Valorificarea in tehnologia plantelor a substraturilor de cultura

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

Bucuresti

Facultatea de Agricultura

Colectiv Agrochimie

Contract de Cercetare cu cncsis nr.33378/29.06.2004

Nr.tema 33, Cod CNCSIS 694

"Valorificarea in tehnologia plantelor a substraturilor de cultura, o alternativa a reciclarii deseurilor in vederea protectiei mediului

RAPORT DE CERCETARE

Privind rezultatele obtinute la tema: "Valorificarea in tehnologia plantelor a substraturilor de cultura, o alternativa a reciclarii deseurilor in vederea protectiei mediului 'care face obiectul Grantului CNCSIS, tip A nr.33378/29.06.2004, Tema 33, cod CNCSIS 694

In cadrul proiectului de cercetare, tematica a urmarit valorificarea in tehnologia de cultura a plantelor agricole a unor materiale care se acumuleaza ca deseuri, dar pot fi transformate in compusi organici ce pot fi reciclati in cadrul acestor tehnologii fara riscul poluarii mediului.

Tematica proiectului de cercetare a urmarit valorificarea in tehnologia de cultura a plantelor (agricole si horticole) a unor materiale organice rezultate frecvent ca deseuri in urma unor activitati si care prin procedee de compostare pot fi reciclate in cadrul unor tehnologii fara riscul poluarii mediului inconjurator.

Reciclarea unor astfel de materiale rezultate din industria forestiera, din zootehnie sau din activitatiile umane cotidiene reprezinta un obiectiv important pe de o parte pentru faptul ca acumularile cantitative pun problema depozitarii acestora (ocuparea unor terenuri care ies din circuitul normal agricol), pe de alta parte prin natura lor organica reprezinta acumulari de energie care poate fi bioconvertita in tehnologiile de cultura sub forma fertilizarilor organice.

In plus, utilizand aceste materiale, unele bogate in elemente nutritive, restrangem, in cadrul unor tehnologii de cultura, necesitatea fertilizarilor cu ingrasaminte chimice evident cu evitarea pericolului de poluare atat a solului cat si a recoltelor.

La aceste argumente se adauga si importanta acestor produse pentru sectorul horticol (legumicol si dendrofloricol) care in ultimul deceniu a capatat un avant deosebit, sector care utilizeaza pe scara larga in loc de sol amestecurile de diferite materiale organice transformate in substraturi de cultura speciale pentru diferitele plante cultivate.

Substraturile de cultura incep sa fie utilizate pe scara din ce in ce mai larga si la noi in tara odata cu dezvoltarea sectorului dendrofloricol, mai ales in cultura containerizata.

In sens agrochimic, substratul provine din amestecul unor componente - deseuri organice conditionate - singure sau in amestec cu unele componente minerale.

Substraturile au pentru plantele legumicole si dendrofloricole aceleasi functii ca si solul pentru plantele agricole si anume sunt suport pentru ancorarea mecanica a sistemului radicular, sursa de elemente nutritive, apa, aer si intermediar prin care plantele primesc in completare elementele nutritive sub forma de ingrasaminte.

Obtinerea unor productii de legume, ridicate si de calitate, cu eficienta economica maxima este conditionata de o fertilizare rationala.

Consumul mare de elemente minerale al culturilor de legume ca si bilantul uneori negativ al humusului in sol determinat de cantitatile reduse de resturi organice dupa recoltare necesita o fertilizare cu cantitati insemnate de ingrasaminte si combinarea ingrasamintelor organice cu cele minerale.

Aplicarea ingrasamintelor in doze exagerate sau neechilibrate determina scaderea productiei si a eficientei economice, deprecierea calitativa a produselor precum si accentuarea fenomenului de poluare a solului, apei freatice si a productiilor obtinute.

Preocuparea pentru protectia mediului, dar si lipsa ingrasamintelor organice clasice (gunoi de grajd, gunoi de pasari, etc.) a impus orientarea cercetarilor stiintifice in scopul utilizarii unor materiale reziduale ca namolurile, composturile menajere, forestiere, de frunze ca inlocuitori pentru ingrasamintele organice clasice sau folosite in amestec cu acestea.

Folosirea acestor materiale se bazeaza atat pe continutul ridicat al acestora in elemente nutritive minerale cat si pe un raport C/N ridicat. Descompunerea in timp a acestor amestecuri are efecte favorabile asupra structurii, capacitatii de retinere a apei, a capacitatii de adsorbtie si schimb ionic.

In anul 2002 cercetarile au urmarit stabilirea mai multor retete de substraturi de cultura pentru plantele horticole, ele reprezentand o alternativa viabila datorita continutului de elemente nutritive si continutului de materie organica.

Substratul de cultura trebuie sa contina componente organice in amestec cu componente minerale pentru asigurarea unui regim optim aer si apa favorabil plantelor, un continut ridicat de elemente nutritive si un pH optim caracteristic fiecarei specii.

Au fost studiate substraturile de cultura obtinute prin amestecarea in diferite proportii a unor materiale clasice precum turba, mranita, compostul forestier, pamantul de telina, compost de frunze, nisip alaturi de diferite deseuri industriale, agricole sau urbane.

Cercetarile au urmarit verificarea comportarii plantelor de mazare si morcov pe substraturi formate din compost forestier, compost de frunze si mranita. In paralel s-a urmarit si comportarea plantelor de hortensia in cultura containerizata pe diferite amestecuri de substrat.

Pentru realizarea substraturilor de cultura s-au folosit compostul de frunze, compostul forestier, pamant de telina, mranita, turba rosie si nisip.

Descrierea componentelor:

1. Compostul de frunze rezulta prin descompunerea frunzelor (adunate toamna sau primavara de la unii arbori si arbusti) timp de 2-3 ani. Se recomanda evitarea strangerii frunzelor de la arborii situati pe strazi si sosele unde traficul auto este intens, deoarece pericolul contaminarii cu substante toxice (metale grele, deseuri de la arderea combustibilului motoarelor) este mare.

Se obtine prin descompunere aeroba, in platforme sau gramezi, in prezenta adaosului de carbonat de calciu (var) fin maruntit (0,5-10 kg CaCO₃ la 1 m³ de frunze), moloz sau 10-15 kg de cenusa la m³ material, deoarece bacteriile care descompun celuloza, ca si actinomicetele, sunt sensibile la pH acid. Se asigura aerisirea si umiditatea optima de 60-70 % a materialului prin umectare cu must de gunoi de grajd sau apa. Dupa 6-12 luni se obtine pamantul de frunze.

Este un pamant usor, de culoare brun-negricioasa, cu grad mare de afanare, cu permeabilitate ridicata pentru apa si cu pH variabil intre 4,5-6,5. Se recunoaste usor dupa resturile de nervuri si petioluri in stare de descompunere.

2. Compostul forestier este un produs organic ce poate inlocui turba. Calitatea si compozitia chimica depind de esenta lemnului, de calitatea de lignina si celuloza si de dimensiunile particulelor. Reactia pH-ului variaza in raport cu specia de la care se obtine rumegusul, el poate varia la rasinoase intre 4-6, la stejar 4-8, la artar 5,1, la plop 5,5. Porozitatea materialului este buna si capacitatea de retinere a apei deasemenea buna. Compostarea inainte de utilizare este obligatorie pentru degradarea substantelor fitotoxice si scaderea raportului C/N.

3. Pamantul de telina este stratul de 10-12 cm de pamant natural ridicat de la suprafata terenurilor cultivate cu specii de plante furajere perene (lucerna, trifoi) sau de pe izlazuri intelenite in mod natural. Se recomanda ridicarea lui in special de pe solele ingrasate cu gunoi de grajd pentru ca este mai bine structurat. Un pamant de telina bun poate fi ridicat, de asemenea, de pe suprafetele gazonate cu amestecuri de ierburi, el poarta in acest caz numele de 'telina de gazon'.

Brazdele inierbate obtinute prin decopertare, cu ajutorul plugului, a unui strat de 10-15 cm, se stivuiesc in platforma, se uda cu apa simpla, apa in care se pot dizolva ingrasaminte sau must de gunoi de grajd si se lasa la fermentat 8-12 luni, dupa care se cerne si se foloseste ca atare.

Utilizarea telinei se poate face si imediat dupa extragerea brazdelor, pamantul se cerne si intra in amestec cu celelalte materiale.

Pamantul de telina este un pamant greu, cu permeabilitate si afanare redusa, are culoarea brun-cafenie, structura granulara, un continut relativ bogat in elemente nutritive (depinde de solul de pe care s-au ridicat brazdele), pH-ul variabil intre 6,5-8.

4. Mranita provine din fermentarea avansata a gunoiului de grajd asezat in platforme speciale timp de 2-3 ani, reprezentand aproximativ 25 % din greutatea initiala. Se prezinta ca o masa pamantoasa, cu aspect grauntos, unsuros, inchisa la culoare. Are un continut ridicat de elemente nutritive. Nu contine azotul sub forma amoniacala decat in cantitate mica, deci nu exista pericolul pierderilor de azot. Compozitia chimica la un continut de 80 % apa este de 0,7-2 %N, 0,3-1,2 % P₂O₅, 0,8-0,9 % K₂O si 0,5 % CaO. Are un pH 7,5-7,8 (slab alcalin). Greutatea volumetrica 0,7-0,8 t/m³.

Mranita se utilizeaza la realizarea diferitelor amestecuri pentru substraturi, amestecuri de pamant pentru confectionarea ghivecelor nutritive, se poate folosi pentru fertilizarea locala la cuib a legumelor sau aplicarea locala la groapa la plantatul pomilor, arborilor, arbustilor ornamentali si vitei de vie.

5. Turba rosie (blonda, acida sau fibroasa) provine din turbarii de mlastini oligotrofe sau turbarii inalte, numite popular si tirnov, molhas (Muntii Apuseni), mlaca (Maramures), formate de obicei sub paduri pe cumpana apelor pe orice forma de relief, pe roci silicioase si in conditii de precipitatii cu peste 750 mm anual. Aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive se face numai pe calea apelor de precipitatii, care sunt sarace in substante minerale (Emil Pop,1960). Plantele care cresc in astfel de turbarii sunt plante putin pretentioase ca: Sphagnum cu diverse specii de Cormofite, ca Eriophorum vaginatum, Carex pauciflora, Rhynchospora silvestris, Betula pubescens, Betula verrucosa, Populus tremula, Salix aurita etc. turbe de locuri inalte la noi in tara se gasesc in Bazinul Dornei, Muntii Sebesului, Masivul Semenic, in Muntii Apuseni, judetul Cluj, Muntii Bucegi, judetul Suceava.

Caracteristici:

densitate aparenta 0,08-0,16; porozitate 90-95 %;

volum de aer la pF1 20-30 %; capacitate de retinere a apei de 10-15 ori greutatea proprie (Blanc, 1985);

retinerea aerului dupa reumectare 12,6%;

capacitatea de schimb cationic 100-120 me/l; pH (apa) 3-5;

disponibilitatea pentru apa 25-45 %; rapport C/N 40-60;

greutatea 400-600 kg/m³;

putere calorica 3500-4500 cal.

Este apreciata in componenta substraturilor pentru calitatile care se refera in special la capacitatea de retinere a apei foarte ridicata (de 7-8 ori pana la 10-15 ori greutatea proprie), porozitatea pentru aer ridicata, capacitatea de schimb cationic mare si pH-ul acid, care pentru speciile acidofile poate regla pH-ul in substrat.

6. Turba neagra provine din turbarii de mlastini eutrofe sau turbarii joase, numite popular: bahne (Moldova), mocire (Maramures), marsite (Muntii Apuseni), plostine (Oltenia), rogoaze (Tara Barsei), care s-au transformat pe fundul unor lacuri, mlastini sau albii de rauri sau vai. Sunt alcatuite din urmatoarele specii: Carex (rogoz), Hyphum (muschi), Equisetum (coada calulu), Phragmites (stuf) si alte specii din familiile Cyperaceae, Juncaceae. Aceste turbarii pot fi acoperite de paduri de: Betula, Alnus, Populus, Frangula, Padus. Se gaseste in depozite in Bazinul Crasnei (2000 ha), Bazinul Ciucului, Bazinul Gheorghieni, Depresiunea Barsei, judetul Suceava.

Caracteristici:

densitate aparenta 0,25-0,30 %; porozitate 80-90 %;

volum de aer la pF1 5-20 %; capacitate de retinere a apei de 4-5 ori greutatea proprie;

retinerea aerului dupa reumectare 4,3%;

capacitatea de schimb cationic 300-400 me/l; pH (apa) 6,0-6,5;

disponibilitatea pentru apa 20-35 %; rapport C/N 15-30;

greutatea 400-600 kg/m³;

putere calorica 2000-4000 cal. Dupa uscare devine friabila.

7. Nisipul este extras din cariere sau albiile raurilor. Este un material care in amestec mareste gradul de afanare si permeabilitaea substratului, usureaza reumectarea materialelor organice si asigura stabilitatea caracteristicilor fizice, dar si stabilitatea containerelor in cazul substraturilor usoare. Nisipul de granulometrie <0.5 mm prezinta o buna retinere a apei, dar este asfixiant pentru radacini. De fapt, apa este energic retinuta, granulometria particulelor fiind foarte fina. Prezenta de namol si argila, in proportii reduse, amelioreaza retinerea apei si porozitatea aerului prin efect de structurare.

Caracteristici:

densitate aparenta 1,5-1,7;

porozitate 40-50 %;

volum de aer la pF1 10-5 %;

capacitate de retinere a apei 20-30 %;

pH-ul 4-8,5;

continut in calcar 0-95 %, in functie de origine.

Nisipul trebuie sa fie lipsit de compusi organici, sa fie spalat si fara calcar. Nisipul din cariere, care contine frecvent oxizi de Fe si Al, poate avea actiune nociva asupra plantelor.

Inconveniente: in cazul nisipurilor mai fine de 0,5 mm apare riscul asfixierii radacinilor, necesita control periodic al continutului in saruri, in special in calcar.

In continuare prezentam in tabelul 1. caracteristicile agrochimice ale componentelor.

Tabelul 1

Analiza materialelor ce alcatuiesc substraturile

Din materialele descrise in tabelul 1 au fost realizate urmatoarele amestecuri pentru speciile la care s-au experimentat.

Pentru salata s-a realizat substratul din:

25 % compost forestier, 25 % mranita, 50 % compost de frunze (1:1:2) la care

s-au aplicat si doze crescande de N si K (conform schemei experimentale)

Schema variantelor experimentale

N₁ 50kg/ha (25ppm/vas) K₁ 50kg/ha (25ppm/vas)

N₂ 100kg/ha (50ppm/vas) K₂ 100kg/ha (50ppm/vas)

N₃ 200kg/ha (100ppm/vas) K₃ 200kg/ha (100ppm/vas)

Pentru mazare si morcov substratul s-a realizat din 25 % compost forestier, 25 % mranita, 50% compost de frunze (1:1:1)

Pentru cultura la containere a hortensiei s-au realizat 3 amestecuri de substraturi:

a)      Turba rosie, nisip (2:1);

b)      Turba rosie, nisip, compost de frunze (1:1:1);

c)      Turba neagra, nisip (1:1).

Caracteristicile si evolutia indicilor agrochimici ai substraturilor se prezinta in cele ce urmeza pentru fiecare specie si experienta.

Tabel 2

Analiza substraturilor

1. CERCETARI PRIVIND COMPORtarea culturii de salata 'dena' pe un substrat format din compost forestier, mranita si compost de frunze

Cercetarile au urmarit comportarea plantelor de salata pe substrat obtinut din 25% compost forestier + 25% mranita + 50% compost de frunze, iar pentru ca amestecul era sarac in elemente nutritive s-a utilizat o schema de fertilizare cu ingrasaminte chimice care este prezentata in tabelul 1.

Amestecurile de substrat pentru fiecare varianta au fost bine omogenizate, cantarite si introduse in cantitati egale de 4 kg, in vase de vegetatie de tip Mitscherlich cu o capacitate de 8 kg (datorita greutatii specifice). Conform schemei experimentale (tabel 1) s-au calculat cantitatile de ingrasaminte pentru fiecare varianta si repetitie. Ingrasamintele au fost aplicate initial la incarcarea in vasele de vegetatie prin amestecarea omogena si udarea repetata a variantelor inainte de plantare. Azotul a fost administrat sub forma de Ca(NO₃)₂ 4H₂O (11,8% s.a), iar potasiul sub forma de K₂SO₄ (44,8%s.a).

Variantele experimentale au fost amplasate fiecare in 4 repetitii.

Materialul biologic utilizat au fost rasadurile de salata soiul Dena', un soi timpuriu cu perioada de vegetatie de 50-60 zile, folosind rasad produs in cuburi nutritive si plantat la stadiul de 3 frunze

Plantarea materialului biologic s-a efectuat la 12 mai, in fiecare vas au fost plantate cate doua rasaduri de salata, carora in timpul perioadei de vegetatie le-au fost aplicate lucrarile de ingrijire.

Inainte de infiintarea experientei substraturile au fost analizate din punct de vedere agrochimic (continut in elemente nutritive, continut total in saruri solubile, pH) (tabelul 2).

Tabelul 1

Schema variantelor experimentale

N₁ 50kg/ha (25ppm/vas) K₁ 50kg/ha (25ppm/vas)

N₂ 100kg/ha (50ppm/vas) K₂ 100kg/ha (50ppm/vas)

N₃ 200kg/ha (100ppm/vas) K₃ 200kg/ha (100ppm/vas)

Tabelul 2

Caracteristicile agrochimice a substraturilor

Valorile reactiei solului au fost cuprinse intre 5,95 si 6,25, substraturile prezentand conditii optime pentru cresterea plantelor de salata, specie care fata de pH are cerinte cuprinse intre 6,0-6,5.

Continutul total in saruri solubile a prezentat valori intre 0,050% si 0,073%, valori apreciate ca scazute, ceea ce corespunde cerintelor culturii de salata care au toleranta scazuta (2-4 mmho/cm sau 0,007%) la continutul marit de saruri.

Continutul substratului in elemente nutritive:

Aprovizionarea substratului cu azot amoniacal a fost uniforma continand 10,56 ppm cu exceptia variantelor V1 si V4 la care continutul a fost sesizat numai sub forma de urme.

Continutul in azot nitric a prezentat valori cuprinse intre 9,0 si 22,5 ppm, valori ce caracterizeaza o aprovizionare de la slab la bine aprovizionat cu acest element.

Continutul in fosfor al substraturilor a prezentat valori scazute cuprinse intre 3,05 si 9,15 ppm exprimand un continut scazut in elemente nutritive.

Potasiul inregistreaza valori cuprinse intre 30 si 75 ppm incadrand substraturile in clasa cu aprovizionare mijlocie in acest element.

In timpul perioadei de vegetatie la interval de 5-6 zile s-au ridicat probe pentru analize respectiv la 04.06.2003, 09.06.2003, 12.06.2003.

Au fost determinate formele nemetabolizate de azot nitric, fosfor, potasiu in planta verde.

La fiecare epoca de recoltare a fost inregistrata prin cantarire productia obtinuta (g/varianta si g/vas).

Determinari ale calitatii plantelor de salata:

In frunzele de salata ale soiului Dena' s-a urmarit in dinamica aprovizionarea cu elemente nutritive necesare unei bune dezvoltari a plantelor de salata, dar si dinamica acumularii nitratilor in plante indicator ce constituie un factor de risc care poate influenta calitatea plantelor.

Salata este o planta nitrofila ce poate acumula nitrati in cantitati mari. Acumularea in exces a nitratilor poate determina, prin consumul de catre om, simptome neplacute si chiar imbolnaviri grave. In tabelul 3 sunt prezentate in dinamica valorile continutului in nitrati din frunzele de salata.

Continutul in nitrati din frunzele de salata a prezentat la prima epoca de analiza valori intre 127,8 ppm (V1 martor si V5 fertilizat numai cu potasiu 50kg/ha) si 298,75 ppm (V4 fertilizat cu 200 kg/ha N si 50 kg/ha K). La a doua epoca de analiza ca urmare a intensificarii absorbtiei si metabolismului plantei valorile nitratilor au crescut la toate variantele experimentale atingand maxim de 657,5 ppm in varianta V8 (N₃K₂).

La recoltare nitratii au scazut prin metabolizare. Cele mai scazute valori au fost in varianta 1 (372,25 ppm) varianta martor, varianta 5 (422,5 ppm) si respectiv 332,25 ppm in varianta V9, varianta fertilizata doar cu potasiu (50 si 100 kg/ha).

Examinand valorile nitratilor la toate variantele si epocile de recoltare observam ca acestea nu au depasit limita maxima admisibila specificata de normele OMS 84/2002 de 3000ppm.

Tabelul 3

Continutul salatei in nitrati la cele trei perioade de recoltare

Tabelul 4

Variatia continutului in fosfor in frunzele de salata

Fosforul sub forma nemetabolizata, s-a acumulat in frunzele de salata in cantitati cuprinse intre 71 ppm (V₁ varianta martor) si 314 ppm in varianta (V₃ )cu 100 kg/ha N si 50KgK/ha la prima epoca de analiza, intre 128 ppm (V₁ varianta martor) si 272,15 ppm (varianta 6, cu N₁K₂ - 50KgN/ha, 100KgK/ha) la a doua epoca de analiza si intre 80,8 ppm la varianta V₃ N₂K₁ (100kgN/ha si 50kgK/ha) si 153,4 ppm la varianta V₄ N₃K₁ (200kgN/ha si 50kgK/ha) (tabelul 4).

Valorile fosforului sunt normale pentru planta de salata. Prin descompunerea treptata a componentelor substratului s-au eliberat cantitati de fosfor care au fost absorbite de salata.

Potasiul, elementul care determina calitatea productiei este absorbit intens de plante pe masura ce acestea avanseaza in vegetatie inregistrand valori in crestere de la prima epoca de analiza spre faza de recoltare pentru consum.

Dupa datele din literatura de specialitate, continutul optim de potasiu acumulat in plantele de salata trebuie sa se incadreze intre 1920 si 2000 ppm. Se observa o acumulare in plante a acestui element cu valori ce oscileaza intre 2520 ppm la varianta martor (04.06.2003) si 6960 ppm la varianta V₈ fertilizata cu 200kgN/ha si 100kgK/ha la 12.06.2003. Aceste valori determina o calitate sporita a plantelor de salata, deci fertilizarea a intensificat acumularea elementelor nutritive si o calitate buna a salatei.

Tabelul 5

Variatia continutului in potasiu in frunzele de salata

Productia de salata

La fiecare epoca de recoltare efectuata pe masura dezvoltarii plantelor si atingerea maturitatii de consum s-a inregistrat productia (g/varianta si g/vas), tabelul 6.

Plantele de salata cultivate pe substrat compost forestier + mranita + pamant de frunze au dat o productie mai mare la toate variantele ca urmare a unei stari de fertilitate ridicate a amestecului.

Plantele cultivate pe acest substrat au inregistrat la varianta martor 190,18 g/varianta si respectiv 47,54 g/vas, aceste valori fiind cele mai mici dintre toate variantele.

Cea mai mare productie de 492,23 g/varianta (123,05 g/vas) s-a inregistrat la varianta V₁₁ fertilizata cu 50 ppmN/vas + 100 ppm K/vas.

Din prelucrarea statistica cu ajutorul testului Fischer tabelul 7.) rezulta ca din punct de vedere al productiei toate variantele sunt distinct semnificative fata de varianta martor.

Se observa insa ca variantele cu un fond ridicat de potasiu de 200ppm pe un fond variabil de azot au inregistrat cele mai ridicate valori ale productiilor.

Tabelul 6

Productia totala (g/varianta) si productia medie (g/vas) la salata

Tabelul 7

Influenta substratului si a fertilizarii cu N si K asupra

productiei de salata cu ajutorul testului Fischer

In ordinea productiilor variantele se insereaza astfel

V11(N₅₀K₂₀₀) > V10(N₂₅K₂₀₀) > V12(N₁₀₀K₂₀₀)

_{123,05g/planta 87,82g/planta 87,75g/planta}

Concluzii si recomandari

1. Compozitia chimica a salatei nu a fost influentata in mod negativ in urma folosirii in sistemul de fertilizare a unor doze crescande de pana la 100 ppm N/vas (200kgN/vas); valorile privind continutul in nitrati nu au depasit limitele maxime admise specificate de literatura de specialitate care este de 3000 ppm.

2. Din punct de vedere al productiei obtinute este recomandat spre folosire substratul obtinut prin amestecarea mranitei, compostului forestier si pamantului de frunze in parti 1:1:2 care prin aportul de elemente nutritive imbogateste substratul de cultura pe acest substrat obtinandu-se productii ridicate

3. In ceea ce priveste influenta ingrasamintelor chimice aplicate pe substrat asupra productiei se recomanda urmatoarele variante, varianta V₁₁ fertilizata cu 100kgN/ha+200kgK/ha, apoi variantele V₁₀ (50kgN/ha+200kgK/ha) si V₁₂ (200kgN/ha+200kgK/ha).

2. CERCETARI PRIVIND COMPORTAREA PLANTELOR DE

MORCOV PE AMESTECURI DE SUBSTRAT Care CONTIN MATERIALE REZIDUALE

Scopul cercetarilor intreprinse il reprezinta testarea unor substraturi de cultura formate dintr-o serie de deseuri sau componente de diferite proveniente si grade de descompunere in cultura de morcov (Daucus carota L.) concomitent cu urmarirea efectului remanent al dozelor crescande de azot aplicate pe fond constant de potasiu.

Material si metoda

Cercetarile au fost incepute in anul 2003 in conditiile casei de vegetatie a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti. Cercetarile au continuat in anul 2004 si au urmarit comportarea plantelor de morcov pe un substrat alcatuit din compost forestier 25%, mranita 25% si compost de frunze 50%, raport volumetric 1:1:2 si efectul remanent al dozelor crecande de azot pe fond constant de potasiu. Substratul de cultura a fost fertilizat cu doze crescande de azot pe fond constant de potasiu, in anul 2003, conform schemei experimentale prezentate in tabelul nr.1.

Tabelul 1

Schema variantelor experimentale

Variantele experimentale au fost amplasate in 4 repetitii, substratul a fost introdus in vase de vegetatie de tip Mitscherlich cu capacitate de 8 kg.

Materialul biologic utilizat a fost samanta de morcov soiul Nantes' care s-a semanat la data 16.03.2004. Plantele au rasarit la 02.04.2004 in conditii normale.

Pe parcursul perioadei de vegetatie s-au aplicat lucrarile de ingrijire corespunzatoare tehnologiei de cultura efectuandu-se primul rarit la data 11.05.2004, al doilea la 8.06.2004 (cand radacinile au avut grosimea unui creion) in vase lasandu-se numai 10 plante pentru asigurarea volumului normal de nutritie.

Recoltarea s-a efectuat la aproximativ 120 de zile de la rasarire si anume la data de 13.07.2004.

In faza intermediara de recoltare, prevazute de specificul tehnologiei de cultura care prevede rarirea plantelor in stadiul de radacini de grosimea unui creion si la recoltarea finala s-au efectuat masuratori biometrice, analize de calitate respectiv determinarea: continutului in elemente nutritive nemetabolizate (nitrati, fosfor, potasiu), continutului in zahar, aciditate si vitamina C, fiind constatata in acelasi timp si productia de radacini.

Pentru o mai buna intelegere a fenomenelor de absorbtie si acumulare a elementelor nutritive pe parcursul vegetatiei s-a analizat substratul la inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie determinandu-se pH-ul, continutul total de saruri solubile si continutul in elemente nutritive usor solubile

Rezultate si discutii

Caracteristicile agrochimice ale substraturilor la inceputul perioadei de vegetatie sunt prezentate in tabelul nr.2.

Tabelul 2

Caracteristicile agrochimice ale substratului

la inceputul perioadei de vegetatie

N₁ 50kg/ha (25ppm/vas) K₁ 50kg/ha (25ppm/vas)

N₂ 100kg/ha (50ppm/vas) K₂ 100kg/ha (50ppm/vas)

N₃ 200kg/ha (100ppm/vas) K₃ 200kg/ha (100ppm/vas)

Analizele agrochimice arata ca substratul prezinta la inceputul perioadei de vegetatie, inainte de semanat un pH moderat bazic ce variaza intre 7,58-7,89, valori ce nu corespund intervalului optim de pH pentru cultura morcovului care este intre 5,8-7,0.

Continutul total de saruri solubile (%) variaza intre 0,109-0,232 caracterizand substratul ca fiind slab salinizat.

In ceea ce priveste continutul in macroelemente substratul prezinta un continut scazut de azot amoniacal si fosfor, un continut mijlociu in potasiu si un continut foarte ridicat in azot nitric.

Observatii si masuratori biometrice

Masuratorile biometrice privind dezvoltarea plantelor de morcov evidentiaza influenta substratului de cultura cu care s-a experimentat asupra diametrului la colet si lungimii radacinilor de morcov (tabelul 3); totodata si asupra productiei calculate in g/planta (g/radacina).

La recoltarea in faza intermediara lungimea radacinilor (mm) a variat intre 115,5 mm si 164,16 mm. In acesta faza nu se observa efectul ingrasamintelor cu azot si potasiu asupra lungimii medii a radacinilor de morcov in sensul ca martorul nefertilizat prezinta lungimea radacinii mai mare decat radacinile in celelalte variante experimentale fertilizate cu azot si potasiu.

Acelasi lucru se observa si in cazul diametrului mediu la colet al radacinilor de morcov care este cuprins intre 13,63 mm si 18,10 mm.

Greutatea medie a radacinilor in faza de recoltare pentru rarire variaza intre 6,68 g/radacina si 13,43 g/radacina. Se poate observa ca cele mai mari radacini s-au obtinut pe substratul fertilizat cu 50 kgN/ha si 50 kg K/ha (V₂); cu 0kgN/ha si 100kgK/ha (V₅); 50 kgN/ha si 200 kgK/ha (V₁₀).

La recoltarea finala (13.07.2004) lungimea medie a radacinilor a inregistrat valori cuprinse intre 178,1 mm si 239,5 mm, lungimea medie a radacinilor a depasit, la toate variantele fertilizate, valoarea inregistrata in varianta martor (178,3 mm) cu exceptia variantei 2 fertilizata cu 50 kgN/ha si 50 kg K/ha (178,1 mm). Lungimea medie cea mai mare a radacinilor de morcov s-a inregistrat in varianta fertilizata cu 200kgN/ha si 50 kgK/ha (V₄) si a fost 239,5 mm.

Diametrul mediu la colet al radacinilor de morcov la recoltarea finala variaza intre 7,6 mm (varianta martor) si 13,02 mm (V₅ fertilizata numai cu 100 kgK/ha).

La toate variantele diametrul mediu la colet al radacinilor de morcov a depasit diametrul mediu al radacinilor din varianta martor.

Greutatea medie a radacinilor de morcov a variat intre 14,95 g/radacina (V₂ fertilizata cu 50 kgN/ha si 50 kg K/ha) si 33,19 mm (V₄ fertilizata cu 200kgN/ha si 50 kgK/ha); cu exceptia variantei V₂ (14,95 g/radacina), toate variantele au prezentat o greutate medie peste valoarea martorului (15,48 g/radacina).

In faza intermediara de rarire a plantelor s-a inregistrat un spor relativ de productie (%) fata de martor, cuprins intre 6,25% in V₇ si 95,2% in V₅, cu exceptia variantei V₃ la care sporul de productie a fost inferior martorului. La recoltarea finala in varianta V₂ productia a fost sub nivelul productiei din varianta martor; iar la celelalte variante experimentale sporul de productie a fost cuprins intre 41,86% in V₅ si 114,4% in V₄.

Tabelul 3

Dimensiunile radacinilor de morcov pe substrat format din compost forestier,

mranita si compost de frunze (1:1:2)

Determinari agrochimice si biochimice

La recoltarea in faza intermediara de rarire si la recoltarea finala radacinile de morcovi au fost supuse analizelor privind calitatea productiei si anume: analize agrochimice cu privire la continutul in elemente nutritive nitrati, fosfor si potasiu -forme nemetabolizate.

Tabelul 4

Continutul in elemente nutritive forme nemetabolizate din morcov pe substrat format din compost forestier, mranita si compost de frunze (1:1:2)

La recoltarea finala pe langa analizele agrochimice s-au efectuat si analize biochimice determinandu-se continutul in zahar , vitamina C si aciditate; datele analizelor agrochimice si biochimice sunt prezentate in tabelele nr. 4 si 5.

Tabelul 5

Caracteristicile biochimice ale radacinilor de morcov pe substrat format din compost forestier, mranita si compost de frunze (1:1:2) la recoltarea pentru consum

Nitratii reprezinta un factor restrictiv al calitatii, morcovul fiind o specie ce poate acumula nitrati in radacini, iar cantitati prea mari in acest element in hrana ingerata de om poate cauza probleme de sanatate, in special la copii si la persoanele in varsta.

Absorbtia nitratilor a avut loc cu intensitate inca din faza de rarire; continutul in nitrati a variat intre 106 ppm (V₄) si 173 ppm (V₇;V₁₀). Inca din faza intermediara de recoltare nitratii s-au acumulat cu intensitate, continutul in nitrati acumulat in radacinile de morcov din variantele V₃ fertilizata cu 100kgN/ha si 50 kg K/ha fiind de 151 ppm, la V₅ fertilizata cu 0kgN/ha si 100 kg K/ha de 154 ppm, la V₆ fertilizata cu 50kgN/ha si 100 kg K/ha fiind 158 ppm, la V₇ fertilizata cu 100kgN/ha si 100 kg K/ha de173 ppm si la V₁₀ fertilizata cu 50kgN/ha si 200 kg K/ha fiind tot de 173 ppm, valorile acestor variante au depasit limita maxima admisa specificata de OMS/2002 fiind de 150 ppm nitrati.

La recoltarea finala continutul in nitrati din radacinile de morcov a crescut prezentand valori cuprinse intre 183 ppm (V₅) si 581 ppm (V₁₁). In aceasta faza de recoltare acumularea nitratilor a avut loc in toate variantele cu intensitate mare, limita maxima admisa specificata de OMS/2002 de 150 ppm nitrati a fost depasita la toate variantele.

Morcovul acumuleaza nitrati in cilindrul central si calitatile cresc pe masura ce avanseaza in vegetatie, cresterea corelandu-se cu cantitatile de nitrati existente in substrat. Rata de acumulare a nitratilor in planta creste la valori mari ale N din sol, de aceea se impune o fertilizare echilibrata cu PK la nivelul azotului ceea ce conduce la o metabolizare mai buna a nitratilor rezultand scaderea lor in radacina.

In acest caz un consum sporit de morcov sau utilizarea acestora pentru prepararea unor produse alimentare pentru copii poate afecta sanatatea acestora.

Continutul in fosfor al radacinilor de morcov in faza intermediara de recoltare a variat intre 64,4 ppm (martor) si 110,2 ppm (V₃). Pana la recoltarea finala absorbtia fosforului s-a intensificat , continutul in fosfor a variat intre 162,4 ppm (V₈) si 387,6 ppm (V₃).

Acumularea potasiului in faza intermediara de rarire s-a realizat in limite cuprinse intre 1540 ppm (V₈) si 2480 ppm (V₁₀).

La recoltarea finala acumularea potasiului a prezentat valori cuprinse intre 1600 ppm (V₇) si 3440 ppm (V₃); continutul in potasiu fiind ridicat in ambele faze de recoltare, ceea ce constituie si o premiza pentru pastrarea radacinilor de morcov.

Acumularea nitratilor, fosforului si potasiului nu a fost influentata in mod evident de efectul remanent al ingrasamintelor aplicate. Acumularea nitratilor in radacinile de morcov peste limita maxima admisa s-a datorat continutului foarte ridicat de azot nitric din substrat, rezultat in urma descompunerii conpostului forestier si mai ales compostului de frunze.

La recoltarea finala s-a determinat continutul in zahar, vitamina C si aciditate. Continutul in zahar (indicator de calitate pentru morcov) a fost putin influentat de sistemul de fertilizare valorile acestui indicator fiind caracteristici de specie si variind in limite mici cuprinse intre 5,468% (martor) si 5,906% (V₁₂). Continutul in vitamina C este scazut avand variatii cuprinse intre 0,015-0,025 me/100 g material proaspat. Aciditatea a fost redusa cu variatii cuprinse intre 0,0796% (V₁₁) si 0,1519% (V₃).

La sfarsitul perioadei de vegetatie substratul a fost analizat determinandu-se pH-ul continutul total de saruri solubile, continutul in azot amoniacal, azot nitric, fosfor si potasiu forme solubile.Datele sunt prezentate in tabelul nr. 6.

Tabelul 6

Caracteristicile agrochimice ale substratului la sfarsitul perioadei de vegetatie

N₁ 50kg/ha (25ppm/vas) K₁ 50kg/ha (25ppm/vas)

N₂ 100kg/ha (50ppm/vas) K₂ 100kg/ha (50ppm/vas)

N₃ 200kg/ha (100ppm/vas) K₃ 200kg/ha (100ppm/vas)

Se observa ca valorile pH caracterizeaza substratul ca slab bazic valorile fiind usor inferioare fata de inceputul perioadei de vegetatie cu variatii cuprinse intre 7,20-7,45.

Continutul total de saruri solubile a scazut, valorile fiind cuprinse intre 0,070%-0,144% substratul fiind considerat nesalinizat.

Continutul in azot amoniacal , fosfor si potasiu a fost scazut la sfarsitul perioadei de vegetatie avand loc o scadere a continutului in potasiu fata de continutul in potasiu inregistrat la inceputul perioadei de vegetatie. De asemenea, s-a inregistrat o scadere a continutului in azot nitric valorile fiind cuprinse intre 19,50 ppm si 43,50ppm.

Concluzii

Utilizarea pentru cultura morcovului a unor substraturi alcatuite din compost forestier, mranita si compost de frunze a influentat favorabil cresterea plantelor.

1. Efectul remanent al ingrasamintelor asupra radacinilor nu este vizibil la nici o masuratoare biometrica. Se observa insa efectul compostului de frunze care prin descompunere a influentat cresterea si dezvoltarea morcovului. Astfel martorul prezinta valori apropiate ale lungimii si diametrului morcovului;

2. Prin cultivarea morcovului pe substratul alcatuit din compost forestier, mranita si compost de frunze (1:1:2), pH-ul solului a fost influentat pozitiv prin scaderea valorii acestuia de la moderat bazic la slab bazic;

3. Continutul in saruri a fost influentat pozitiv in urma cultivarii morcovului pe substrat substratul alcatuit din compost forestier, mranita si compost de frunze (1:1:2), substratul fiind nesalinizat la sfarsitul perioadei de vegetatie comparativ cu inceputul vegetatiei cand era slab salinizat;

4. Acumularea nitratilor, fosforului si potasiului nu a fost influentata in mod evident de efectul remanent al ingrasamintelor aplicate;

5. Acumularea nitratilor in radacinile de morcov peste limita maxima admisa s-a datorat continutului foarte ridicat de azot nitric din substrat, rezultat in urma descompunerii compostului forestier si mai ales compostului de frunze;

6. La toate fazele de analiza acumularea nitratilor s-a realizat in toate variantele cu intensitate, limita maxima admisa specificata de OMS 2002 de 150 ppm nitrati a fost depasita la toate variantele;

7. Numai o fertilizare echilibrata cu P si K la nivelul azotului poate conduce la o metabolitare mai buna a nitritilor si la scaderea nitritilor in radacini.

8. Continutul in zahar, vitamina C si aciditate au variat in limite mici cuprinse intre 5,468% (martor) si 5,906% (V₁₂). Continutul in vitamica C este scazut cu variatii cuprinse intre 0,015-0,025 me/100 g p.p. Aciditatea a fost redusa cu variatii cuprinse intre 0,0796% (V₁₁) si 0,1519% (V₃).

3.comportarea plantelor de mazare pe amestecuri de substrat care contin materiale reziduale

Cercetarile au fost intreprinse in anul 2004 in casa de vegetatie a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti si au urmarit comportarea plantelor de mazare cultivate pe un substrat obtinut din 25% compost forestier + 25% mranita + 50% compost de frunze. Amestecul a fost realizat in anul 2003, iar pentru ca amestecul era sarac in elemente nutritive s-a alcatuit si o schema de fertilizare cu ingrasaminte chimice prezentata in tabelul 1.

Amestecurile de substrat pentru fiecare varianta au fost bine omogenizate, cantarite si introduse in vase de vegetatie de tip Mitscherlich cu o capacitate de 8 kg

Planta premergatoare a fost salata, soiul Dena'.

In anul 2004 substraturile variantelor experimentale au fost analizate iar rezultatele sunt prezentate in tabelul 2. Substraturile au un continut ridicat de azot (nitric si amoniacal) si potasiu, iar fosforul, la toate variantele, este in cantitate mica. Semanatul in vase s-a efectuat la 16.03.2004 cu cate 5 boabe germinabile de mazare (Pisum sativum), soiul Coral'. Experienta a avut 12 variante (tabelul 2 a cate 4 repetitii. Rasarirea a avut loc la 24.03.2004 si a fost uniforma iar plantele au inregistrat un procent de 98% rasarire. Soiul Coral' este un soi de mazare timpuriu, cu perioada de vegetatie de 45 zile. Inflorirea plantelor de mazare a avut loc la 10.05.2004.

Tabelul 1

Schema variantelor experimentale

Tabelul 2

Caracteristicile agrochimice a substraturilor din variantele

experimentale la inceputul experimentelor

N₁ 50kg/ha (25ppm/vas) K₁ 50kg/ha (25ppm/vas)

N₂ 100kg/ha (50ppm/vas) K₂ 100kg/ha (50ppm/vas)

N₃ 200kg/ha (100ppm/vas) K₃ 200kg/ha (100ppm/vas)

Recoltarea pastailor s-a efectuat esalonat pe masura ce s-au maturizat. Prima recoltare a fost la 08.06.2004 si ultima la 13.06.2004. La recoltare pastaile au fost cantarite si analizate din punct de vedere calitativ, s-a determinat continutul de macroelemente si continuturile in: zahar, vitamina C si substanta uscata (tabelul 3 si 4).

Continutul de azot nitric variaza intre 80 si 319 ppm la prima epoca de analiza (8.06.2004) si 102 si 363 ppm la a doua data de analiza (13.06.2004).

Valori maxime de nitrati s-au atins in substraturile cu continut de 100 si 200ppm azot nitric. La faza finala de recoltare (13.06.2004) continuturi de nitrati ridicate se constata la variantele fertilizate cu 100kgK/ha, respectiv 200kgK/ha. Valorile au depasit la aceste variante limitele de 150ppm nitrati prevazute de reglementarile OMS/2000 (fig.1.).

Tabelul 3

Continutul in elemente nutritive forme nemetabolizate din mazare pe substrat format din compost forestier, mranita si compost de frunze (0,5:0,5:1)

Continutul de fosfor si potasiu in boabe este normal ceea ce asigura o buna calitate a productiei.

Caracteristicile biochimice (tabelul 4) ale mazarei se incadreaza in limite normale respectiv zaharul este 6,031 si 6,156%, vitamina C 17,8 si 26,0 mg/100 g substanta proaspata.

Tabelul 4

Caracteristicile biochimice ale mazarei la maturitatea de consum pe substrat (compost forestier, mranita si compost de frunze 0,5:0,5:1)

Productia de mazare realizata se incadreaza intre 104,24 g/m² la martor (V₁) si 198,46 g/m² la varianta fertilizata cu 200kg K/ha (V₉).

Interpretarea statistica cu testul Fischer arata rezultate foarte semnificative la majoritatea variantelor cu exceptia variantelor cu 50kgN/ha si 50kgK/ha (V2), cu 100 kgN/ha si 200 kgN/ha (V₁₁) si cu 200 kgN/ha si 200 kgK/ha (V₁₂), la care rezultatele statistice sunt distinct semnificative.

Tabelul 5

Rezultate privind productia de mazare pe substrat format din

compost forestier, mranita si compost de frunze (0,5:0,5:1)

DL 5%=11,0329 g/m2

DL 1%=15,596g/m2

DL0,1%=22,266g/m2

Concluzii si recomandari

Continutul de azot nitric in boabele de mazare variaza intre 80 si 319 ppm la prima perioada de analiza (8.06.2004) si 102 si 363 ppm la a doua perioada de analiza (13.06.2004);

Valorile nitratilor acumulati in mazare la faza finala de recoltare comparate cu continutul maxim admisibil prevazut in reglementarile OMS din 2000 de 150 ppm nitrati, (valoarea potential toxica pentru consum) sunt depasite la variantele fertilizate cu 100kgK/ha si 200kgK/ha si doze crescande de azot;

Caracteristicile biochimice ale mazarei se incadreaza in limitele normale precizate de tehnologia horticola;

Interpretarea statistica evidentiaza rezultate distinct semnificative la aproape toate variantele cu exceptia variantei V2 fertilizata cu 50kgN/ha si 50kgK/ha, V₁₁ fertilizata cu 100 kgN/ha si 200 kgN/ha si V₁₂ la care s-au aplicat 200 kgN/ha si 200 kgK/ha;

In cazul mazarei cultivate pe substraturi bogate in elemente nutritive acumularea nitratilor poate afecta calitatea boabelor pentru consum.

Cercetari privind comportarea plantelor de Hydrangea Hortensis Sp.fata de substratul utilizat in cultura

Hortensia se numara printre cele mai frumoase flori care cultivata la ghivece in culturi fortate, infloreste din martie pana in mai.Ea are flori mari, de culoare roz, albe sau albastre. Se poate cultiva in aer liber , in locuri aparate de frig, in parcuri unde plantele infloresc din iunie pana in octombrie. In parcuri sunt plantate pe terenuri semiumbrite avand un aspect decorativ foarte placut.

Este un arbust orginar din China si Japonia. Creste in forma de tufa, ramificata, inalta de 30-100 cm pana la 150 cm. Cu cat plantele sunt mai batrane , cresc mai inalte si se ramifica mai mult. Florile sunt asezate in varful ramificatiilor intr-o inflorescenta mare, globuloasa. In cultura exista mai multe soiuri obtinute prin selectie, care au flori diferite ca marime, culoare si epoca de inflorire. Culoarea normala a florilor este alba, roz si rosie iar artificial se pot colora in diferite nuante de albastru.

Inmultirea hortensiilor se face prin butasi. Butasii se fac in doua perioade in februarie-martie dar si in iulie-august din lastarii nefloriferi ai plantelor. Spre deosebire de alti butasi, acestia se pot taia pe orice portiune a internodului, deoarece emit radacini de pe toata partea ce ajunge in substratul de butasire. Butasii in patul de butasire se pulverizeaza periodic cu apa in forma de ceata pentru asigurarea umiditatii atmosferice si stimulare a formarii radacinilor. Dupa inradacinare butasii sunt plantati in containere sau direct in pamant.

Pentru intretinerea culturii in timpul verii plantele se uda abundent si sunt preferate zonele umbrite.Consumul de elemente nutritive creste progresiv pe masura dezvoltarii aparatului foliar. Vara se uda mult atat pe sol cat si pe frunze. Substratul de cultura trebuie sa fie poros dar sa retina destul de bine apa si sa aiba o reactie acida. Hortensia se situeaza printre marile consumatoare de elemente nutritive mai ales de azot in faza cresterii vegetative. Raportul N:P:K trebuie sa fie 3:2:1 pentru plantele cu flori roz si 3:1:2 pentru cele albastre. Plantele suporta concentratii mari de saruri de 0,3-0,5%.

Rezultate privind comportarea plantelor de hydrangea la butasire pe diferite substraturi formate din materiale reziduale

Experientele s-au realizat in casa de vegetatie a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti pornindu-se de la butasire. S-au prelevat in luna iulie 2003 butasi din specia Hydrangea Hortensis Sp.din, lastarii nefloriferi ai plantelor de dimensiuni 10 cm la un singur internod.

Butasii au fost plantati in trei tipuri de substraturi rizogene. Pentru stabilirea calitatii substraturilor de inradacinare s-au analizat mai multe materiale, rezultatele fiind prezentate in tabelul numarul 1:

Tabelul 1

Caracteristicile agrochimice ale materialelor ce alcatuiesc substraturile pentru butasire

Urmarind parametri necesari pentru butasirea plantelor de hortensia se observa ca singurul pH acid il are turba rosie, restul materialelor avand pH-ul bazic. Continutul de azot este foarte ridicat la compostul de frunze si la pamantul de telina. Fosforul are valori scazute la toate materialele analizate iar continutul de potasiu este ridicat si foarte ridicat. Tinand cont de aceste caracteristici individuale ale componentelor s-au propus trei retete de amestec pentru obtinerea de substraturi tolerate pentru inradacinarea butasilor (Tabelul 2).

Tabelul 2

Caracteristicile agrochimice a substraturilor utilizate la butasirea plantelor de Hydrangea

Amestecurile prezentate in tabelul 2 au pH-ul variabil de la 4,05 la 7,12, un continut bun de azot si potasiu si scazut de fosfor.

Butasii au fost plantati in cele trei amestecuri rizogene la 25.07.2003 iar pentru stimularea inradacinarii, o parte din butasi au fost tratati cu rizopon 1% in pudra de talc. Pentru fiecare varianta de substrat s-au pus la inradacinare cate 100 de butasi. Butasii au fost lasati pana in primavara in patul de butasire din casa de vegetatie fiind stropiti zilnic. La 24.03.2004 butasii au fost recoltati. Rezultatele procesului de butasire sunt prezentate in tabelul 3 si figura 1:

Tabelul 3

Situatia plantelor de Hydrangea dupa butasire

Datele prezentate scot in evidenta ca pe substratul format din turba rosie si nisip butasii tratati cu rizopon au avut cel mai ridicat procent de inradacinare de 73,17%. Daca comparam substraturile se observa ca cel mai bun substrat de inradacinare este cel format din turba rosie si nisip (V₁), urmat de substratul format din turba neagra si nisip (V₅)si urmat de substratul ce contine compost de frunze (V₃). Tratamentul cu rizopon a stimulat procentul de inradacinare determinand diferente de la 2,33% la substratul format din turba rosie, nisip si compost de frunze pana la 13,04% la substratul turba neagra in amestec cu nisip.

Rezultate privind cultura in containere a hortensiei pe diferite substraturi

In anul 2004 butasii inradacinati pe substratul obtinut din turba rosie: compost de frunze si nisip au fost apoi transplantati in containere in alte patru retete de substrat.   Alcatuirea substraturilor s-a facut prin dozare volumetrica, iar containerele alese au fost de 5 l. In fiecare container s-a plantat cate un butas. Fiecare butas a fost fasonat la 10 cm inaltime. Fiecare varianta a avut cate 12 plante. Pe parcursul vegetatiei plantele au fost ingrijite corespunzator. S-au efectuat tratamente fitosanitare pentru combaterea daunatorilor: afide si acarieni.

Caracteristicile agrochimice ale substraturilor utilizate in containere sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 4

Caracteristicile agrochimice a substraturilor utilizate la transplantarea butasilor de Hydrangea

Valorile pH-ului la cele patru substraturi se incadreaza in zona slab acid intre 6,22 si 6,48, continutul de saruri solubile variaza intre 0,13 si 0,39% continut care nu pune probleme plantelor de Hydrangea, continutul optim fiind 0,3-0,5%. Continutul in elemente nutritive in substrat este foarte bun la azot si potasiu si scazut la fosfor.

In timpul vegetatiei s-au efectuat lunar urmatoarele masuratori biometrice: inaltimea plantelor, numarul de lastari, numarul de inflorescente, diametrul inflorescentelor, suprafata foliara. S-au efectuat analize in plante privind continutul de elemente nutritive totale, pentru stabilirea starii de aprovizionare a plantelor in azot, fosfor si potasiu.

Tabelul 5

Dinamica cresterii plantelor de Hydrangea la -11.05.2004-

Tabelul 6

Dinamica cresterii plantelor de Hydrangea in cursul perioadei de vegetatie

Inaltimea plantelor a variat in functie de substratul utilizat si de perioada de vegetatie. Initial, 11.05.2004 cele mai inalte plante s-au obtinut la varianta 3 (turba rosie:pamant de telina: compost de frunze:nisip, 20%:30%:40%:10%). Celelalte variante cu continut variabil de compost de frunze au realizat inaltimi mai mici decat martorul.

La urmatoarele perioade de masurare respectiv in lunile iunie si iulie tot varianta 3 inregistreaza cele mai mari valori ale inaltimii. Se remarca la variantele ca in luna iulie toate variantele cu continut variabil in compost de frunze depasesc martorul.

In lunile august si septembrie cele mai mari valori ale inaltimii plantelor s-au inregistrat la varianta 2 cu 30% compost de frunze in amestec iar celelalte variante cu un continut de 40% si 45% compost de frunze in amestec depasesc martorul.

Tabelul 7

Inflorirea plantelor de Hortensia

De-a lungul perioadei de vegetatie incepand cu lunile august si septembrie lastarirea este abundenta astfel incat la toate variantele experimentale lungimea cumulata a lastarilor[1] in luna august este cea mai mare valoric.

In ceea ce priveste inflorirea , varianta cu 40% compost de frunze in substrat asigura cel mai mare numar de flori, cu o diferenta fata de martor de 18 flori, urmeaza apoi varianta cu 45% compost de frunze in substrat cu 15 flori mai multe decat varianta martor.

Tabelul 8

Diferentele intre variante si semnificatiile acestora in cazul lungimii cumulate a lastarilor

DL5%=7,06cm 7,5cm 9,6cm 24,49cm

DL1%=9,16cm 10,2cm 12,3cm 35,23cm

DL0,1%=15,8cm 14,7cm 15,6cm 51,81cm

Analiza statistica a lungimii cumulate a lastarilor cu testul Fischer arata ca cea mai semnificativa varianta in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea plantelor este varianta 3 ce contine cu 40% compost de frunze in substrat.

Concluzii si recomandari

Cercetarile au fost efectuate in doua etape butasire si cultura in containere a butasilor inradacinati. Concluziile pentru etapa butasirii sunt urmatoarele:

1. Pe substratul format din turba rosie si nisip, butasii tratati cu rizopon au avut cel mai ridicat procent  de inradacinare de 73,17%;
2. Cel mai bun substrat de inradacinare este cel format din turba rosie si nisip, apoi urmeaza substratul format din turba neagra si nisip si in cele din urma cel ce contine compost de frunze;
3. Tratamentul cu rizopon a influentat procentul de inradacinare determinand diferente de la 2,33% la substratul format din turba rosie, nisip si compost de frunze pana la 13,04% la substratul turba neagra in amestec cu nisip.

Cercetarile privind cultura plantelor de hortensia in containere pe diferite amestecuri de substrat releva urmatoarele concluzii:

1. Inaltimea plantelor a variat mult in functie de substrat si de perioada de vegetatie;

2. In lunile iunie si iulie varianta 3 de substrat format din turba rosie:pamant de telina: compost de frunze:nisip 20%:30%:40%:10%inregistreaza cele mai mari valori ale inaltimii. Se remarca la plantele de Hortensia ca in luna iulie pe toate variantele de substrat cu continut variabil in compost de frunze depasesc in inaltime martorul;

3. In lunile august si septembrie cele mai mari valori ale inaltimii plantelor s-au inregistrat la varianta 2, substrat cu 30% compost de frunze in compozitie, iar la celelalte variante de substrat cu un continut de 30% si respectiv 45% compost de frunze, inaltimea plantelor depasesc martorul;

4. Analiza statistica a lungimii cumulate a lastarilor interpretate cu ajutorul testului Fischer arata ca varianta cu rezultate semnificative varianta in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea plantelor este varianta 3 cu 40% compost de frunze in amestecul din substrat;

5. Varianta de substrat cu 40% compost de frunze in compozitie asigura cel mai mare numar de flori.

CONCLUZII GENERALE

Utilizarea in diferite culturi a unor substraturi provenite din reciclarea unor materiale reziduale nu a influentat negativ comportarea plantelor legumicole si dendrofloricole. Aceste substraturi sunt uneori saracite in elemente nutritive iar pentru obtinerea unor productii ridicate fara aparitia unor carente este nevoie utilizarea unor ingrasaminte suplimentare.

Cercetarile intreprinse la cultura salatei au evidentiat:

1.O compozitia chimica a salatei care nu a fost influentata in mod negativ in urma folosirii in sistemul de fertilizare a unor doze crescande de pana la 100 ppm N/vas (200kgN/vas); valorile privind continutul in nitrati. Nu au depasite limitele maxime admise specificate de literatura de specialitate pentru aceasta cultura de 3000 ppm.

2. Din punct de vedere al productiei obtinute este recomandat spre folosire substratul obtinut prin amestecarea mranitei, compostului forestier si pamantului de frunze in parti 1:1:2 care prin aportul de elemente nutritive imbogateste substratul de cultura pe acest substrat obtinandu-se productii ridicate

3. In ceea ce priveste influenta ingrasamintelor chimice aplicate pe substrat asupra productiei se recomanda urmatoarele variante, varianta V₁₁ fertilizata cu 100kgN/ha+200kgK/ha, apoi variantele V₁₀ (50kgN/ha+200kgK/ha) si V₁₂ (200kgN/ha+200kgK/ha).

Cercetarile efectuate la morcov au evidentiat:

1. Efectul remanent al ingrasamintelor asupra radacinilor nu este vizibil la nici o masuratoare biometrica. Se observa insa efectul compostului de frunze care prin descompunere a influentat cresterea si dezvoltarea morcovului;

2. Prin cultivarea morcovului pe substratul alcatuit din compost forestier, mranita si compost de frunze (1:1:2), pH-ul solului a fost influentat pozitiv prin scaderea valorii acestuia de la moderat bazic la slab bazic iar continutul in saruri a fost scazut;

4. Acumularea nitratilor, fosforului si potasiului nu a fost influentata in mod evident de efectul remanent al ingrasamintelor aplicate;

5. Acumularea nitratilor in radacinile de morcov peste limita maxima admisa s-a datorat continutului foarte ridicat de azot nitric din substrat, rezultat in urma descompunerii compostului forestier si mai ales compostului de frunze;

6. La toate fazele de analiza acumularea nitratilor s-a realizat in toate variantele cu intensitate, limita maxima admisa specificata de OMS 2002 de 150 ppm continutul de nitrati a fost depasit la toate variantele;

7. Numai o fertilizare echilibrata cu P si K la nivelul azotului poate conduce la o metabolitare mai buna a nitritilor si la scaderea nitritilor in radacini.

8. Continutul in zahar, vitamina C si aciditate au variat in limite mici cuprinse intre 5,468% (martor) si 5,906% (V₁₂). Continutul in vitamica C este scazut cu variatii cuprinse intre 0,015-0,025 me/100 g p.p. Aciditatea a fost redusa cu variatii cuprinse intre 0,0796% (V₁₁) si 0,1519% (V₃).

In cazul cultivarii mazarei:

1.Continutul de azot nitric in boabele de mazare variaza intre 80 si 319 ppm la prima perioada de analiza (8.06.2004) si 102 si 363 ppm la a doua perioada de analiza (13.06.2004);

2.Valorile nitratilor acumulati in mazare la faza finala de recoltare comparate cu continutul maxim admisibil prevazut in reglementarile OMS din 2000 de 150 ppm nitrati, (valoarea potential toxica pentru consum) sunt depasite la variantele fertilizate cu 100kgK/ha si 200kgK/ha si doze crescande de azot;

3.Caracteristicile biochimice ale mazarei se incadreaza in limitele normale precizate de tehnologia horticola;

4.Interpretarea statistica evidentiaza rezultate distinct semnificative la aproape toate variantele cu exceptia variantei V2 fertilizata cu 50kgN/ha si 50kgK/ha, V₁₁ fertilizata cu 100 kgN/ha si 200 kgN/ha si V₁₂ la care s-au aplicat 200 kgN/ha si 200 kgK/ha;

5.In cazul mazarei cultivate pe substraturi bogate in elemente nutritive acumularea nitratilor poate afecta calitatea boabelor pentru consum.

Pe parcursul a doi ani de experimentare s-au incercat amestecuri de substrat si la butasirea si cresterea plantelor de hortensia in containere. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

A. Cercetarile efectuate la butasire:

1.Pe substratul format din turba rosie si nisip, butasii tratati cu rizopon au avut cel mai ridicat procent de inradacinare de 73,17%;

2.Cel mai bun substrat de inradacinare este cel format din turba rosie si nisip, apoi urmeaza substratul format din turba neagra si nisip si in cele din urma cel ce contine compost de frunze;

3.Tratamentul cu rizopon a influentat procentul de inradacinare determinand diferente de la 2,33% la substratul format din turba rosie, nisip si compost de frunze pana la 13,04% la substratul turba neagra in amestec cu nisip.

B.Cercetarile privind cultura plantelor de hortensia in containere pe diferite amestecuri de substrat releva urmatoarele concluzii:

4.Inaltimea plantelor a variat mult in functie de substrat si de perioada de vegetatie;

5.In lunile iunie si iulie varianta 3 de substrat format din turba rosie:pamant de telina: compost de frunze:nisip 20%:30%:40%:10%inregistreaza cele mai mari valori ale inaltimii. Se remarca la plantele de Hortensia ca in luna iulie pe toate variantele de substrat cu continut variabil in compost de frunze depasesc in inaltime martorul;

6.In lunile august si septembrie cele mai mari valori ale inaltimii plantelor s-au inregistrat la varianta 2, substrat cu 30% compost de frunze in compozitie, iar la celelalte variante de substrat cu un continut de 30% si respectiv 45% compost de frunze, inaltimea plantelor depasesc martorul;

7.Analiza statistica a lungimii cumulate a lastarilor interpretate cu ajutorul testului Fischer arata ca varianta cu rezultate semnificative varianta in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea plantelor este varianta 3 cu 40% compost de frunze in amestecul din substrat;

8.Varianta de substrat cu 40% compost de frunze in compozitie asigura cel mai mare numar de flori.

Aceste experiente ar trebui sa fie continuate si la alte specii de plante si cu alte amestecuri de substrat pentru a se putea trage unele concluzii si recomandari usor de aplicat in cultura.

bibliografie

1. Addiscott T.M., Whitmore P.A., Powlson D.S. - Farming, fertilizers and the nitrate problem, CAB International, 1990

2.Butnariu H. si colab. - Legumicultura, Ed. did. si ped., Bucuresti,1992

3.Davidescu D., Davidescu Velicica -Surse ale recoltelor mari - deseurile din

fiecare gospodarie, Editura Ceres, Bucuresti, 1993.

4. Davidescu D., Davidescu Velicica, 1992- Agrochimia Horticola, Ed. Academiei Romane, Bucuresti.

5. Davidescu D., Davidescu Velicica - Teste agrochimice de teren si laborator, Ed. Ceres, Bucuresti, 1983

6.Davidescu Velicica, Neata Gabriela - Poluarea mediului. Surse - Combatere, IANB, Bucuresti, 1992

Dejeu L., Petrescu C., Chira A. - Horticultura si protectia mediului, Ed. did. si ped., Bucuresti, 1997

7.Hodges T. K., 1973-Ion absorbtion by plant roots, Adv. Agron. 25. 163-207

8.Kneyek B. D., 1972- Heavy metal reactions in the soils, Mich. State Univ. Institute Water Resource Tech. Rep. Vol. 30;

9.Mengel K., Kirkly E. A., 1987-Principles of Plant Nutrition, International Potash Institute Bern, Switzerland;

10.Mustin, M., -Le compost. Edition Francais Dulensc, Paris, 1987.

11.Manescu S., Cucu M., Diaconescu Mona Ligia - Chimia sanitara a mediului, Ed. did. si ped., Bucuresti, 1994

12.Ministère de l'Environnement,Inventaire National de la Qualité Alimentaire -Teneur en nitrates dans les légumes, 1983

13.Stevenson F. J., 1982-Nitrogen in agricultural soils, Agron. Monograph. 22 Am. Soc. Agron. Madison (Wisc.).

14.Tudor A. Tudor - Valorificarea produselor horticole, Ed. Artprint., Bucuresti, 1995

15.Zuang H. - Mémento fertilisation des cultures légumieres, Ed. CTIFL, 1982

16.23^rd Colloquium of the International Potash Institute held at Prague/Czechoslovakia - Potassium in Human Nutrition, 1992