrasamintele complexe N:P:K de tip 1:2:1. In cazul in care nu dispunem de acest tip de ingrasamant se poate aplica tipul 1:1:1 (15:15:15).

Daca solul este bine sau foarte bine aprovizionat cu potasiu, ingrasamintele starter utilizate pot fi de tip complex N:P cu raportul 1:2 sau 1:1.

Dozele starter sunt de 100-200 kg/ha ingrasamant brut.

            Dozele orientative de fosfor releva necesitatea aplicarii acestui ingrasamant pe toate tipurile de sol.

Aceste doze se reduc cu 1 kg pentru fiecare tona de gunoi de grajd aplicata porumbului si cu 0,5 kg cand gunoiul a fost aplicat plantei premergatoare.

Doze orientative de fosfor pentru fertilizarea porumbului

Nivelul

productiei de boabe

(t/ha)

Fertilitatea solului

Slaba 1-2 mg

P2O5/100 g sol

Mijlocie 2-3 mg

P2O5/100 g sol

Ridicata 5-6 mg

P2O5/100 g sol

5

40-80

20-40

-

6-10

70-130

40-80

25-60

10-15

110-150

80-110

60-80

        Nu intotdeauna fertilizarea cu potasiu la cultura porumbului este privita cu atentia cuvenita. Trebuie avut in vedere ca, porumbul este o mare consumatoare de potasiu (peste 20 kg K2O/tona) iar valorificarea capacitatii de productie a hibrizilor presupune folosirea unor cantitati mari de azot si fosfor, astfel incat se creeaza un dezechilibru in mediul nutritiv al plantelor, cu consecinte negative asupra plantelor. Evitarea acestor neajunsuri presupune administrarea potasiului chiar pe solurile bine aprovizionate.

Dozele se reduc cu 2,5 kg/tona de gunoi de grajd administrata direct porumbului si cu 1 kg/tona de gunoi de grajd de grajd administrata plantei premergatoare.

Dozele orientatinve de potasiu pentru fertilizarea porumbului

Nivelul

productiei de boabe (t/ha)

Aprovizionarea solului cu K2O

Slaba  < 10 mg

K2O/100g sol

Mijlocie 10-20 mg

K2O/100 g sol

Ridicata > 20 mg

K2O/100 g sol

5

80-120

40-60

-

6-10

110-200

50-120

0-80

10-15

170-240

110-175

60-120

           Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza sub aratura de baza.

Pe solurile cu pH ridicat si in conditiile unei fertilizari cu cantitati mari de fosfor, apare carenta de zinc. Preventiv se recomanda aplicarea a 3-4 kg zinc/ha (sulfat de zinc 9-12 kg/ha) o data la 4 ani.

Daca apare carenta de zinc, se vor efectua stropiri cu solutie de sulfat de zinc 0,2-0,5 %, incepand cu faza de 5-6 frunze la intervale de 7-10 zile.

Pe langa fertilizarea chimica  porumbul are nevoie si de fertilizare organica.

Porumbul avand o perioada lunga de vegetatie, valorifica bine gunoiul de grajd. Efectul gunoiului este foarte favorabil pe solurile brune-luvice si pe cele nisipoase.

Se recomanda 20-30 t/ha.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


CARE SUNT ASPECTELE PARTICULARE ALE PREGATIRII TERENULUI LA SFECLA SI CARTOF?
Sisteme de agricultura. Tipuri de sisteme agricole si alegerea acestora.: Agricultura organica; Agricultura extensiva cu inputuri reduse; Agricultura
MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
Resursele naturale
SOLUL – resursa regenerabila
Bolile soiei
Putregaiul uscat al tuberculilor - Fusarium spp
Innegrirea bazei tulpinii cartofului si putregaiul moale al tuberculilor - Erwinia carotovora pv. atroseptica si E. carotovora pv. carotovora

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.