Daunatori ai pasunilor si fanetelor

Daunatori ai pasunilor si fanetelor

COSASUL PASUNILOR Sl FANETELOR - Polysarcus denticaudus Charp.,

Ord. Orthoptera, Fam. Phaneropteridae  Sin.: Orphania denticauda Charp.

Specia este raspandita in Europa centrala si de sud. In tara noastra este frecventa in pasunile alpine din Transilvania si Banat.

Descriere:

Adultul are corpul de culoare verde cu pete cafenii mai rar numai cafeniu. Capul este de culoare inchisa. Intre antene, pe cap, prezinta o protuberanta larga, rotunjita, caracteristica. Antenele setiforme, verzi, depasesc corpul in lungime. Pronotul prezinta pe disc linii brune. Marginea posterioara este trunchiata. Tegminele sunt scurte, lobiforme. Culoarea lor este verde-galbuie iar nervurile sunt brune. Ari­pile posterioare sunt atrofiate pana la disparitie. Femurele anterioare, mijlocii si posterioare sunt brune. Cercii la masculi sunt alungiti, curbati si incrucisati. Placa subgenitala este mai lunga decat cercii. Ovipozitorul reprezinta circa jumatate din lungimea corpului. El este usor curbat in sus, latit si dintat la varf. Pe abdomen, dorsal prezinta 3 dungi longitu­dinale verzi-intunecate si cu puncte negre. Ventral corpul este galbui-alburiu, alb-verzui, cu puncte negre. Lungimea corpului este la mascul de 25-27 mm, iar la femela de 28-42 mm.

Oul este asemanator in privinta culorii si formei cu o samanta de in, masoara 3,0-3,2 mm. Larva postoligopoda este neagra sau bruna-inchis. Larvele de varsta a IV-a prezinta teci alare.

Biologie si ecologie:

Cosasul pasunilor si fanetelor are o generatie pe an. Ierneaza ca ou, in sol, la adancimi de 1,5-2,0 cm. Larvele apar la sfarsitul lunii martie - inceputul lunii aprilie. Stadiul larvar dureaza 45 - 60 de zile. In aceasta perioada larvele naparlesc de 5 ori. Noii adulti apar la sfarsitul lunii mai, sau in iunie. Dupa copulatie femela depune 50 - 60 de oua in sol. Sunt preferate pentru ponta terenurile insorite si uscate. Ponta se esaloneaza pana in luna august (E. Radulescu si colab., 1972).

Plante atacate si mod de daunare

Daunatorul este polifag. Ataca gramineele din pasuni si fanete: paiusul, firuta, golomatul, coada vulpii etc. In caz de invazii poate sa migreze parcurgand distante apreciabile si sa atace diferite culturi (cereale, sfecla, lucerna, cartof, fasole etc.).

Plantele atacate au frunzele roase neregulat pe margini, de la baza spre varf. Epiderma si parenchimul sunt distruse.

Combatere

Protectia pajistilor se bazeaza in mare masura pe masuri agrofitotehnice. Una din cele mai importante este cositul chiar daca pentru a evita un atac masiv, acesta nu se inscrie in parametrii agro-fitotehniei optimi. La semnalarea unor focare se recomanda tavalugirea. Toamna este indicat sa se faca depistarea focarelor si distrugerea pon­tei. In caz de invazii culturile atacate se vor trata cu produse pe baza de malation (Carbetox 40 CE), carbaril (Oltitox 85 PU) etc.

In pajisti se intalnesc si alte specii apartinand ordinului Orthoptera. Dintre speciile cefe mai frecvente se cuvin mentionate: lacusta italiana - Calliptamus sp L., lacusta marocana - Dociosterus marocca Lacomb., lacusta cu aripile albastre - Oedipoda coerulescens L., cosa­sul verde - Tettiyonia viridissima L., cosasul pestrit -Decticus verrucivorus L., lacusta de padure Isophia spedosa, cosasii - Oedaleus nigrofascialus De Geer., Stenobothrus sp. etc. Dintre acestea, prin raspandirea lor si prin capacitatea de inmultire in masa, importanta mai mare prezinta lacusta italiana, lacusta marocana si lacusta de padure. Aceste specii pot produce invazii neprevazute, pe­riodicitatea inmultirii lor in masa nefiind inca precis stabilita.