RELATIILE IN CADRUL PIETEI (PRODUCATORI, CUMPARATORI, TERTE PARTI
1. Mentalitatea producatorului
2. Mentalitatea consumatorului
3. Fuziunea prod-consumului cu comertul
4. Fundamentarea prognozarii vanzarilor (informatii despre producator, consumator, despre piata)
5. Probleme etice in activitatea comerciala
6. Gestionarea cheltuielilor – constrangerile legale
|
|
|
POLITICA COMERCIALA |
|
media ponderata a taxelor vamale |
|
|
|
|
coruptia |
|
|
|
|
POVARA FISCALA |
|
impozit pe venit |
|
|
|
|
impozit pe profit |
|
|
|
|
|
cheltuieli guvernamentale |
|
|
INDICATORI AI GRADULUI DE LIBERTATE ECONOMICA |
|
INTERVENTIA GUVERNULUI |
|
consum guvernamental |
|
|
||||
|
|
POLITICA MONETARA |
|
rata medie anuala a inflatiei |
|
|
|
||||
|
|
INVESTITII STRAINE |
|
flux de capital |
|
|
|
||||
|
|
OPERATIUNI VAMALE SI FINANTE |
|
ponderea sectorului de stat |
|
|
|
|
ponderea imprumuturilor neperformante |
||
|
|
|
SALARII SI PRETURI |
|
preturi controlate |
|
|
|
|
salariul minim |
|
|
|
|
DREPTUL DE PROPRIETATE |
|
neutralitatea sistemului judiciar |
|
|
|
|
calificare personal |
|
|
|
|
REGLEMENTARI |
|
inregistrarea firmelor |
|
|
|
|
numar autorizatii si aprobari |
|
|
|
|
ECONOMIA SUBTERANA |
|
ponderea economiei subterane |
|
|
||||
|
Sursa: The Heritage Foundation |
||||
Accentuarea procesului de globalizare conduce la o multiplicare a actorilor economici, a productiei, a concurentei si implicit a riscurilor si a potentialelor conflicte
Necesitatea ajustarii la realitati a configuratiei relatiilor internationale si a institutiilor si mecanismelor internationale
necesitatea redimensionarii raporturilor dintre „guvernanta globala si cea locala”,
redefinirea procesului de coordonare la nivel global a politicilor nationale si implicit a relatiilor comerciale
Nevoia reconcilierii unui sistem economic tot mai globalizat cu un sistem al structurilor si institutiilor internationale, incapabile de a ajusta suficient de dinamic cerintele noilor realitati.
Noile relatii economice reclama o noua paradigma in termeni de interventie si de reglementare a statului in economie, nevoia cooperarii mai stranse intre natiunile lumii
Prioritatile agendelor comerciale la nivel national, indeosebi in cazul tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie, se cantoneaza asupra:
Reducerii decalajelor prin promovarea cresterii si dezvoltarii economice, gestionata si sustinuta prin politici comerciale adecvate
Integrarii mai accentuate in economia mondiala cu masuri de politica industriala si de schimbari institutionale adecvate
Reducerii barierelor din interiorul frontierelor, generate de lipsa: accesului la sursele de finantare; costurile inalte si calitatea scazuta a serviciilor; absenta unor servicii de sustinere a dezvoltarii capitalului uman etc., prin promovarea unor reforme in planul reglementarilor si institutiilor interne
Adoptarii unor strategii nationale de dezvoltare corespunzatoare, stabilirii prioritatilor si a optiunilor de politica in materie de reforma
Noile dimensiuni ale guvernantei globale a OMC si provocarile la adresa tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie
Recrudescenta formelor de protectie conditionala, cu caracter aleatoriu, ex.: actiunile antidumping menite sa protejeze producatorii fata de importurile ieftine
Deficitul de credibilitate a OMC in termeni de dezvoltare, generat de extinderea regulilor multilaterale, prin inglobarea de noi domenii si noi activitati si de extinderea competentelor inspre domeniile politicilor interne
Liberalizarea comertului, acompaniata de un cadru adecvat legal si institutionalizat, poate constitui o sursa puternica pentru dezvoltarea economica si sociala
Noi structuri de promovare a exportului in parteneriat public-privat Consiliul de Export”
initiat de Ministerul Economiei si Comertului, se doreste a fi un raspuns strategic necesar la problemele si constrangerile competitivitatii in perspectiva integrarii Romaniei in UE
conceput sub forma unui parteneriat public-privat isi
Consiliul de Export propune:
Elaborarea unei strategii de export relevante, realiste si scrisa care sa se adreseze mediului de afaceri romanesc, cu obiective bine focalizate, prioritatile, care sa vizeze cresterea exportului si valorificarea avantajelor competitive
Strategia se adreseaza elementelor cheie ale competitivitatii: cererea, oferta, aspectele operationale si acordurile de dezvoltare bazate pe „best practice”
Sectorul privat are de indeplinit un rol principal in elaborarea strategiilor sectoriale
Sectorul public stabileste prioritati intre strategiile sectoriale
Strategiile sectoriale cuprind strategiile intersectoriale
Principala piedica in realizarea Consiliului de Export este lipsa de dialog structurat si institutionalizat intre sectorul public si cel privat.
Solutia: Parteneriatul public-privat in cadrul Consiliului de Export, munca in echipa si valorificarea celor mai bune practici in domeniu
O mai stransa colaborare intre cercetare, producatori si factorii decizionali din ministere
Folosirea experientei altor state, cu sprijinul unor experti straini
Coodonatele pietei
Mecanismul pietei, consumul, cererea, oferta
Cuprins
l Mecanismul pietei
l Dinamica consumului
l Dinamica cererii
l Dinamica ofertei
l Cateva lectii generale despre sistemul de preturi
Mecanismul pietei
l Conceptul de “piata”
l Legile pietei (legile ofertei si cererii)
l Patru reguli “ale jocului”
l Criterii de functionalitate a pietelor
l Conditiile concurentei pure si perfecte
l Tipologia pietelor
Conceptul de piata
l Piata reprezinta “locul” – in sens abstract – unde se intalneste si se confrunta cererea si oferta pentru un anumit “produs” acesta fiind la randul sau expresia tuturor bunurilor materiale sau serviciilor intre care exista posibilitatea substituirii in consum
Curba cererii
Ipotezele curbei cererii
l Factorii cererii
l Pretul produsului in cauza
l Pretul celorlalte produse
l Venitul si bunastarea consumatorului
l Factori sociologici
l Gusturile consumatorului
l Ipoteza: numai pretul si cantitatea variaza (pe curba) ceilalti factori sunt constanti
l Cererea pietei reprezinta agregarea cererilor individuale (ex: modificari si datorita distributiei venitului)
l Cand variaza ceilalti factori se obtin alte curbe
l Cresterea cererii se manifesta ca o deplasare a curbei “C” spre dreapta, iar scaderea ca o deplasare la stanga
Cresterea si scaderea cererii
Curba ofertei
Ipotezele curbei ofertei
l Factorii ofertei
l Pretul produsului in cauza
l Pretul factorilor de productie
l Obiectivele producatorului
l Starea tehnologiei
l Ipoteza: numai pretul si cantitatea variaza (pe curba) ceilalti factori sunt constanti
l Oferta pietei reprezinta agregarea ofertelor individuale ale producatorilor
l Cand variaza ceilalti factori se obtin alte curbe
l Cresterea ofertei se manifesta ca o deplasare a curbei “O” spre dreapta, iar scaderea ca o deplasare la stanga
Cresterea si scaderea ofertei
Echilibrul cererii si al ofertei
Echilibrul cand se modifica cererea
Echilibrul cand se modifica oferta
Legile ofertei si cererii
l cresterea pretului
l cresterea cantitatii
l scaderea pretului
l scaderea cantitatii
l scaderea pretului
l cresterea cantitatii
l cresterea pretului
l scaderea cantitatii
Patru reguli ale jocului
l Regula preturilor
l Preturile se stabilesc prin jocul liber al cererii si ofertei in termeni banesti (se exclud trocul, contingentele, rationalizarile etc.
l Regula intreprinderilor
l Autonomia intreprinderilor si libera concurenta (care indica cine castiga si cine pierde); libertatea de “intrare” si “iesire”
l Regula financiara
l Piata financiara echilibreaza nevoia de bani a celor care investesc cu oferta celor care economisesc prin intermediul dobanzii
l Regula comertului deschis
l Schimburi si concurenta libere cu strainatatea, mediate de cursul de schimb fixat prin mecanismul convertibilitatii externe
Criteriile functionalitatii pietelor
l Nici un actor (agent) - privit individual sau ca grup de interese - nu poate fixa preturile sau influenta intr-o masura semnificativa piata
l Consumatorul este informat actionand in cunostinta de cauza, facand alegeri potrivit propriilor prioritati, preferinte, in limita resurselor sale banesti; cererea
l Producatorul este informat, si capabil, alegand cele mai avantajoase solutii privind combinarea factorilor de productie pentru maximizarea profitului
l Exista un sistem de piete interconectate si functionale: de bunuri si servicii, de mana de lucru, de capital etc.
Conditiile concurentei pure si perfecte
l Axiomele concurentei perfecte
l Perfecta transparenta a pietei
l Perfecta mobilitate
l Axiomele concurentei pure
l Atomicitatea
l Omogenitatea
l Libertatea intrarii si iesirii
l Axiomele comportamentului partilor
l Consumatorul urmareste maximizarea utilitatii
l Producatorul urmareste maximizarea profitului
REZULTAT: PROFIT 0!
Tipologia pietelor in functie de conditiile concurentiale
|
|
mare de Numar cumparatori |
Numar mic de cumparatori |
Cumparator unic |
|
Numar mare de vanzatori |
Piata concurentiala |
Oligopson |
Monopson |
|
Numar mic de vanzatori |
Piata oligopolista |
Oligopol bilateral |
Monopson restrans |
|
Vanzator unic |
Monopol |
Monopol restrans |
Monopol bilateral |
Tipologia pietelor dupa destinatia bunurilor ce fac obiectul schimbului
l Piete de bunuri de consum
l Ofertantii sunt intreprinderi
l Cumparatorii sunt consumatori, alte intreprinderi, guvernul, alte organizatii
l Piete de factori de productie
l Vanzatorii sunt indivizii, gospodariile si intreprinderile, guvernul
l Cumparatorii sunt intreprinderile, guvernul
Tipologia pietelor public si privat; piata si non-piata
l Public si privat
l Sectorul privat: intreprinderi si gospodarii
l Sectorul public (guvernamental): autoritati si institutii publice
l Al treilea sector: ONG, ONP
l Piata si non-piata
l Sectorul piata: schimbul de marfuri prin vanzare-cumparare
l Sectorul non-piata: bunuri publice, acte caritabile etc.
Tipologia pietelor piete si bunuri
Em. Dobrescu si T. Postolache: Consemnari economice, 1990
l Doua mari categorii de bunuri
l Satisfactori: factori care satisfac nevoi umane (bunuri finale, de consum final)
l Prodfactori: factori de productie, ce servesc producerii satisfactorilor (bunuri intermediare, de consum intermediar)
l O dubla determinare
l Existentiala: (bunuri materiale si servicii, entitati identificabile)
l Economica: au valoare; creeaza relatii sociale la baza carora sta proprietatea
Sunt bunuri numai satisfactorii si prodfactorii care au aceasta dubla determinare
Tipologia pietelor piete si bunuri
l Dupa forma sub care se manifesta:
l Obiecte cu existenta independenta, care se pot stoca;
l Servicii, care se consuma pe masura ce se produc;
l Informatii disponibile.
l Dupa provenienta
l Bunuri naturale
l Regenerabile
l Neregenerabile
l Produse
l Reproductibile
l Nereproductibile
l Dupa stadiul prelucrarii
l Primare
l Intermediare
l Finale
l Dupa modalitatea in care circula in economie:
l Marfuri
l Non-marfuri
Esecuri si imperfectiuni ale pietei
l Esec al pietei = incapacitatea de a se satisface o anumita necesitate prin actiunea pura si simpla a fortelor pietei; piata genereaza o alocare a resurselor ineficienta din perspectiva interesului public
l Imperfectiuni ale pietei = absenta, intr-o masura mai mare sau mai mica a conditiilor concurentei perfecte
Ambele constituie argumente de interventie a statului
Esecul pietei pro si contra
l Teoria economica neoclasica considera ca se inregistreaza esec al pietei daca prin mecanismul de piata nu se inregistreaza un optim de tip Pareto (avand la baza “interesul public”)
l ex: accesul la serviciile de educatie, intreprinderile mici
l Contra
l Scoala Austriaca care arata ca esecurile pietei sunt nesemnificative si trecatoare,
l Scoala “Deciziilor Publice” care arata ca esecurile guvernului pot fi mult mai costisitoare decat cele ale pietei si care semnaleaza problemele pe care le pot genera grupurile de interese speciale (rent seekers)
Concurenta imperfecta
l Monopol
l Testul prezentei monopolului
l Problema discriminarii prin pret (monopol cu mai multe preturi)
l Contestabilitatea pietei
l Monopolul natural
l Oligopol (“interdependenta concurentiala” si teoria jocurilor)
l Coordonare explicita
l Coordonare implicita
l Cazul “firmei pilot”
l Oligopol necoordonat
l Concurenta monopolistica
Piata si interventia statului
l Fixarea preturilor in sus
l Fixarea preturilor in jos
l Ajutorul de stat
l Controlul concurentei
Piata si interventia statului: efectul fixarii preturilor “in jos”
Cateva lectii despre sistemul de preturi
l Costurile pot fi evitate dar nu pot fi evitate
l Preturile si profiturile pietei libere incurajeaza utilizarea eficienta a resurselor
l Interventia guvernamentala afecteaza alocarea resurselor
l Interventia necesita mecanisme alternative de alocare
Consumul
n Consumul reprezinta modalitatea prin care se satisfac nevoile oamenilor
n Nevoia de consum reprezinta o stare de disconfort insotita de cautarea unei modalitati de inlaturare a acesteia (de “satisfacere”) cu atat mai febrila cu cat nevoia este mai presanta, mai imperativa
Clasificari ale nevoilor de consum
n In functie de posibilitatea materializarii lor
n Aspiratii
n Nevoi reale
n In functie de nivelul lor (“piramida nevoilor” a lui Maslow)
n fiziologice, de siguranta, de apartenenta, de recunoastere, de auto realizare
n In functie de modul de manifestare
n Nevoi individuale
n Nevoi colective
Piramida nevoilor: Maslow
Inclinatia pentru consum
n Inclinatia medie c = C / V
n Inclinatia marginala c ΔC / ΔV
Evolutia cheltuielilor de consum
Elasticitatea consumului fata de venit Ec = (ΔC / ΔV): (C / V)
Cheltuielile gospodariilor in Romania
|
|
2001 |
2002 |
2003 |
|
Cheltuieli totale –mil.lei vechi/gosp. |
5,16 |
6,52 |
7,81 |
|
n Cheltuieli banesti -%- |
75,0 |
77,1 |
76,2 |
|
n Cump. alimente si bauturi -%- |
23,5 |
22,8 |
22,8 |
|
n Cump. marfuri nealimentare -%- |
17,1 |
18,0 |
18,6 |
|
n Plata serviciilor -%- |
15,1 |
16,1 |
16,1 |
|
n Cheltuieli pentru investitii -%- |
0,7 |
0,9 |
1,6 |
|
n Cheltuieli pentru productie -%- |
1,9 |
1,8 |
1,9 |
|
n Impozite, contributii, cotizatii, taxe -%- |
13,3 |
14,0 |
11,9 |
|
n Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii -% |
25,0 |
22,9 |
23,8 |
Cheltuielile gospodariilor in Romania
|
|
Salari. |
Agric. |
Pens. |
|
Cheltuieli totale –mil.LEI/gosp- |
10,77 |
6,88 |
6,04 |
|
n Cheltuieli banesti -%- |
88,4 |
45,5 |
67,7 |
|
n Cump. alimente si bauturi -%- |
23.4 |
15.8 |
23.1 |
|
n Cump. marfuri nealimentare -%- |
20.6 |
14.2 |
15.6 |
|
n Plata serviciilor -%- |
18.3 |
6.1 |
15.5 |
|
n Cheltuieli pentru investitii -%- |
0.9 |
1.3 |
0.7 |
|
n Cheltuieli pentru productie -%- |
0.7 |
3.6 |
3.2 |
|
n Impozite, contributii, cotiz., taxe -%- |
20.9 |
1.7 |
4.8 |
|
n Contravaloarea consumului de prod agricole din resurse proprii-% |
11.6 |
54.5 |
32.3 |
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
