Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Padurile pe Terra si industrializarea lemnului

Padurea se constituie ca un complex, cu un rol esential in viata planetei ea fiind intr-un fel pulmonul   aceteia, eliberand oxigen si preluand in procesul de fotosinteza bioxidul de carbon.

Rolul sau este de echilibru ecologic in primul rand dar si de materie prima diverselor domenii economice. Suprafata padurilor era apreciata, in anul 2002 la cca 40 mil. Km². America de Sud fiind acoperita cu cca 9 mil. km², CSI cu cca 7,5 milioane Km² si Europa cu doar 1,6 mil. Km².

Ca state:

CSI, are peste 7,5 milioane Km²;

Brazilia, are peste 5,6 milioane Km²;

Canada, are peste 3,8 milioane Km²;

SUA, are peste 3,1 milioane Km²;

Congo, are peste 1,8 milioane Km²;

China, are peste 1,2 milioane Km²;

Exista state care au peste 75% din suprafata ocupata cu paduri ca: Surinam (92%), Congo, Finlanda (76%). State cu suprafete de paduri cuprinse intre 20-30%: in Romania (26,7% in 1998), Franta cca (22,7%), apoi Polonia, Germania, Franta, India, Turcia, Mexic etc. Sant state cu suprafete reduse de padure (sub 10%): Irak, Iran, Israel, Anglia, Olanda, Irlanda, sau sub 1% ca: Oman, Bahrein, Emiratele Arabe, Libia, Mali, Ciad.

Ca repartitie pe cap de locuitor mentionam:

4,3 ha/locuitor in Oceania;

3,5-4ha/locuitor in America de Sud;

3,7ha/locuitor in CSI;

3,2ha/locuitor in America de Nord;

1,9ha/locuitor in Africa;

0,4ha/locuitor in Asia;

0,3 ha/locuitor in Europa.

Rolul sau ecologic este dat de producerea anuala a 60% din oxigen, gaz evaluat la cca 23 miliarde tone/an, regenerat prin procesul de fotosinteza a intregului covor vegetal.

Ea are si un rol climatic reducand procesele de evaporatie, atenuiaza radiatia directa si difuza, creste umezeala atmosferei, atenuiaza viiturile dar si scurgerea apei, se constituie ca perdea de protectie pentru agricultura, transporturi, asezari rurale si urbane, etc.

Ea este materie prima pentru incalzit, pentru industria complexa a lemnului cu derivatele sale utile omului: busteni, cherestea, placaje, mobila, hartie, etc.

Productia de lemn exploatat anual depaseste 1,2 miliarde mc. Numai Europa fara CSI exploateaza 350 milioane mc.

Industrializarea lemnului o regasim in principale orase de pe Terra in vecinatatea exploatatiilor forestiere dar si in tarile dezvoltate cu suprafete reduse de paduri (Ex. Japonia, Olanda, etc.).

Pricipalele tari exportatoare sant; CSI (peste 36 milioane mc/an), SUA,Canada, Suedia, Finlanda, Indonezia, Brazilia. Tari importatoare: Anglia, Franta, Olanda, China, Coreea de Sud, Japonia, Iran, Irak, Arabia Saudita.

In functie de pozitionarea lor geografica distingerm urmatoarea repartite a padurilor:

Padurea Ecuatoriala – zona umeda cu precipitatii anuale mai mari de 1500l/mp, temperatura aerului mai mare de 20 grade Celsius, localizata in bazinul Amazonului, Muntii Anzi, Asia de Sud Est, zona umeda a Africii tropicale si NE Australiei. Aici domina palmierul de ulei, de cauciuc, abanosul, mahonul, lianele, arborele de paine, bananierul, eucaliptul (Australia);

Padurea mediteraneana: in jurul Marii Mediterana, in California, SE SUA, Chile, prezent este: stejarul de pluta, pinul, castanul, molidul, ficusul, portocalul,rozmarinul, lamaiul.

Padurea zonelor temperate detine 42% din suprafata mondiala si este situata intre 40-60° latitudine nordica si sudica cu subazinele:

paduri de conifere molid (in emisfera nordica), brad, pin, plop, mesteacan, prezente in Canada, Taigaua ruseasca, Zonele alpine din Europa - Carpati, Pirinei, caucaz, in Muntii Himalaei, etc;

Paduri de conifere din emisfera Australa (Australia, Asia de Sud, sudul Africii

Paduri de foioase din Europa de Vest, CSI, America de Nord, NE Chinei, Australia, etc.

Romania, in 1989 cu o suparafata impadurita de 26,7% era pe locul 10 in Europa. In prezent exista cca 6 milioane ha din care 4 milioane ha sant paduri de foioase si 1,9 milioane ha paduri de conifere.

Volumul de lemn din Romania este apreciat la cca 130 milioane mc, cu un potential anual de exploatare de cca 20 milioane mc.In ultimii 15 ani acesta nefiind controlabil a depasit cu mult cifra mentionata.

Judetele cu suprafete mari de paduri sant: Suceava, Haraghita, Neamt, Maramures.

Valorificarea se face pentru: mobila, furnire, placaje, cherestea, binale, parchete, celuloza, etc in centre ca: Suceava, Bacau, R. Valcea, Arad, Tg. Mures, P.Neamt, Tg. Secuiesc, Salas, etc.

Exploatarea nerationala realizata in prezent a condus la dezgolirea versantilor, cresterea eroziunii solului si chiar la unele modificar microclimatice.

Se impune urgente masuri de rationalizarea a exploatatiilor, de reimpadurire a zonelor recent defrisate.