Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » silvicultura
SILVICULTURA

SILVICULTURA




Universitatea Ecologica din Bucuresti

Facultatea de Ecologie si Stiintele Naturii

SILVICULTURA

Silvicultura este o stiinta complexa ce are ca obiect de studiu padurea si consta in ansamblul de preocupari privind cunoasterea acesteia, creerea si ingrijirea precum si exploatarea si valorificarea durabila a produselor sale (Daia, 2003 modificata de Gheorghe 2006).

Datorita complexitatii sale aceasta stiinta are la baza atat notiuni de silvobiologie cat si de silvotehnica.

Silvobiologia studiaza ecosistemele forestiere, structura (elementele structurale constitutive, conexiunile dintre aceste elemente) si modul de functionare a acestor ecosisteme. Silvotehnica studiaza tehnicile si metodele ce stau la baza creerii unor suprafete noi impadurite, in gestionarea, ingrijirea si exploatarea suprafetelor impadurite deja existente.

Altfel spus silvicultura studiaza elementele constitutive structurale si functionale ale padurii; modul de creere de noi suprafete impadurite; modul de amenajare a celor existente precum si lucrarile silvive ce trebuiesc intreprinse pentru intretinerea arboretelor; tehnicile si modalitatile de exploatare in mod rational a resurselor si bunurilor generate de catre padure (fig. 1)


Fig. 1 Directiile de investigare si aplicabilitate ale principiilor din silvicultura.

Din punct de vedere structural  padurea reprezinta un complex de ecosisteme terestre in a carui structura dominant este stratul arboricol, avand ca unitate structurala si functionala arboretul , un tip particular de ecosistem .

Notiunea de arboret are o acceptiune dubla, pe de o parte prin arboret se intelege totalitatea arborilor ce participa la constituirea padurii, etajul arborilor dintr-o padure, iar pe de alta parte este inteles ca fiind o portiune omogena dintr-o padure in ceea ce priveste conditiile stationale si de vegetatie, presupunand omogenitatea elementelor de origine si structurale (provenienta, varsta, compozitie, consistenta, productivitate, etc.)

 

Clasificarea arboretelor 

 

I Dupa origine :

·        arborete naturale (virgine) – create in mod natural, nu sunt supuse la interventii antropice

·        arborete seminaturale (cvazivirgine) – create in mod natural dar supuse unor influente antropice

·        arborete artificiale (cultivate) – create de catre om si intretinute prin activitati umane

II Dupa provenienta

·        arborete din samanta

·        arborete din plantatii de puieti, puieti ce isi au originea in pepiniere si sunt obtinuti din seminte

·        arborete din lastari ( portiuni noi de tulpina aparute pe cioata), butasi (portiuni de tulpina inradacinate), drajoni (portiuni noi de tulpina aparute pe radacina)

·        arborete mixte din lastari, seminte, puieti

Arboretele ce provin din samanta si plantatii de puieti poarta numele de codru, iar cele provenite din lastari de crang.

III Dupa varsta:

·        echiene – arborii au acceasi varsta, sunt plantatii ce provin seminte sau puieti de acceeasi varsta, distributia de frecventa a diametrelor de baza are distributie normala (Gaussiana), sunt monoetajate (fig.2)

Fig. 2 Padure echiena

·        pluriene – arborii au varste diferite, cei in stadiu tanar sunt mai numerosi si au diametre mici, cei in varsta sunt din ce in ce mai putin reprezentati atat datorita faptului ca au nevoie de spatiu viatl mai mare cat si sanelor mai mari de a fi extrasi din populatia respectiva., sunt plurietajate avand un etaj principal si etaje secundare (fig.3).

Fig. 3 Padure pluriena

·        mixte – se caracterizeaza prin forme intermediare (de tranzitie) intre tipurile de structura echiena si pluriena (fig.4).

Fig 4. Padure mixta

IV Dupa compozitie

·        arborete pure constituite dintr-o singura specie de arbori

·        arborete in amestec- constituite din mai multe specii de arbori

1.     amestcuri uniforme - in care gruparea diferitelor specii se face cu o anumita regularitate (randuri, fasii)

2.     amestecuri neuniforme - in care speciile sunt grupate intamplator

3.     amestecuri temporare -  in care unele specii au longevitate mai mica decat varsta la care sunt exploatate speciilor principale (de exemplu mesteacanul, plopul, salciacapreasca in arboretele de rasinoase)

4.     amestecuri permanente- speciile componente raman pana la exploatare

Compozitia- tel  este compozitia arboretului la care se doreste sa se ajunga prin masuri silvoculturale adecvate, reprezinta o stare de optim din punct de vedere economic si ecologic si este stabilita prin amenajament ca obiectiv de realizat.

V Dupa consistenta:

 

Consistenta exprima o stare a desimii (densitatii) arborilor, a gradului de acoperire a coronamentelor, a gradului de inchidere a masivului.

Starea de masiv – este starea in care arboretul (padurea) ating stadiul de optim ecologic -climaxul, arboretul ca ecosistem , padurea –complex de ecosisteme se afla in stadiu succesional avansat, o stare de echilibru ce va fi urmata de stari de echilibru al stadiului succesional aflate pe trendul descendent.

·        Consistenta plina –1,0

·        Consstenta aproape plina – 0,7-0,9

·        Luminate, bracuite – 0,4-0,6

·        Poienite, degradate – 0,1-0,3

Consistenta poate fi stabilita mai exact prin indicele de desime (densitate).

VII Dupa etajarea arborilor

·        Arborete unietajate (monoetajate) (fig. 5).

·        Arborete bietajate (fig. 6).

·        Arborete multietajate (fig. 7).

Fig 5. Arboret unietajat cu profil continuu

Fig. 6  Arboret bietajat 

       

Fig. 7  Arboret multietajat cu profil dantelat

VIII Dupa forma profilului

 

·        Continuu (fig. 5)

·        Ondulat (fig. 8)

·        In trepte  (fig. 9)

·        Dantelat (fig. 7)

       

Fig.8  Arboret cu profil ondulat

      

Fig. 9  Arboret cu profil in trepte

IX Dupa rolul lor func rolul lor funtional

·        Paduri de protectie – clasa de productie „0”

·        Paduri de productie

 In functie de capacitatea productiva exista 5 clase de productie:

-        Clasa I , clasa superioara ce valorifica cel mai bine conditiile pedo-climatice ale zonei respective si au productivitatea cea mai ridicata

-        Clasa V, clasa inferioara, valorifica cel mai prost conditiile pedo-climatice, au productivitatea cea mai scazuta

Calitatea arboretului se apreciaza dupa starea de vegetatie si starea de sanatate.

Starea de vegetatie exprima vigoarea de crestere (vitalitatea) arborilor din stratul arboricol.

X Dupa starea de vegetatie

-        arborete luxuriante

-        arborete foarte active

-        arborete active

-        arborete lancede

Starea de sanatate se apreciaza pe baza unor investigatii in teren cu scopul de a constata prezenta/absenta criptogamelor vasculare, a atacurilor cauzate de daunatori, a vatamarilor arborilor, a gradului de defoliere si ingalbenire a frunzelor in perioada de vegetatie, etc.

SUBARBORETUL

Este patura repezentata de catre arbusti

SEMINTISUL (LASTARISUL)

Semintisul reprezinta patura formata din puiet de diferite varste, puiet ce provine din semintele arborilor maturi din arboretul respectiv.

Dupa rolul si starea sa se dising patru tipuri de sementisuri:

-        semintis provizoriu

-        semintis utilizabil

-        semintis preexistent utilizabil

-        semintis preexistent neutilizabil

Lastarisul reprezinta indivizii tineri dintr-un arboret ce provin din lastari (stoloni, drajoni, butasi), indivizi noi ce apar prin inmultire vegetativa. Lastarisul conduce la formarea crangurilor.

MICOFLORA

Este reprezentata de catre algele corticole, muschi, licheni, microoganismele din sol si ciuperci.

FAUNA FORESTIERA

Este reprezentata de microfauna, mezofauna (lumbricide din sol, insecte, artropode din litiera si sol, gasteropode, etc.) si macrofauna reprezentata de carnivore mari (lup, urs, ras, etc.), cerbide, pasari, etc.

Macrofauna reprezinta baza fondului cinegetic (de vanatoare), exploatarea acesteia fiind controlata de catre administratia silvica in colaborare cu Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi.

Parametrii cei mai impotanti, ce influenteaza productivitatea si stabilitatea unui arboet sunt varsta si compozitia specifica.

In functie de varsta si de compozitia specifica arboretele pot fi: echiene, pluriene, monospecifice, in amestec.

Arboretele echiene sunt portiuni omogene din padure compuse din arbori de aceeasi varsta, in general paduri plantate cu o singura specie de arbore (monospecifice) sau mai multe specii de arbori (in amestec).

Arboretele pluriene sunt portiuni heterogene din padure compuse din arbori de varste diferite, ele pot fi monospecifice sau in amestec. Arboretele pluriene si in amestec (foto 2c) au o mare stabilitate rezistand cu mai mare usurinta diferitelor tipuri de atacuri de daunatori, doborari de vant, etc., dar au o productivitate mai redusa.

Cele mai productive sunt arboretele tinere, echiene, monospecifice dar cu stabilitate foarte scazuta (foto 1a si 1b).

Padure

Echiena

Pluriena

Mospecifica

Stabilitate mica

Productivitate mare

Stabilitate medie

Productivitate medie

In amestec

Stabilitate medie

Productivitate medie

Stabilitate mare

Productivitate mica

O plantatie echiena in timp devine pluriena prin producere de puiet datorita arborilor ajunsi la maturitate ale caror seminte creeaza noi generatii.

    

                        a                                                                      b

Foto 1 a Padure monospecifica, echiena de Salix alba

                 b Padure monospecifica, echiena de Populus nigra

    

                        a                                              b                                              c

Foto 2.  a Padure monospacifica, pluriena de Fagus sylvatica

        b Padure monospecifica, plurina de Larix decidua

c Padure in amestec, pluriena de Fagus sylvatica si Picea excelsiu

3.1 Estimarea biomasei supraterane

Biomasa supraterana a arborilor cuprinde: biomasa fusului (biomasa trunchiului), biomasa cracilor (biomasa coronamentului), biomasa litierei.

Litiera spre deosebire de fus, craci si  radacini prezinta o rata de

„turn-over” comparabila cu cea a stratului ierbos, celelalte au o rata a „turn-overului mult mai mare” (de ordinul sutelor de ani), motiv pentru care studierea lor se face separat.

3.1.1 Estimarea biomasei pe fus

Estimarea biomasei fusului arborilor necesita masurarea diametrului arborelui la inaltimea standard de 1,3 m (inaltimea de 1,3 m reprezinta inaltimea optima din punct de vedere ergonomic, aceasta fiind la nivelul bratelor) si inaltimea totala a arborelui.

3.1.1.a Diametrul arborilor

Diametrul arborilor poate fi masurat cu ajutorul clupei, cand se realizeaza un set de masuratori, media acestora reprezentand diametrul de baza; sau cu ruleta [16].

Clupa este un dispozitiv asemanator sublerului, este constituita dintr-un brat fix, pozitionat la capatul unei rigle gradate si unul mobil care culiseaza pe aceasta rigla gradata ( fig. 10).

Figura 10. Clupa

Utilizarea acesteia consta in indepartarea bratului mobil pe rigla pana cand aceasta permite patrunderea fusului intre brate, se deplaseaza bratul mobil pana trunchiul nu-i mai permite sa se miste, se citeste pe rigla valoarea si se noteaza in fisa de teren. Se realizeaza mai multe citiri deoarece circumferinta arborelui la 1,3 m rareori este un cerc perfect si o singura citire ar putea supraestima sau subestima adevaratul diametru.

Utilizarea clupei este mult mai exacta si mai rapida, dar necesita un echipament special care de cele mai multe ori se prefera a fi inlocuit cu ruleta care este mult mai accesibila.

3.1.1.b Inaltimea arborilor

Inaltimea arborilor se masoara cu ajutorul dendrometrelor . Exista o multitudine de tipuri de dendrometre: Makarov, Christen, cu pistol, cel mai simplu fiind dendrometrul Christen. De asemenea clupa poate fi transformata cu ajutorul unui fir cu plumb in dendrometru [16]. Majoritatea modelelor de dendrometru cu pendul  permit si determinarea pantei terenului, unele dintre acestea avand atasate si tabele ce permit determinarea corectiei ce tebuie aplicata inaltimii arborilor situati pe terenuri in panta.

Foto 3. Dendrometru cu pistol

Dendrometrul cu pistol (foto. 3) este un aparat optic al carui principiu de citire se bazeaza pe teorema triunghiurilor asemenea (fig. 11).

C

 


O

 
                                                 

Figura 11. Triunghiurile dreptunghice, asemenea ABC si AOD pe principiul carora se realizeaza determinarea inaltimii arborilor cu ajutorul dendrometrului

Este constituit dintr-o piesa optica – luneta prevazuta cu un sistem de fire reticulare orizontale (fig. 12), un cadru gradat atasat lunetei pe care sunt trasate trei sau patru scale, un pendul gravitational mobil si un pistol.

Acest dispozitiv este insotit de o mira, aceasta mira serveste la pozitionarea corecta a observatorului fata de arborele a carui inaltime urmeaza a fi determinata (calibrarea = stabilirea distantei optime de citire) .

 


Figura 12. Sistemul de fire reticulare orizontale care servesc la stabilirea distantei optime fata de arbore, distanta  la care se face citirea.

Mira este o rigla de culoare neagra, de aproximativ 0,5 m, pliabila,  prevazuta cu una sau mai multe perechi de repere albe. Fiecare pereche de repere corespunde unei scale de pe cadrul gradat. Cu cat scala permite citirea unor arbori mai inalti cu atat reperele sunt pozitionate simetric mai spre exteriorul mirei. In momentul in care s-a facut alegerea scalei pe care se va face citirea se alege si perechea de repere care vor fi vizualizate prin luneta.

Stabilirea distantei optime de citire se realizeaza in modul urmator: Se fixeaza mira pe arborele a carei inaltime dorim a fi masurata (inaltimea optima de citire ~1,6 m); se pozitioneaza observatorul la o distanta fata de aceasta, aproximativ egala cu inaltimea pe care presupunem ca o poate avea acest arbore si se vizualizeaza prin luneta perechea de repere albe existente pe mira. Printr-o miscare alternativa de apropiere si indepartare fata de arbore, privind in acelasi timp prin luneta, se gaseste pozitia optima de citire care este pozitia in care cele doua repere se suprapun perfect firelor reticulare orizontale pozitionate la extreme.

Astfel pozitionat observatorul trece la citirea efectiva a inaltimii. Dupa ce se asigura ca pistolul este deblocat si permite deplasarea libera a pendulului, vizualizeaza prin luneta ramura cea mai inalta din coronamentul arborelui ce se doreste a fi masurat, astfel incat imaginea acesteia sa se suprapuna firului reticulat existent in centrul lunetei. Cand cele doua imagini se suprapun perfect se blocheaza pistolul care fixeaza pendulul la o inclinatie proportionala cu inaltimea arborelui. Cu ajutorul scalei de pe cadran se face conversia unghiului de inclinatie in lungime si este citita direct inaltimea care este trecuta pe scara in pozitia la care s-a oprit pendulul. Valoarea obtinuta astfel reprezinta inaltimea arborelui de la inaltimea mirei la varf, de aceea pentru a masura inaltimea de la baza arborelui la varful acestuia se repeta operatia, numai ca de data aceasta se vizualizeaza prin luneta baza arborelui. Prin insumarea celor doua valori se determina inaltimea totala. Precizia de masurare este de ± 0,5 m. Acelasi procedeu se aplica si in cazul masurarii inaltimii pana la prima ramura rezidenta.

Masurarea inaltimii la prima ramura rezidenta este necesara pentru stabilirea inaltimii la care vor fi plasate capcanele de litiera.

3.1.2 Biomasa litierei 

Biomasa litierei se estimeaza prin metode directe si metode indirecte.

Metodele indirecte au la baza  corelatiile intre suprafata foliara apreciata prin intermediul „indicelui foliar” si viteza de deplasare a sevei brute indusa de catre echilibrul dintre absortia radiculara si evapo-transpiratie. Deplasarea sevei brute este perceputa datorita modificarilor de conductivitate ale acesteia, modificǎri puse in evidentǎ cu ajutorul conductivimetrelor. Primavara timpuriu aparatul foliar al arborilor este redus, evapo-transpiratia la nivelul frunzelor este de asemenea redusa, dar absortia radiculara a apei intensa, ceea ce face ca in vasele lemnoase sa curga o seva bruta saraca in saruri minerale, cu o conductivitate redusa. Pe masura dezvoltarii suprafetei foliare procesul de evapo-transpiratie creste in intensitate, absortia radiculara a apei atinge un anumit prag, iar concentratia sevei brute creste conducand la cresterea conductivitatii. Acest set de metode nu face obiectul studiului de fata, deoarece sunt mult mai laborioase decat cele directe (necesita masuratori mai dese in teren, aparatura adecvata – senzori - conductivimetre), implica ranirea arborilor luati in studiu; nu au grad de precizie foarte mare si nu pun in evidenta dinamica producerii de litiera, necesita existenta unor drepte de regresie pentru fiecare specie de arbore intre valorile conductivitatii si cele ale suprafetelor foliare, de aceea se recomandǎ ca aceste metode sǎ fie inlocuite cu cele directe.

Metodele directe permit estimarea cantitatii de litiera si dinamica producerii acesteia cu o precizie buna daca sunt respectate cerintele in stabilirea marimii probei.

Metoda cel mai frecvent utilizata este metoda capcanelor de litiera.

Aceasta metoda se preteaza a fi utilizata in cazul ecosistemelor forestiere mature, pluriene, cu o densitate optima a indivizilor pe unitatea de suprafata [13]. Ea consta in amplasarea aleatorie sau grupata a unui numar variabil de capcane ( cosuri cu deschidere a carei suprafata circulara, patrata sau dreptunghiulara este cunoscuta) in care frunzele, fructele si ramurile mici sunt retinute in caderea lor spre sol. Capcanele de litiera pot avea diferite „desing-uri” in functie de pozitia bratului ce serveste la fixarea cosului. Atat pentru coronamentul inchis (gradul de acoperire al coronamentelor mai mare de 100% = coroane care se suprapun)  cat si pentru cel deschis (gradul de acoperire al coronamentelor este mai mic de 100%), din punct de vedere al pozitiei in plan vertical ele trebuiesc localizate la o inaltime mai mica cu 10-15 cm fatǎ de cea mai mica valoare inregistrata a inaltimii la prima ramura rezidenta. In plan orizontal, pentru coronamentul inchis unde cosurile trebuiesc pozitionate aleatoriu,  se recomanda capcanele cu  bratul vertical permitand fixarea acestora in sol, in orice punct de pe acesta ( fig. 13).


  

Figura 13. Capcane de litiera de forma circulara cu brat vertical si orizontal

Numarul capcanelor se stabileste similar numarului unitatilor de proba din metoda cuadratelor.

Marimea si forma deschiderii capcanelor este functie de factorii care influenteaza traiectoria caderii  frunzelor, fructelor si ramurilor.

In cazul in care gradul de acoperire (proiectia coroanelor pe sol) este mai mic de 100% (coronament deschis = coroane ce nu se suprapun) se prefera capcanele cu brat lateral, acesta permite fixarea cosurilor de arborii a carei litiera urmeaza a fi estimata. In general ele se distribuie grupat ca si arborii pe care sunt fixate. Daca se urmareste exprimarea cantitatii de litiera pe unitatea de suprafata, in cazul coronamentelor deschise trebuie sa se tina cont de procentul de suprafata care este acoperit in care se fac de fapt masuratorile si sa se inmulteasca cu acest procent daca se exprima la intreaga suprafata.

Daca se urmareste numai estimarea cantitatii de litiera produsa anual, la arbori cu frunze caduce (foioase, dintre conifere Larix decidua, Taxodium distichum etc.,.) montarea capcanelor trebuie sa se realizeze primavara timpuriu inaintea deschiderii mugurilor florali si foliari, iar golirea lor se poate face o singura data, toamna tarziu cand se constata ca in arborii respectivi nu mai sunt frunze.

Daca se urmareste dinamica producerii de litiera este recomandabil ca frecventa de prelevare sa fie lunara in lunile de primavara si toamna si la un interval de doua luni pentru perioada de vara, iarna.

Litiera din capcane este sortata, pentru fiecare tip de specie, pe ramuri, inflorescente, fructe si  frunze, sunt uscate separat si cantarite. Aceasta sortare permite si estimarea aportului fiecarei specii la producerea de litiera si organele prin care se face acest aport.

3.1.3 Estimarea biomasei lemnoase

Pentru estimarea biomasei lemnoase existente pe o suprafata mica de ordinul a 1-2 ha se inventariaza toti arborii. Pentru suprafete mari de ordinul zecilor, sutelor de hectare este necesara stabilirea unui numar de suprafete de proba, care trebuie sa constituie un esantion reprezentativ pentru tipul de padure ce acopera zona de studiu. Forma suprafetelor de proba poate fi patrata, circulara, dreptunghiulara, marimea variaza de la 0,05 ha la 0,1 ha, cea mai recomandata este suprafata circulara cu raza de 12,5m (diametrul de 25m). Numarul suprafetelor de proba va fi cu atat mai mare cu cat heterogeniatea in padurea respectiva va fi mai mare (numar mare de specii arboricole inechitabil reprezentate ca numar de indivizi, distributia indivizilor din specii grupata, arbori de varste si talii diferite realizand diferite stratificari interne, etc.,.)

Numarul minim de suprafete de proba care poate fi reprezentativ este numarul care se stabileste in cazul plantatiilor monospecifice, in stadiile tinere, inainte ca arborii sa ajunga la maturitate sexuala, sa produca seminte si implicit introducere in populatia de indivizi de alta varsta decat cea a puietului plantat (atata timp cat isi mentin caracterul de echiene).

Indiferent daca biomasa estimata este prezenta pe suprafete mici sau pe suprafete mari, ea se exprima la unitatea de suprafata si poate fi extrapolata de la unitatile de proba la intreaga suprafata.

Exista de asemenea si o esantionare in care suprafetele de proba nu au aceleasi dimensiuni. Aceste dimensiuni sunt ierarhizate in functie de raportul lor de incluziune, de tipul si acuratetea metodelor folosite in studiul lor (intr-o suprafata de proba standard ierarhic superioara unde masuratorile folosesc metode de estimare rapide dar grosiere se afla un numar de suprafete de proba standard, mai mici, ierarhic inferioare primei-a din care fac parte, in care metodele de estimare sunt mai fine dar necesita un volum de munca mai mare). Acestea au dimensiuni standard si sunt semnalate in teren printr-un cod al culorilor.

Inventarierea arborilor presupune: determinarea numarului acestora pentru fiecare specie in parte, marcarea arborilor prin inscrierea pe fus a codului la inaltimea de 1,3m si masurarea dimensiunilor fiecarui arbore (diametrul la 1,3m; inaltimea totala, inaltimea la prima ramura rezidenta). Pentru padurile monospecifice este suficienta notarea in caietul de teren numai a numarului care este trecut pe arborele din teren si al caror masuratori de inaltime si diametru s-au realizat. Pentru padurile in amestec trebuie realizat un sistem de codificare, codul respectiv care va fi trecut atat in caietul de teren cat si pe arbore va trebui sa cuprinda pe langa un numar de ordine si o prescurtare de la numele speciei careia ii apartine. De exemplu pentru al cincilea arbore intalnit in timpul inventarierii apartinand speciei Quercus pedunculiflora codul poate fi: 5Qp.

La finalul inventarierii numarul de coduri folosite va indica numarul de specii prezente in parcela, cifra cea mai mare din fata fiecarui cod va indica numarul de indivizi din specia respectiva, iar numarul curent final va indica numarul total de arbori prezenti in parcela.

Toate aceste date privind: numarul curent, codul arborelui, diametrul arborelui la 1,3 m; inaltimea totala, inaltimea la prima ramura rezidenta, observatii, etc., pot fi trecute in fisa de teren ( fig. 14). Fisa de teren mai cuprinde si informatii privind numele celui care a executat masuratorile, data la care au fost executate, studiul caruia ii servesc masuratorile respective, etc.

                                                                        Nume observator  ..

                                                                        Proiectul 

Data  ..                               Zona de studiu  .        

Nr. crt.

Cod arbore

Diametru  la 1,3m (cm)

Inaltimea totala (m)

Inaltimea la prima ramura rezidenta (m)

Observatii

1

2

3

4

5

Figura 14. Modelul unei fise de teren necesara inventarierii arborilor dintr-o suprafata de proba sau o suprafata totala mai mica de 2ha.

Pentru terenurile plane masurarea acestor parametrii nu prezinta nici o dificultate, in schimb pentru terenurile in panta trebuie facuta corectia inaltimilor functie de aceasta panta.

O atentie deosebita tebiue sa se acorde pozitiei in care se afla cel care face citirea inaltimii, astfel ca daca acesta se afla in partea superioara a pantei el va citi o valoare care  subapreciaza inaltimea arborelui respectiv, daca se afla in partea inferioara a pantei fata de arbore el va citi o valoare care supraapreciaza inaltimea arborelui respectiv. Daca este posibil preferabil ar fi ca masurarea inaltimii arborilor situati pe terenuri in panta sa se realizeze de pe aceeasi curba de nivel pe care se afla si arborele. In cazul in care acest lucru nu este posibil pentru  corectia valorii inaltimi pot fi utilizate dendrometrele prevazute cu scara de citit panta si tabel de conversie a pantei in coeficient de corectie.

Si masurarea diametrelor arborilor situati pe terenuri in panta necesita anumite precautiuni. Pentru o masurare corecta a diametrului la 1,3 m observatorul trebuie sa se pozitioneze lateral fata de arbore, pe aceeasi curba de nivel pe care se afla arborele. Pozitionarea in fata arborelui (in josul pantei) ar conduce la masurarea diametrului la o inaltime mai mica de 1,3m iar pozitionarea in spatele arborelui (in partea superioara a pantei) ar conduce la o masurare la o inaltime mai mare (fig. 15).


                                                   

                  

Figura 15. Pozitionarea gresita, corecta, a observatorului in timpul masurarii diametrului la 1,3 m pentru arborii situati pe terenurile in panta

              Datele din fisele de teren introduse intr-o baza de date creata in „Excel”, pe modelul fisei, sunt sortate si ordonate mai intai dupa specie, apoi in cadrul fiecarei specii dupa diametru. Pentru fiecare specie indivizii sunt impartiti pe clase de diametre (clasele au un interval de 2 cm). Apartenenta fiecarui arbore la una din clase (in cazul in care limitele intervalelor de clase sunt numere intregi pozitive iar diametrul este o variabila continua ce poate lua valori neintregi:  de exemplu 5.67cm; 38,29cm, etc.,.) se stabileste utilizand regulile de rotunjire ( daca cifra zecimilor este mai mare de 5 se rotunjeste in plus daca este mai mica de 5 se rotunjeste in minus, daca este 5 se rotunjeste alternativ odata in plus, odata in minus).

De exemplu pentru intervalul 8-10 cm, daca avem un arbore cu diametrul de 7,68 cm vom incadra acest arbore in intervalul acesta, daca avem in schimb un arbore cu diametrul de 7,24 cm vom incadra arborele respectiv in intervalul anterior 6-8 cm. Daca un anumit numar de arbori au diametrul egal cu valoarea limitei dintre clasele de diametre, jumatate din acestia vor fi cubati in clasa inferioara, iar jumatate in cea superioara. De exemplu daca avem 10 arbori de diametrul de 8 cm, cinci vor fi cubati in clasa de diametre 6-8 cm iar cinci in clasa de diametre 8-10 cm.

Utilizand tabelele dendrometrice cu intrare dubla specifice fiecarei specii [7] se determina volumul de masa lemnoasa pentru fiecare individ al clasei respective.

Tabelele cu intrare dubla sunt tabele in care pe prima linie sunt introduse clasele de diametre (din doi in doi cm) iar pe prima coloana sunt trecute inaltimile corespunzatoare diametrelor respective (din m in m). In celelalte pozitii ale matricei la intersectia liniilor cu coloanele sunt trecute valorile volumelor arborilor corespunzatoare diametrului si inaltimii respective, exprimate in m3 ( tab.1a, 1b, 1c). Exista doua tipuri de tabele de cubaj, unele realizeaza cubarea arborelui intreg (tab. 1c) , altele care determina numai volumului lemnos al fusului (trunchiului arborelui fara coronament)      (tab. 1a). Daca se utilizeaza tabelele pentru fus este necesara si cubarea separata a cracilor. Pentru acest lucru exista tabele ce permit determinarea procentului pe care il reprezinta volumul cracilor din volumul fusului, in functie de inaltimea si diametrul arborelui (tab. 1b).

Atentie! A nu se confunda cele doua tipuri de tabele pentru cubaj. In cazul in care s-ar utiliza tabelele de cubaj pentru fus drept tabele pentru cubarea arborelui intreg s-ar produce o subestimare a volumului lemnos. Din potriva daca s-ar folosi tabelele pentru arborele intreg drept tabele pentru cubarea fusului atunci luarea in calcul de doua ori al volumului cracilor ar conduce la supraestimarea volumului lemnos.

            Prezenta unor linii in tabelele de cubaj in locul unor valori se datoreaza fie faptului ca in natura la inaltimi atat de mari nu exista arbori de diametre atat de mici sau viceversa. De exemplu in tabelul 1a pentru un arbore de 6 m inaltime diametrul la 1,3 m este mai mare de 2 cm.

Tabelul 1a.  Portiune din tabelul de cubaj pentru Picea excelsa (molid) pentru determinarea volumului fusului

 h

Diametrul de baza (d) in cm

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

m

     Volumul fusului in m3

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,003

0,004

0,005

0,006

0,007

0,008

0,009

0,010

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,010

0,011

0,012

0,014

0,016

0,018

0,020

0,022

0,024

0,026

0,028

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,017

0,020

0,023

0,026

0,029

0,032

0,035

0,038

0,041

0,044

0,047

0,050

0,053

0,056

0,059

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,028

0,032

0,036

0,040

0,044

0,048

0,052

0,056

0,061

0,066

0,070

0,075

0,080

0,085

0,090

0,095

0,100

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,039

0,044

0,049

0,055

0,061

0,067

0,073

0,079

0,085

0,091

0,098

0,105

0,112

0,119

0,126

0,133

0,140

0,147

0,154

-

-

-

-

-

-

-

-

0,052

0,058

0,066

0,074

0,081

0,089

0,097

0,105

0,113

0,121

0,130

0,138

0,147

0,156

0,166

0,176

0,186

0,196

0,206

0,217

0,228

0,239

-

-

-

-

-

0,069

0,078

0,087

0,096

0,105

0,115

0,124

0,134

0,145

0,155

0,166

0,177

0,188

0,199

0,210

0,221

0,232

0,244

0,256

0,268

0,281

0,294

0,307

0,320

-

-

-

-

0,095

0,105

0,116

0,128

0,141

0,154

0,166

0,179

0,192

0,205

0,218

0,231

0,244

0,258

0,272

0,286

0,300

0,314

0,328

0,343

0,358

0,373

0,389

0,405

0,421

0,437

-

-

0,123

0,138

0,155

0,170

0,186

0,202

0,217

0,232

0,248

0,263

0,279

0,295

0,312

0,328

0,345

0,362

0,379

0,396

0,413

0,430

0,448

0,466

0,485

0,504

0,52

Tabelul 1b. Portiune din tabelul de cubaj pentru Picea excelsa (molid) pentru determinarea volumului cracilor

h

Diametrul de baza (d) in cm

h

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

m

Proportia cracilor in % din volumul    fusului

m

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

3,9

3,4

2,9

2,4

1,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4,3

3,8

3,2

2,7

2,1

1,6

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4,6

4,1

3,5

3,0

2,4

2,0

1,5

1,1

0,8

-

-

-

-

-

-

-

-

4,9

4,3

3,8

3,3

2,7

2,3

1,8

1,4

1,1

-

-

-

-

-

-

-

-

5,2

4,6

4,0

3,5

3,0

2,6

2,1

1,7

1,4

1,1

-

-

-

-

-

-

-

5,5

4,9

4,3

3,8

3,3

2,9

2,4

2,1

1,7

1,4

-

-

-

-

-

-

-

5,8

5,2

4,6

4,1

3,6

3,2

2,8

2,4

2,0

1,7

1,4

-

-

-

-

-

-

-

5,5

4,9

4,4

3,9

3,5

3,1

2,7

2,3

2,0

1,7

1,4

-

-

-

-

-

-

-

5,2

4,7

4,2

3,8

3,4

3,0

2,6

2,3

2,0

1,8

1,5

-

-

-

-

-

-

5,5

5,0

4,5

4,1

3,7

3,3

2,9

2,6

2,3

2,1

1,8

1,5

-

-

-

-

-

5,8

5,3

4,8

4,4

4,0

3,6

3,2

2,9

2,6

2,3

2,0

1,8

1,5

-

-

-

-

-

5,6

5,1

4,7

4,3

3,9

3,5

3,2

2,9

2,6

2,3

2,0

1,8

1,6

-

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

Tabelul 1c.  Portiune din tabelul de cubaj pentru Carpinus betulus (carpen) pentru determinarea volumului arborelui intreg

h

Diametrul de baza (d) in cm

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

m

Volumul arborelui intreg in m3

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,010

0,011

0,012

0,013

0,014

0,015

0,017

0,018

0,019

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,017

0,020

0,022

0,024

0,026

0,028

0,030

0,032

0,035

0,037

0,040

0,043

0,045

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,028

0,031

0,034

0,038

0,041

0,044

0,048

0,052

0,055

0,058

0,062

0,066

0,069

0,072

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,041

0,045

0,050

0,055

0,059

0,065

0,070

0,075

0,080

0,085

0,091

0,96

0,101

0,107

0,112

-

-

-

-

-

-

-

0,057

0,063

0,070

0,077

0,083

0,090

0,096

0,103

0,111

0,118

0,125

0,132

0,140

0,147

0,154

0,162

0,169

-

-

-

-

-

-

-

0,086

0,094

0,102

0,110

0,119

0,128

0,137

0,147

0,156

0,166

0,175

0,184

0,194

0,203

0,213

0,223

0,232

0,242

-

-

-

-

-

-

0,122

0,133

0,143

0,154

0,165

0,177

0,189

0,201

0,213

0,224

0,236

0,248

0,261

0,273

0,285

0,297

0,310

0,322

0,335

0,347

0,359

-

-

0,154

0,167

0,181

0,194

0,208

0,223

0,237

0,252

0,267

0,281

0,296

0,311

0,327

0,342

0,357

0,372

0,386

0,401

0,417

0,432

0,447

Prin inmultirea numarului de indivizi din clasa respectiva cu volumul corespunzator arborelui din clasa respectiva se determina volumul lemnos al intregii clase. Prin insumarea volumelor lemnoase ale tuturor claselor din aceeasi specie se afla volumul lemnos produs de specia respectiva.

Prin inmultirea acestui volum lemnos cu densitatea specifica la umiditate “0” [6] se determina aportul de biomasa realizat de specia respectiva           ( tab.2).

            In cazul in care specia a carei mase lemnoase doriti sa o estimati nu face parte din tabelul 2 se poate determina densitatea lemnului la umiditate „0” astfel: se preleveaza un fragment din masa lemnoasa respectiva, se determina volumul cu ajutorul unui xilometru, se usuca fragmentul respectiv pana cand este adus la masa constanta, prin raportarea masei respective la volumul respectiv este determinata densitate. In lipsa unui xilometru poate fi utilizat si un cilindru gradat, in acesta este introdus un volum cunoscut de apa, se imerseaza fragmentul de lemn si se citeste nivelul la care a ajuns apa in cilindru, prin diferenta se determina volumul lemnului imersat.

Tabelul 2.  Densitatile absolute ale lemnului diferitelor specii  de arbori si arbusti prezente pe teritoriul Romaniei

Nr. crt.

Denumirae speciei

Densitatea absoluta in g/cm3

A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

B

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

R a s i n o a s e

Pinus strobus L. (pin-strob)

Picea excelsa (Lam) Link (molid)

Abies alba Mill. (brad)

Pinus cembra L. (zambrul)

Thuja orientalis L. (tuia)

Juniperus virginiana L. (ienupar-de Virginia)

Juniperus sabina L. (cetina de negi)

Pseudotsuga menziessi (Mirbel) Franco (duglas-verde)

Pinus silvestris L. (pin-silvestru)

Chamaecypari lawsoniana Parl.(chiparos-de California)

Juniperus communis L. (ienupar)

Pinus montana Mill. (jneapan)

Larix decidua Mill. (larice)

Pinus nigra L. (pin-negru)

Pinus halepensis Mill. (pin-de-Alep)

Taxus baccata L. (tisa)

Pinus palustris Mill. (pin-de-balta)

F o i o a s e

Populus nigra L. (plop-negru)

Populus canadensis Mich. (plop-de Canada)

Salix fragilis L. (salcie-plesnitoare)

Catalpa bignonioides Walt. (catalpa)

Populus tremula L. (plop-tremurator)

Populus alba L. (plop-alb)

Salix alba L. (salcie-alba)

Alnus incana (L.) Monch. (anin-alb)

Alnus glutinosa(L.) Gaertn. (anin-negru)

Aesculus hippocastanum L. (castan-porcesc)

Sambucus racemosa L. (soc-rosu)

Tilia plathyphyllos Scop. Ehr, (tei cu frunza-mare)

Prunus padus l. (malin)

Salix caprea L. (salcie-capreasca)

Platanus orientalis L. (platan)

Betula pubescens L. (mesteacan-pufos)

Castanea sativa Mill. (castan-bun)

Juglans nigra L. (nuc-negru)

Rhamnus frungula L. (crusin)

Hippophae rhamnoides L. (catina-alba)

Corilus avellana L. (alun)

Prunus cerasus L. (visin)

Morus alba L. (dud-alb)

Acer pseudoplatanus L. (platin-de-munte)

Prunus avium L. (cires)

Ulmus montana stokes. (ulm-de-munte)

Salix purpurea L. (rachita-rosie)

Ulmus laevis Pall. (velnis)

Ailanthus altissima (Mill.) Swingle (cenusar)

Sorbus aucuparia L. (scorus-de-munte)

Ulmus campestris Auet (ulm-de-camp)

Alnus viridis Lam.et DC. (anin-verde)

Euonymus europea K. (salba-moale)

Juglans regia L. (nuc-comun)

Fraxinus americana L. (frasin-american)

Prunus armeniaca L. (cais)

Acer saccharinum L.

Cercis siliquastrum L. (arberele)

Morus nigra L. (dud-negru)

Corylus colurna L. (alun-turcesc)

Betula verrucosa L. (mesteacan)

Viburnum opulus L. (calin)

Acer campestre L. (jugastru)

Acer platanoides L. (platin-de-camp)

Sambucus nigra L. (soc-negru)

Fraxinus excelsior L. (frasin)

Fagus sylvatica L. (fag)

Quercus sessiliflora Salisb. (gorun)

Pinus communis L. (par)

Quercus robur L. (stejar)

Celtis australis L. (simbovina)

Prunus domestica L. (prun)

Acer tataricum L. (artar-tataresc)

Staphylea pinnata L. (clocotis)

Robinia pseudacacia L. (salcam)

Prunus persica L. (piersic)

Pirus communis L. (par)

Crataegus oxycantha L. (gherghinar)

Euonimus verrucosa L. (salba-raioasa)

Fraxinus ornus L.(mojdrean)

Gleditschia triacanthos L. (gladita)

Carpinus betulus L. (carpen)

Quercus cerris L. (cer)

Sorbus aria (L.) Cr. (sorb)

Sorbus torminalis (L.) Cr. (sorb)

Acer monspessulanum L. (jugastru-de-Banat)

Cytisus laburnum L. (salcam-galben)

Carpinus orientalis Mill. (carpinita)

Cornus sanguinea L. (sanger)

Ligustrum vulgare L. (lemn-cainesc)

Prunus cerasifera Ehrh. (corcodus)

Lonicera xylosterum L.(caprifoi)

Erica arborea L. (erica)

Sorbus domestica L. (scorus)

Buxus sempervirens L. (merisor)

Viburnum lantana L. (darmox)

Syringa vulgaris L. (liliac)

Quercus pubescens Wild. (stejar-pufos)

Cornus mas L. (corn)

0,38

0,41

0,41

0,44

0,44

0,45

0,47

0,49

0,49

0,51

0,52

0,55

0,57

0,57

0,66

0,67

0,79

0,39

0,42

0,42

0,42

0,43

0,46

0,49

0,50

0,51

0,51

0,53

0,54

0,55

0,55

0,57

0,57

0,58

0,58

0,58

0,59

0,60

0,61

0,61

0,61

0,62

0,62

0,62

0,63

0,63

0,63

0,63

0,63

0,64

0,64

0,65

0,66

0,66

0,66

0,67

0,67

0,68

0,68

0,68

0,69

0,69

0,69

0,70

0,70

0,70

0,71

0,71

0,71

0,72

0,73

0,73

0,73

0,74

0,75

0,76

0,76

0,77

0,78

0,78

0,78

0,79

0,81

0,82

0,82

0,82

0,83

0,83

0,87

0,87

0,88

0,88

0,90

0,93

0,94

0,99

In cazul padurilor in amestec biomasa totala se determina prin insumare aportului de biomasa al fiecarei specii.

3.2   Estimarea biomasei subterane

Pentru estimarea biomasei subterane a stratului arboricol Decei recomanda o serie de coeficienti specie specifici, specifici claselor de diametre, coeficienti ce se aplica volumului suprateran si cu ajutorul carora se estimeaza volumul subteran.

Cel mai frecvent se utilizeaza un coeficient global de 13% ce se aplica intregii biomase supraterane [7]. Studiile privind biomasa subterana sunt mai restranse decat cele ce vizeaza biomasa supraterana deoarece cea care este exploatata si folosita ca resursa este biomasa supraterana.

Metoda prelevarii probelor subterane cu ajutorul „corerului” este destul de inexacta si foarte discutabila in cazul ecosistemelor forestiere unde exista o discrepanta mare intre dimensiunile radacinilor plantelor ierboase si ale arborilor, adancimea la care ajung radacinile plantelor ierboase in comparatie cu cele ale arborilor.

De aceea nu este recomandata pentru estimarea biomasei radacinilor arborilor, iar in estimarea biomasei radacinilor plantelor ierboase din padure introduce mari erori deoarece este practic imposibil de separat radacinile plantelor ierboase de radicele arborilor [12].

Studiile de estimare ale biomasei lemnoase  sunt extrem de importante deoarece masa lemnoasa este un bun regenerabil la scara de timp umana. Masa lemnoasǎ de bunǎ calitate (lemnul de lucru) este folosita  in industria mobilei, industria celulozei si hartiei, in constructii, etc., iar cea de calitate inferioarǎ (lemnul de foc) in mediul rural reprezintǎ o importanta resursa energetica.

3.3   Productivitatea arborilor

Productivitatea supraterana a arborilor urmareste doua componente: productivitate fusului si productivitate foliara.

Avand rate de ciclare diferite fusul si litiera (aparatul foliar) sunt analizate separat.

3.3.1 Estimarea productivitatii foliare

Estimare productivitatii foliare: se realizeaza prin estimarea biomasei aparatului foliar (utilizand indicele foliar LAI – Leaves Area Index), la diferite momente de timp incepand din primavara catre vara.

Poate fi calculata utilizand relatia:

              P =

    unde:

            P = productivitatea

            BT2 = biomasa aparatului foliar la momentul t2

            BT1 = biomasa aparatului foliar la momentul t1

            dT = intervalul de timp t2 - t1

Pentru determinarea suprafetei foliare poate fi folosita metoda mulajelor care consta in copierea suprafetei frunzelor pe o hartie milimetrica, prin numararea patratelelor din caroiajul acesteia determinandu-se cu foarte mare precizie suprafata.

Productia de litiera ca si biomasa litierei se estimeaza direct prin metoda capcanelor de litiera, poate fi urmarita de asemenea dinamica productiei de litiera.

3.3.2 Productivitatea pe fus

Pentru determinarea productivitatii trunchiurilor arborilor se utilizeaza metoda Whittaker si Woodwell (1968) reactualizata de Mitsch in 1991.

Este o metoda care se bazeaza pe cunoasterea inaltimii arborilor a grosimii medii a inelelor de crestere in ultimii cinci ani, a densitatii specifice a lemnului arborilor, a ariei de baza si a suprafetei pe care o acopera arborii respectivi.

Luand in calcul grosimea medie a inelelor din ultimii cinci ani aceasta metoda este o metoda  cronologica care necesita o singura iesire in teren, deoarece se bazeaza pe date istorice, pe informatia inmagazinata in inelele de crestere ale arborelui.

Determinarea grosimii inelelor de crestere se realizeaza prin masurarea cu ajutorul unei rigle sau a unui subler a distantei dintre doua zone mai intens colorate (lemn de toamna) existente pe carotele de crestere, Carotele de crestere sunt probe prelevate cu ajutorul burghiului taxatoric (burghiu Pressler)( fig. 16).

Figura 16.  Burghiul taxatoric model Pressler

El este constituit dintr-o componenta tubulara prevazuta la unul din capete cu o parte activa constituita dintr-un sistem de cutite care permit inaintarea in trunchiul arborelui si desprinderea carotei, iar la celalalt capat cu un sistem de prindere ce permite atasarea unui brat fix perpendicular cu ajutorul caruia se roteste componenta tubulara. Extragerea carotei din componenta tubulara se realizeaza cu ajutorul „linguritei” (foto 4).

Foto 4. Extragerea carotei cu ajutorul „linguritei”

Acest dispozitiv permite extragerea din arbori a unor portiuni de forma cilindrica pe care se observa o alternanta de zone mai clare si zone mai opace ca niste benzi perpendiculare pe lungimea cilindrului, benzi ce reprezinta lemnul de toamna mai dens si mai intens colorat si lemnul de vara mai lax si mai slab  colorat ( foto 5).

Foto 5. Carota extrasa cu ajutorul linguritei

Pe aceste probe prin innumararea inelelor de crestere poate fi determinata si varsta arborilor cu conditia ca inaintarea partii active a burghiului sa se realizeze pana la maduva. De regula nu se ia in calcul inelul situat imediat sub scoarta deoarece fiind cel mai recent depus poate fi incomplet sau tasat in timpul prelevarii carotei.

Carotele de crestere sunt prelevate dintr-un grup de arbori astfel selectionati incat ei sa fie reprezentativi pentru zona de studiu.

In general numarul arborilor selectionati trebuie sa reprezinte aproximativ 25% din numarul total de arbori.

Pentru padurile in amestec trebuiesc selectionati arbori care sa reprezinte toate speciile arboricole dominante, iar numarul celor selectionati trebuie sa fie proportional cu abundenta lor numerica.

 De exemplu pentru o padure in amestec in care exista trei specii dominante (Populus alba, Fraxinus ornus si F, excelsior) cu populatii echitabil distribuie ca efective si al caror numar total de arbori este de 200 este suficient sa se selectioneze cate 5 grupuri a trei arbori din fiecare specie (5 x 3 x 3 = 45 ≈ 25% din 200).

Conditia sinegvanon pe care acesti arbori trebuie sa o indeplineasca este ca diametrul lor sa se incadreze in intervalul [medie ± abaterea standard] al diametrelor.

Din baza de date in Excel creata anterior pentru determinarea biomasei lemnoase, pentru fiecare specie se calculeaza valoarea medie a diametrelor la 1,3 m si abaterea standard a mediei si se stabilesc aceste intervale.

Se selecteaza arborii cu valorile diametrelor cele mai apropiate de valoarea medie a diametrului. Din acesti arbori se vor preleva cate doua carote (replicate), de la inaltimea de 1,3 m perpendicular pe inaltimea arborelui, pe doua directii perpendiculare una pe cealalta ( foto 6).

Foto 6. Modul corect de prelevare a celor doua replicate ale carotelor

Din analiza carotelor prin masurarea grosimii ultimilor cinci inele si impartirii acestei grosimi la cinci se determina valoarea medie de crestere pe fiecare an in ultimii cinci ani.

Pe baza acestei cresteri medii a inelelor se determina cresterea ariei de baza individuale “Ai” conform ecuatie:

Ai = p[ r2 - (r-i)2] (fig. 17)

unde:

r    este raza arborelui la inaltimea bratelor

i    este cresterea radiala medie pe an


Figura 17. Aria de baza individuala

Productia anuala pe fus 

pentru fiecare arbore selectionat “Pi “este functie de aria de baza si se determina din relatia matematica:

Pi = 0,5 x r x Ai x h

unde:

ρ  densitatea specifica a lemnului arborelui respectiv

Ai   cresterea ariei de baza individuala

h     inaltimea arborelui

Factorul de corectie „0,5”, apare datorita faptului ca biomasa produsa anual nu se distribuie uniform pe fus, la baza acestuia distribuindu-se mai mult iar la varf mai putin. Carotele fiind prelevate la o inaltime mult mai apropiata de baza in comparatie cu varful (cam la o patrime) ar supraestima aceasta crestere, de aceea se considera drept crestere reala jumatate din cea calculata. 

Productivitate arborilor pe fus pentru intreaga suprafata studiata “PW” se calculeaza folosind relatia:

PW = Σ[Pi] x BA/BC  unde:

Pi     productia anuala pe fus a fiecarui arbore selectionat

BA   aria medie de baza  

BC    suprafata ariei de studiu acoperita de arbori

Aria medie de baza reprezinta suma tuturor ariilor arborilor existenti in aria de studiu sectionati la inaltimea de 1,3 m.

In cazul padurilor in amestec, in prealabil se sorteaza arborii dupa specie si aceasta se calculeaza pentru fiecare specie in parte. In figura 20 prin trei tipuri de hasuri sunt reprezentate ariile sectiunilor arborilor din trei specii la inaltimea de 1,3 m. Prin insumarea ariilor cu aceeasi tip de hasura se obtine aria medie de baza pentru specia respectiva.

Raportul intre aria medie de baza specifica si aria intregii suprafete este factorul de corectie care compenseaza faptul ca ariile bazale individuale care s-au luat in calcul au vizat numai un numar relativ restrans de arborii al caror diametru este de valoare medie sau se apropie foarte mult de valoarea medie, fara sa ia in calcul toata varietatea de diametre existente pe suprafata studiata.


Figura 20. Reprezentarea ariilor de baza pentru fiecare specie

Este recomandabil ca productivitatea sa se calculeze pentru arborii fiecarei specii in parte, urmand ca in final prin insumare sa se calculeze productivitatea totala pe fus.

 O alta metoda mai exacta, dar mai costisitoare este metoda utilizata de catre dendrologii romani, ea consta in masurarea inaltimii si diametrelor tuturor arborilor existenti pe parcela a carei suprafata este cunoscuta, la doua momente succesive de timp.

Folosind acelasi algoritm ca si pentru estimarea biomasei lemnoase existente pe o anumita suprafata se calculeaza biomasa existenta la inceputul si la sfarsitul experimentului. Diferenta dintre aceste biomase raportata la intervalul de timp in care s-a desfasurat experimentul reprezinta productivitatea parcelei respective.

Inconvenientele acestei metode rezida in faptul ca necesita doua iesiri in teren pentru masuratori, nu una singura ca in cazul metodei lui  Mitsch, si un interval de timp destul de mare intre cele doua momente la care se fac masuratorile, minimum cinci ani.

Acest interval difera in functie de viteza de crestere in diametru a arborilor fiecarei specii. La arborii cu crestere mai lenta intervalul de timp intre cele douǎ mǎsurǎtori este mai mare, iar la cei cu crestere rapida este mai mic. Acesta trebuie sa fie suficient pentru a permite cresterea in diametru a fiecarui arbore cu mai mult de doi centimetrii pentru a putea surprinde trecerea de la o clasa de diametre la urmatoarea si implicit trecerea de la o clasa de volume la urmatoarea, tabelele de cubaj fiind realizate pentru clase de diametre cu intervalul de doi centimetrii.

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER

            In privinta resurselor forestiere mondiale, datele statistice arata o diminuare coninua a acestora. Actualmente se apreciaza ca suprafata fondului forestier mondial ocupa 3869 milioane ha (30 din suprafata uscatului).

Suprafetele impadurite ale Romaniei, constituind fondul forestier national, sunt atat in proprietatea statului cat si in proprietate privata si proprietate obsteasca.

Suprafata actuala a fondului forestier al Romaniei este estimata la 6,37 milioane ha, ceea ce reprezinta un procent  de impadurire de 26,7%. In afara fondului forestier se mai afla inca 319.000 ha ocupate de vegetatie forestiera. In raport cu populatia actuala, Romania dispune de 0,27 ha/ locuitor situandu-se cu mult sub media mondiala si europeana.

Pe regiuni geografice fondul forestier national este neuniform repartizat:

·        58,5% in regiunea montana

·        32,7% in regiunea de deal si colinara

·        8,8 in zona de campie si lunca.

Compozitia padurilor pe grupe de specii este de

·        30,7 % rasinoase

·        31,7% fagete

·        17,8% cvercinee

·        15,2% diverse foioase tari

·        5,2% diverse foioase moi (Daia, 2003).

           

Regim de proprietate

Indiferent de proprietar (statul, persoana fizica, autoritate locala, composesorat), gospodarirea si exploatarea acestui fond forestier se realizeaza in regim silvic respectandu-se prevederile codului silvic si actelor normative cu regim silvic.

Din punct de vedere institutional

Administrarea fondului forestier national se realizeaza intr-un cadru institutionalizat constituit din mai multe institutii, dintre care amintim:

·        MAP (Ministerul Agriculturii si Padurilor  –Departamentul pentru Silvicultura)

·        RNP (Regia Nationala a Padurilor ROM-Silva)

·        IRTSV (Inspectoratul Teritorial pentru Silvicultura si Vanatoare)

·        ICAS (Institutul de cercetari si Amenajari Silvice)

·        AOSP (Asociatia Ocoalelor Silvice Private)

·        AVPS (Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi)

Din punct de vedere administrativ

Unitatea centrala administrativa este MAP secondat de RNP; acestei unitati se supun unitatile administrative regionale –Directiile silvice- prezente fie la nivel de judet, in judetele bogate in suprafete impadurite, fie la nivel de regiune formata din mai multe judete, judete in care fondul forestier este slab reprezentat. Fiecare Directie silvica are in subordine mai multe Ocoale silvice. In subordinea Ocoalelor silvice se afla cantoanele silvice.

Fondul forestier gestionat de catre Ocoalele silvice este organizat in unitati mari numite Unitati de Productie (UP), fiecare UP fiind constituita din mai multe parcele, care la randul lor sunt constituite din mai multe subparcele.

La nivelul Directiilor Silvice pe langa celelalte structuri administrative este prezent si Corpul de paza si control similar cu cel de la nivel iererhic superior (MAP- Corpul de control al ministrului) cu rol in controlul corectitudinii exploatarii si gestionarii UP-urilor.   

UP-urile sunt compuse din mai multe unitati administrative (u.a.) ce se suprapun tipurilor de arborete.

Fiecare UP este gestionat conform studiului de amenajament silvic care are valabilitate de 10 ani si care este elaborat de catre ICAS sau firme specializate de amenajare silvica autorizate de autoritatea centrala de resort, recte ministerul.

RESURSELE FORESTIERE –

Bunurile si serviciile generate de catre Fondul Forestier

Bunurile reprezinta resursele forestiere pentru care se poate stabili o valoare de piata, ce poate fi exprimata in unitati monetare; pretul acestor bunuri fiind stabilit pe criterii economice, in general pretul reprezentand intersectia curbei cererii cu cea a ofertei, el stabilindu-se in urma licitatiilor pe baza de negociere. Din nefericire, in Romania, la ora actuala, nu exista o bursa a lemnului si nici tranzactionarea vanzarilor in cantitati mari nu este cotata la bursa obisnuita. La bursa sunt cotate numai actiunile diferitelor inteprinderi ce prelucreaza lemnul si ale unor societati comerciale ce se ocupa cu comertul lemnului si a altor produse din padure, precum si operatiuni de import-export.

Resursa cea mai importanta din categoria bunurilor –lemnul- poate fi de calitate superioara –lemnul de lucru- folosit in constructii, industria mobilei, in industria celulozei si hartiei, in industria chimica pentru extragerea de gume, rasini, tanini, etc., in industria farmaceutica pentru obtinerea carbunelui medicinal si a gudroanelor.

            Lemnul de calitate inferioara este folosit ca resursa energetica, majoritatea populatiei din mediul rural incalzindu-se cu lemne, si pentru obtinerea de mangal folosit in diferite manufacturi pentru forjarea fierului, etc.

            Lemnul de calitate superioara se comercializeaza fie sun forma de bustean fie fasonat.

In urma fasonarii rezulta si produse secundare. Rumegusul si talasul obtinute ca produse secundare in urma prelucrarii lemnului de calitate superioara, se utilizeaza in general fie la incalzirea locuintelor, pentru aceasta necesitand o brichetare anterioara, fie la afumarea unor mezeluri si branzeturi, fie la formarea unor paturi de crestere in crescatoriile de ciuperci, fie in amenajarea spatiilor verzi din marile aglomeratii urbane.

Alaturi de scoarta obtinuta si ea la fasonarea bustenilor rumegusul si talasul utilizate in rigolele si jardinierele din arase reduc eroziunea solului, prin descompunere realizeaza un aport suplimentar de nutrienti, mentin oanumita umiditate a solului, impiedica germinarea semintelor buruienilor fovorizand dezvltarea plantelor decorative, cultivate in detrimentrul buruienilor.   

In biocenoza forestiera plantele medicinale ocupa un loc aparte, multe dintre ele continand principii active ce stau la baza unor medicamente. Un exemplu il reprezinta Vaccinium myrtillus (afinul) din fructele caruia se extrage principiul activ ce sta la baza Difebiomului, un medicament ce mareste elasticitea vasculara si rezistenta peretelui vascular, medicament recomandat in caz de fragilitate vasculara si ca adjuvant in tratamentul diabeticilor.

De asemenea fructele de Cornus mas, Prunus spinosa, Rosa canina , etc. contin o cantitate crescuta de vitamina C si sunt recomandate in stari gripale ca adjuvant si in carenta de viatmina C.

Micoflora arboretelor cu litiera bogata si sol bogat in substante organice este uneori dominata de catre ciuperci dintre care o importanta parte este reprezentata de ciuprci comestibile. Dintre acestea amintim:

Morchella esculenta, Clavaria aurea, Hydnum repandum, Boletus edulis, Cantharelus cibarius, Lactarius deliciosus,  L. piperatus, Macrolepiota procera.

            Fondul cinegetic (de vanatoare), reprezinta o importanta resursa a carei valoare de piata se stabileste tinand cont atat de cerere si oferta cat si de considerente practice cum ar fi mentinerea efectivelor populatiilor speciilor de vanat la un nivel optim ce asigura existenta vanatului si in viitor, costurile de hranirea a vanatului pe timp de iarna, costurile de intretinere a parcelelor de vanatoare, etc. Carnea de vanatul, trofeele, nefiind produse de stricta necesitate ci produse de lux, ele satisfacand unele hobiuri ale vanatorilor, ar trebui sa determine o valoare mare a cuantumurilor taxelor pe permisul port-arma, pe permisul de vanatoare si pe autorizatia eliberata pentru o anumita specie de vanat, acte ce sunt obligatoriu necesare celor care vaneaza si din a caror cuantum se stabileste pretul vanatului.

In cazul vanatorilor straini (cetateni ai altor state) scoaterea din tara a diferitelor trofee sau a unor animale vii trebuie sa respecte prevederile conventiei privind comertul cu animale vii sau moarte si parti din animale moarte (CITES), conventie la care Romania este parte.    

            O alta resursa importanta ce se afla in cea mai mare parte in gospodarirea personalului silvic este fondul piscicol axat pe Salmonidae (pastravariile). Exista pastravarii in regim natural, seminatural, artificial. Cele in regim natural sunt constituite din portiuni de rau aflate la altitudini relativ mari unde interventia umana consta in populare cu puiet, aceste populari realizandu-se relativ rar. Cele in regim seminatural constau in amenajarea unui sistem de incinte plutitoare, plasate de cele mai multe ori pe lacurile de acumulare ale barajelor in care se face pupulare cu puiet si hranire prin furajare la intervale mari de timp. In cazul pastravariilor aflate in regim artificial se face populare, exista de asemenea si bazine pentru reproducere unde se obtin larve si puiet, furajarea este sistematica iar calitatea apei (temperatura, conditii de oxigenare, incarcarea organica, compusi toxici) este atent controlata.

 

Un tip particular de arboret il constituie arboretele de origine, acestea sunt plantatii speciale unde se pastreaza ancestorii diferitelor specii de arbori si unde se obtin semintele utilizate in pepiniere, pepiniere ce au rolul de a crea puieti, lastari, drajoni, butasi.

Odata cu schimbarea mentalitatii modului de amenajare a unei locuinte si aparitia dorintei majoritatii oamenilor de a avea o gradina individuala, se observa o crestere tot mai mare pe piata a cererii de plante decorative, in special arbusti decorativi si arbori.

In intampinarea acestei dorinte, personalul silvic si-a diversificat productia atat in pepiniere cat si in parcurile dendrologice producand pentru comercializare si uz propriu o gama mare de arbusti si arbori decorativi atat din specii ale florei autohtone cat si exotici.  

            Fiind departament in cadrul MAP administratia silvica incepand din 2005 a preluat in administrare si fondul national de cabaline.

Serviciile  reprezinta resursele forestiere pentru care se stabileste greu valarea de piata sau este imposibil ca aceasta sa fie estimata. De exemplu :

·        rolul unui arboret in creerea microclimatului local

·        rolul unui arboret in ecranarea si atenuarea zgomotelor

·        rolul unui arboret in retinerea pulberilor in suspensie

·        rolul unui arboret in fixarea CO2 urmat de reducerea efectului de sera

·        rolul recreativ si peisagistic al unui arboret

·        rolul estetic al unui arboret

·        rolul de fixare a solului si de reducere a eroziunii

·        rolul unui arboret in fixarea unor halde de steril

·        etc.

BIBLIOGRAFIE

1.Borza, A., Boscaiu, N., 1965, “Introducere in studiul covorului vegetal” Ed. Academiei Republice Populare Romane.

2. Daia Mihai, 2003, Silvicultra, Ed. Ceres Bucuresti

3. Filipovici J. 1964, ”Studiul lemnului - manual pentru studentii facultatii de industrializare a lemnului”, vol. 1: 120-121, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

 

4. Giurgiu, V. Decei, I., Armasescu, S., 1972 ”Dendrometria arborilor si arbustilor din Romania”, Ed. Ceres.

5. Iosif Leahu, 1994, Dendrometrie, Ministerul Invatamantului, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti

6. Iosif Leahu, 2001, Amenajarea padurilor-Metode de organizare sistemica, modelare, fiabilitate, optimizare, conducere si reglare structural-functionala a ecosistemelor forestiere, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti.

7. Ioan Machedon, 1996, Functiile de protectie ale padurilor-evaluare economica, Ed. Ceres, Bucuresti

8. Marian Dragoi, 2000, Economie forestiera, Ed. Economica, Bucuresti

9. Marian Dragoi, 2004, Amenajarea padurilor, Ed. Universitatii Suceava, Suceava

10 .McClaugherty C.A., Aber J.D., Melillo J.M., 1982,”The role of fine roots in the organic matter and nitrogen budgets of two forest ecosystems”, Ecology, 63: 1481-1490.

11. Mitsch, W.J., 1991, ”Estimating primary productivity or forested wetland communities in different hydrologic landscapes”, landscape ecology, vol.5: 75 – 92.

12.Nadelhoffer, K.N., Aber J.D. and Meillo J. M., 1985, ”Fine roots, New primary production, ans soil nitrogen availability: a new hypothesis”, Ecolofy 66: 1377 –1390

13.Newbould, P.J., 1967 ”Methods for estimating the primary production,of forests”, IBP Handbook no 2, Blackwell sc.publ. Oxford, 62 p, 57-72

14. Roebertsen H., Heil, G.W. and Bobbink, R., 1988, ”Digital picture processing: a new method to analyse vegetation structure”, Acta Bot. Neerl. 37 (2) 187 - 192.

15. Salamanca, F. E., Nobuhiro, K., Shigeo, K., 1998, ”Effect of leaf litter mixture on the decomposition of Quercus serrata and Pinus densiflora using field and laboratory microcosm methods”, Ecological Engineering 10, pp. 53 - 73.

16. Stinghe, N., 1955, “Manualul inginerului forestier – Dendrometrie”, Ed Tehnica, pp 11-39.

17. Whittaker, R.H. and Marks, P.L., 1975, “Methods of assessing terrestrial productivity “ in Leith, H. and Whittaker, R.H. (eds) Primary productivity of the Biosphere, Spinger Verlag, New York.

18. Whittaker, R.H., Bormann F.H., Likens G.E. and Siccama, T.G., 1974, ”The Hubbard Brook ecosystem study. Forest biomass and production”, Ecol. Monogr. 44: 233 – 254.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Impadurirea terenurilor degradate
Drumuri si constructii forestiere
Instalarea artificiala a culturilor forestiere
Organizarea sectorului pentru obtinerea materialului saditor
SILVICULTURA
Calculul indicilor de desime si densitate a arboretului
Sistemul de amenajare a padurilor pe ocoale silvice
Asocierea speciilor forestiere
AMELIORAREA SPECIILOR DE PLOP SI SALCIE DE PRODUCTIVITATE RIDICATA SI REZISTENTE LA FACTORII BIOTICI SI ABIOTICI
Raport de Cercetare - : Cercetari privind perfectionarea tehnologiilor de producere a materialului saditor la unele specii si cultivaruri de arbusti ornamentali prin metode conventionale si microinmultire in vitro

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Silvicultura.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.