Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
ANALIZA EVOLUTIEI POPULATIEI OCUPATE PE CELE TREI SECTOARE ALE ECONOMIEI. PARTICULARITATI IN TURISM

ANALIZA EVOLUTIEI POPULATIEI OCUPATE PE CELE TREI SECTOARE ALE ECONOMIEI. PARTICULARITATI IN TURISM



ANALIZA EVOLUTIEI POPULATIEI OCUPATE PE CELE TREI SECTOARE ALE ECONOMIEI.  PARTICULARITATI IN TURISM

Procesul de tranziie pe care tara noastra il traverseaza de 15 ani si-a pus amprenta pe toate sectoarele economiei, afectand toate componentele vietii sociale si economice. Lunga perioada de tranzitie a marcat si populatia salariata: s-a ajuns la un nivel foarte ridicat al somajului, a crescut 'presiunea' populatiei varstnice asupra populatie adulte - potential active si implicit asupra unor importante sisteme din societate (sanatate, asistenta sociala, bugetul asigurarilor sociale) cu implicatii pentru politica ecinimica si sociala.

          1 Situatia pe piata muncii in Romania in anul 2003[1]

        

            Piata muncii in Romania are un grad de instabilitate care corespunde coordonatelor generale ale oricarei tari aflate in tranzitie. Ultimele reglementari ale Comisiei Europene au adus modificari in definirea sferei de cuprindere a populatiei ocupate si a celei aflate in somaj. Astfel, definitiile au fost revizuite in concordanta cu noile reglementari europene.

1.1. Concepte de baza – definitii

            Populatia cu varsta de munca include toate persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 - 64 ani.

            Populatia activa, din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii in timpul perioadei de referinta, incluzand populatia ocupata si somerii.

            Populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 si peste care au desfasurat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (care este de o saptamana), in scopul obtinerii de venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii.

            Somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care, in cursul perioadei de referinta, indeplinesc simultan urmatoarele conditii: nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de venit; sunt in cautarea unui loc de munca si au utilizat in ultimile 4 saptamani metode active pentru a-l gasi; sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca.

            Populatia inactiva, din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele care nu au lucrat nici cel putin o ora si nici nu erau someri in perioada de referinta, aflandu-se in una din urmatoarele categorii: elevi sau studenti; pensionari; casnice; persoane intretinute de alte persoane sau de stat sau care se intretin din alte venituri.

            Populatia descurajata este formata din persoanele inactive care, desi sunt disponibile sa lucreze, nu au intreprins nimic pentru a cauta de lucru, fiind convinse de insuccesul lor pe piata fortei de munca.

            1. Caracteristici generale

            Conform datelor furnizate de „Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO Comisia Nationala pentru Statistica, anul 2003)”, din totalul populatiei de 15 ani si peste aceasta varsta, 53,3% erau persoane ocupate, 4,7% someri inregistrati si 42% persoane inactive.

Figura nr.1 Structura populatiei  cu varsta de '15 ani si peste'

            Ponderea persoanelor de 15 ani si peste a fost de 82,6% din populatia totala. Din aceasta categorie de populatie, majoritatea (55,5%) locuiau in mediul urban, 51,6% erau persoane de sex feminin, iar tinerii (15-24 ani) detineau o pondere de 19,3%.

Figura nr. 2  Structura pe sexe a persoanelor cu varsta de '15 si peste'

            Raportul de dependenta economica (numarul de persoane inactive si in somaj ce revin la 1000 de persoane ocupate) a scazut fata de anul anterior de la 1430/1000 la 1272/1000, avand un nivel mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1531/1000).

            Populatia tanara (15-24 ani) inregistreaza o puternica mobilitate spre si in afara pietei muncii: 17,6% si-au schimbat situatia de persoane ocupate fata de anul anterior. Spre deosebire de tineri, persoanele ocupate din grupele de varsta 25-34 si 35-49 ani inregistreaza cel mai accentuat grad de stabilitate, comparativ cu anul anterior: 92,6% si respectiv 94,7% au avut aceeasi situatie.

            Somerii inregistrati, in comparatie cu persoanele ocupate si cele inactive, reprezinta o categorie de persoane cu mobilitate ridicata: 76,4% erau someri in anul precedent. Comparativ cu aceeasi perioada, dintre femeile afectate de somaj 24,3% si-au modificat situatia de somer inregistrat, iar dintre barbati 23%. Fata de anul trecut, tinerii someri (15-24 ani) au intrat in inactivitate sau in randul persoanelor ocupate in proportie de 22,1%.

            Persoanele inactive, fata de celelalte segmente ale populatiei se caracterizeaza prin stabilitatea cea mai ridicata; comparativ cu perioada anterioara se afla in aceasta categorie 94%; pe sexe, 92,4% sunt persoane de sex masculin si 95% persoane de sex feminin. In raport cu celelalte categorii de varsta, persoanele inactive tinere (15-24 ani) au un grad de stabilitate mare. Fata de anul precedent, tinerii se aflau in aceeasi situatie de inactivitate in proportie de 94,7%. In schimb, persoanele inactive din grupele de varsta 25-34 si 35-49 au un grad de stabilitate mai redus. Acestea detineau ponderi apropiate: 86,4% si 86,7%.

            In luna premergatoare anchetei, 10% din totalul persoanelor de 15 ani si peste au urmat o forma de instruire, ponderi mai mari inregistrandu-se in randul populatiei masculine (10,1%) si a celor  cu domiciliul in mediul urban (13,!%).

            Numarul persoanelor care au urmat o forma de instruire a scazut fata de anul anterior, cele mai accentuate scaderi s-au inregistrat in grupa de varsta 35-49 ani: - 45,8% la barbati si 43,8% la femei. Ca si in anul anterior, ponderile majoritare au fost detinute de catre femei (51%), de persoanele cu domiciliu in mediul urban (72,8%) si de catre tineri (94%).

            1.3 Analiza detaliata

            In anul 2003, populatia activa era de 10.719 mii persoane si a crescut cu 4,6% comparativ cu anul precedent. Cresterea este mai accentuata la femei (+6,8%) si in mediul rural (+9 %). Majoritatea persoanelor active erau barbati (54,3%) si aveau domiciliul in mediul urban (51,5%).

            Rata globala de activitate (proportia persoanelor active in populatia totala) a fost de 47,9%, fiind in crestere cu 2,2% fata de anul anterior. Aceasta rata a fost mai mare cu 10,4% la barbati comparativ cu femeile.

            Numarul persoanelor ocupate a fost in 2003 de 9 857 mii, mai mare cu 7% fata de cel din 200 Cresterea numerica este sensibil mai mare pentru persoanele ocupate in mediul rural (+12,9%).

            Rata globala de ocupare (ponderea persoanelor ocupate in populatia totala) a fost de 44%; aceasta este mai scazuta cu 8,3% in mediul urban comparativ cu mediul rural. Cele mai inalte rate ale ocuparii s-au inregistrat la persoanele de sex masculin din grupa de varsta 25-34 ani (82,7%) si din cea de 35-49 ani (82,7%).

            Distributia pe grupe de varsta a populatiei ocupate indica faptul ca ponderea cea mai mare este detinuta de persoanele in varsta de 35-49 ani (33,6%), urmate de cele din categoria 25-34 ani (29,7%). Persoanele ocupate din grupa de varsta adulta (25-49 ani) se regaseau cu precadere in mediul urban, in timp ce persoanele de 50 ani si peste locuiau in proportie de 73,1% in mediul rural.

            Intre mediile de rezidenta se constata diferente astfel: in mediul urban peste trei sferturi (76,9%) din populatia ocupata avea varsta de 25-49 ani, in timp ce 50,3% din persoanele ocupate din mediul rural erau in afara acestor limite. Ponderea tinerilor (15-24 ani) a fost de 13% din populatia ocupata in mediul rural, fata de numai 9,2% in mediul urban.

            Dupa nivelul de instruire, distributia populatiei ocupate evidentiaza faptul ca majoritatea  (53,4%) erau absolventi ai invatamantului liceal si profesional. In totalul populatiei, persoanele cu studii universitare au avut o pondere de 10,4%, iar absolventii invatamantului post-liceal sau tehnic de maistri au reprezentat 4,7%.

            Analizand structura populatiei ocupate dupa statutul profesional, se constata ca salariatii continua sa detina cea mai mare pondere (60,6%) in totalul populatiei ocupate. Categoria patronilor este singura care a inregistrat o scadere (-9,1%) fata de anul anterior. Cea mai mare discrepanta pe sexe se constata in randul patronilor, numarul femeilor din aceasta categorie fiind de 2 ori si jumatate mai mic decat cel al barbatilor. Persoanele tinere (15-24 ani) au activat ca salariati in proportie de 59,3% si ca patroni numai 0,2%.

Figura nr. 3 Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional

            Din distributia populatiei ocupate pe grupe de ocupatii se remarca faptul ca agricultorii si lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit sunt preponderenti (34%) in totalul populatiei ocupate in 2003. In grupa de functionari administrativi (70%), lucratori operativi in servicii si comert (67,2%), tehnicieni si masinisti proportia majoritara e data de persoanele de sex feminin.

            Pe activitati ale economiei nationale, se observa ca proportia persoanelor ocupate care lucrau in ramurile agricole era de 37,4%. In ramurile ne-agricole, persoanele ocupate au ponderi semnificative in industria prelucratoare (34%) si in comert (14%).

            Numarul somerilor era in 2003 de 862 mii persoane, in scadere cu 16,3% fata de anul anterior. Majoritatea somerilor erau barbati (56,9%) si aveau domiciliul in mediul urban (71,6%). In continuare, somerii tineri (15-24 ani) detin ponderea cea mai mare (33,4%) din totalul somerilor. Comparativ cu anul trecut, numarul somerilor a scazut semnificativ la barbati: 20,8% la total si 35,4% la grupa de varsta 25-34 ani.   

Figura nr.4 Structura pe sexe a persoanelor somere in anul 2003

            Rata somajului (proportia somerilor in populatia totala) a inregistrat la nivelul tarii o valoare de 8%. Rata somajului in mediul urban (11,2%) a depasit semnificativ rata inregistrata in mediul rural (4,7%). Pe grupe de varsta, rata somajului a inregistrat nivelul cel mai ridicat (20,8%) in randul tinerilor (15-24 ani) cu diferente semnificative pe medii: 28,9% in mediul urban, fata de numai 13,9% in mediul rural. Durata medie a somajului a crescut fata de anul precedent, fiind acum de 22,2 luni. Cea mai ridicata durata s-a inregistrat la femeile de 50 ani si peste (33,6 luni) iar cea mai scazuta (14,5) la persoanele tinere (15-24 ani) din mediul rural. Mediul urban, fata de cel rural, se caracterizeaza prin durate mai lungi ale somajului pentru toate grupele de varsta. Dintre somerii pe termen lung (de peste un an) 57,2% erau barbati si 76,8% locuiau in mediul urban. In anul 2003, peste o treime (37%) dintre someri erau inscrisi la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca (AOFM), numarul acestora scazand cu 7,9% fata de anul anterior. Din aceasta categorie de someri, 69% erau beneficiari de indemnizatii de somaj.

            Populatia inactiva a fost in 2003 de 11.672 mii persoane, reprezentand 52,1% din populatia totala. Comparativ cu anul 2002, numarul populatiei inactive a scazut cu 3,9%, scaderea fiind mai mare la persoanele de sex feminin (-4,5%) si la cele rezidente in mediul rural (-7,9%). Persoanele inactive din mediul urban au detinut majoritatea (57%), iar femeilor le-a revenit o pondere superioara (56,2%) celei a barbatilor. In cadrul populatiei inactive de 15 ani si peste, elevii si studentii au reprezentat 22,9%.

Figura nr.5  Structura populatiei dupa stare in 2003

            Numarul persoanelor descurajate a scazut cu 19%. Cea mai mare scadere (-52,8%) s-a inregistrat la grupa de varsta 35-49 ani din mediul rural, iar cea mai mare crestere (+40,4%) la grupa de varsta 50 de ani si peste din mediul urban. Comparativ cu aceeasi perioada, tinerii au scazut cu 14,4%, iar femeile cu 17,1%.

   

        

            2 Populatia ocupata pe ansamblul economiei. In particular in sectorul turistic

            In continuare, folosind datele statistice publicate de Comisia Nationala de Statistica, am realizat analiza evolutiei populatiei ocupate in ansamblul economiei , apoi pe sectoare ale economiei (primar, secundar si tertiar), iar din cadrul sectorului tertiar am realizat analiza evolutiei populatiei ocupate in 'hoteluri si restaurante' la nivelul economiei nationale.

            1 Evolutia populatiei ocupate in totalul economiei romanesti cu referinte la perioada 1997 – 2003

        

            Analiza populatiei ocupate in ansamblul economiei nationale se va realiza pe baza datelor cuprinse in tabelul nr. 1

Tabelul nr. 1  Populatia ocupata in perioada 1997 – 2003

(mii persoane)

Anii

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Total

9.023

8.813

8.420

8.629

8.563

8.329

8.306

Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003, www.insse.ro

Figura nr. 6 Populatia ocupata in perioada 1997-2003 pe total economie

Putem observa din figura nr.6 o evolutie oscilanta a populatiei ocupate in totalul economiei nationale. Aceasta situatie poate fi pusa pe seama reformelor si mutatiilor structurale ce au avut loc in economia romaneasca in aceasta perioada (1997-2003).

In incercarea de a previziona evolutia acestui indicator pentru urmatorii trei ani vor fi folosite trei metode de previziune (metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu si metoda trendului linear) si se va alege cea pentru care coeficientul (v) este mai mic de 5%.

a) Metoda sporului mediu ()

            =  mii persoane

            Este vorba deci despre o scadere medie anuala a populatiei ocupate pe totalul economiei nationale in perioada 1997-2003 cu 119,5 mii persoane.

Tabelul nr. 2  Ajustarea populatiei ocupate in ansamblul economiei nationale

prin metoda sporului mediu ()

Nr.Crt.

Anii

yi (mii persoane)

ti

i = y1+*ti

(yi - ỹi)2

1

1997

9.023

0

9.023

0

2

1998

8.813

1

8.903,5

8.190,25

3

1999

8.420

2

8.784

13496

4

2000

8.629

3

8.664,5

1.260,25

5

2001

8.563

4

8.545

324

6

2002

8.329

5

8.425,5

9.312,25

7

2003

8.306

6

8.306

0

TOTAL

60.083

151.582,75

            Din datele anterioare = -119,5 mii persoane.

 mii persoane.

;

v =  < 5% deci metoda ajusteaza bine seria de date.

b) Metoda indicelui mediu de dinamica ()

         Rezultatele calculelor privind ajustarea prin aceasta metoda sunt centralizate in tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3 Ajustare pentru populatia ocupata in ansamblul economiei nationale prin metoda indicelui mediu de dinamica ()

Nr.Crt

Anii

Yi

mii persoane

ti

=y1*

(yi -)2

1

1997

9.023

0

9.023

0

2

1998

8.813

1

8932,77

14.344,85

3

1999

8.420

2

8843,44

179.301,43

4

2000

8.629

3

8755,01

15.878,52

5

2001

8.563

4

8.667,46

10.911,89

6

2002

8.329

5

8.580,78

63.393,17

7

2003

8.306

6

8.494,98

35.713,44

TOTAL

60.083

140.241,87

Se cunoaste ca =0,99 ,  ;

 < 5%  metoda ajusteaza bine seria de date

c) Metoda trendului linear

          Tabelul nr. 4. Ajustare pentru populatia ocupata in totalul economiei nationale

prin metoda trendului linear

Nr.Crt.

Anii

yi

ti

ti2

yi*ti

i

(yi - ỹi)2

1

1997

9.023

-3

9

-27.069

8.902,13

14.609,56

2

1998

8.813

-2

4

-17.626

8.795,85

294,12

3

1999

8.420

-1

1

-8.420

8.689,57

7667,98

4

2000

8.629

0

0

0

8.583.29

089,4

5

2001

8.563

1

1

8.563

8.477,01

7.394,28

6

2002

8.329

2

4

16.658

8.370,73

1.741,39

7

2003

8.306

3

9

24.918

8.264,45

1.726,40

TOTAL

60.083

28

-976

60.083,03

100523.13

 

a=8.583,29  mii persoane

b =  =                       

 < 5%  si aceasta metoda ajusteaza bine seria de date .

Intrucat valoarea cea mai mica a coeficientului de variatie s-a obtinut prin metoda trendului linear, previziunea a fost realizata prin metoda trendului linear (vezi tabelul 5)

Tabelul nr. 5  Previziunea evolutiei populatiei pe toata economia in perioada 2004 – 2006

                                                                                                                           -mii persoane-

Nr. crt.

Anii

ti

1

2004

4

8.158,17

2

2005

5

8.051,9

3

2006

6

7.945,61

        

            Tendinta care rezulta in urma previziunii nu reprezinta o situatie favorabila pentru economia romaneasca, tinand cont ca in economiile tarilor dezvoltate populatia ocupata tinde sa creasca, mai ales in sectorul tertiar.

            2  Evolutia populatiei ocupate in cele trei sectoare ale economiei nationale intre 1997-2003

         In continuare prezentam forta de munca ocupata pe cele trei sectoare ale economiei nationale in perioada 1997-2003, pentru a putea observa mai usor evolutia acesteia si mutatiile care au avut loc in orizontul de timp avut in vedere.

Tabelul nr.  6  Populatia ocupata in cele trei sectoare ale economiei nationale

in perioada 1997-2003

                                                                                                       - mii persoane -

Nr. Crt.

Anii

PRIMAR

SECUNDAR

TERTIAR

TOTAL

ECONOMIE

1

1997

3.390

889

744

9.023

2

1998

3.355

708

750

8.813

3

1999

3.469

392

559

8.420

4

2000

3.575

357

697

8.629

5

2001

3.502

357

704

8.563

6

2002

3.015

488

826

8.329

7

2003

888

455

963

8.306

Total

23.194

17.646

19.243

60.083

Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003, www.insse.ro

            Se observa o tendinta oscilanta a populatiei ocupate in toata economia nationala, datorata unor scaderi in sectorul primar si secundar, dar si unei usoare cresteri a volumului populatiei ocupate in sectorul tertiar. Motivul fiind acelasi, si anume trecerea spre economia de piata.

         In continuare in sectorul tertiar evolutia populatiei ocupate se prezinta cu ajutorul figurii nr.7.

Figura nr.  7 Evolutia populatiei ocupate in sectorul tertiar in perioada 1997-2003.

 mii persoane

  mii persoane

            Conform rezultatului calculelor de mai sus se pot trage unele concluzii si anume, ca in perioada 1997-2003 se inregistreaza o tendinta de crestere a populatiei ocupate in sectorul tertiar cu 219 mii persoane, avand o medie anuala de crestere cu 36,5 mii persoane, inregistrand un ritm anual de crestere de 0,96%.

            Capacitatea potentiala de ocupare a fortei de munca in acest sector este, pentru o lunga perioada de timp imensa si in crestere. Dupa cum arata graficul este totusi o evolutie oscilanta. Pentru completarea analizei de mai sus aceasta trebuie aprofundata. In ceea ce priveste analiza corelativa a evolutiei populatiei ocupate in cele trei sectoare ale economiei nationale, se poate trage concluzia ca sectorul primar si secundar inregistreaza o tendinta generala de scadere a populatiei ocupate (in intervalul de timp analizat), in timp ce sectorul tertiar este singurul in care populatia ocupata este in crestere, cu toate ca serviciile sunt o consecinta a dezvoltarii celorlalte sectoare ale economiei si nu numai o premisa a acestei dezvoltari.

            In continuare voi prezenta ponderea populatiei ocupate pe sectoare ale economiei nationale in perioada 1997-2003.

Tabelul nr. 7 Ponderea populatiei ocupate in cele trei sectoare ale economiei

in total populatie ocupata in perioada 1997 – 200

                                                                                                                            (%)

Nr. crt.

Anii

Primar

Secundar

Tertiar

Total(%)

1

1997

37,57

32,02

30,41

100

2

1998

38,07

30,73

31,20

100

3

1999

41,20

28,41

30,39

100

4

2000

41,43

27,31

31,26

100

5

2001

40,90

27,52

31,58

100

6

2002

36,20

29,87

33,93

100

7

2003

34,77

29,56

35,67

100

Media

38,59

29,35

32,06

100

            Se poate observa in figura nr.8. ca ponderea medie a populatiei ocupate in cele 3 sectoare ale economiei nationale plaseaza sectorul primar pe primul loc in ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in totalul economiei cu o medie de 38,59%, urmat de sectorul tertiar cu o medie de 32,06%, pe ultimul loc situandu-se sectorul secundar cu o pondere in populatia ocupata de 29,35%.

Figura nr. 8  Ponderea populatiei ocupate in cele trei sectoare ale economiei romanesti pe total economie in perioada 1997-2003

                 

            Evolutia populatiei ocupate in servicii este caracterizata de indicatorii prezentati in tabelul nr. 8., denumit Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in servicii.

Pentru a obtine rezultatele prezentate in acest tabel s-au folosit formulele[2] :

 sporul cu baza fixa;

 sporul cu baza in lant;

  indicele de evolutie cu baza fixa;

 indicele de evolutie cu baza in lant;

  ritm de evolutie cu baza fixa;

  ritm de evolutie cu baza in lant;

  = media seriei; n = numarul de ani;

 sporul mediu de evolutie;

 indicele mediu de evolutie;

  ritmul mediu de evolutie.

           

            Din nou aceasta situatie poate fi pusa pe seama reducerii fortei de munca la nivelul economiei nationale, ca urmare a trecerii spre un alt tip de economie, a reformelor si mutatiilor structurale ce au avut loc in economia romaneasca.

            Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar inregistreaza o usoara crestere (de la 30,41% in 1997 la 35,67 % in 2003), astfel media este de 32,06% .Aceasta plaseaza acest sector in urma sectorului primar, dar inaintea sectorului secundar. Aceasta poate fi considerata o evolutie normala, in conditiile in care evolutia economiei contemporane inscrie printre principalele tendinte cresterea ponderii serviciilor in ocuparea populatiei.     

           

3  Analiza evolutiei populatiei ocupate in servicii pentru  perioada 1997-2003

            In continuare am calculat indicatorii absoluti, relativi si medii pentru a analiza cum s-a prezentat situatia populatiei ocupate in servicii in perioada 1997-2003 si tendintele care s-au manifestat in aceasta perioada.

Tabelul nr. 8  Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in servicii

                                                                                                                                                                                                                   

Indicatori

Absoluti

(mii persoane)

INDICATORI  RELATIVI

INDICATORI MEDII

De nivel

Modif. absolute

INDICELE DINAMICII

RITMUL DE CRESTERE

CALCUL. din valori absolute

CALCUL. din valori relative

Valori

yi

1997

744

0

1

0

749

36,5

1,0096

0,0096

1998

750

6

6

1,002

1,002

0,002

0,002

1999

559

-185

-191

0,932

0,931

-0,068

-0,069

2000

697

-47

138

0,983

1,054

-0,017

0,054

2001

704

-40

7

0,985

1,003

-0,015

0,003

2002

826

82

122

1,03

1,045

0,03

0,045

2003

963

219

137

1,08

1,048

0,08

0,048

            Se observa ca populatia ocupata in servicii inregistreaza o scadere brusca in anul 1999, dupa care incepand cu anul 2000, are loc o crestere continua, ajungandu-se ca in anul 2003, aceasta sa fie cu 219 mii persoane mai numeroasa decat in 1997. Aceasta crestere poate fi pusa pe seama reorientarii populatiei din celelalte doua sectoare ale economiei (primar si in special cel secundar) spre sectorul serviciilor.           

          Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in servicii de 749 mii persoane, un spor pozitiv de 36,5 mii persoane,ceea ce inseamna ca anual in medie populatia ocupata a crescut cu 36,5 mii persoane. Aceasta reprezinta o crestere procentuala medie de 0,96% si un indice mediu de 1,0096.

           

            3.1 Evolutia populatiei ocupate in sectorul tertiar pe tipuri de servicii in perioada 1997-2003

           

            Pentru o analiza mai detaliata a populatiei ocupate in sectorul tertiar, in continuare voi prezenta repartizarea populatiei ocupate pe tipuri de servicii in perioada 1997-2003.

Tabelul nr.  9  Populatia ocupata pe tipuri de servicii in perioada 1997-2003

                                                                                 -  mii  persoane-

Nr. crt.

Tipuri servicii

Anii

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

1

Comert

802

835

756

776

804

855

906

2

Hoteluri si restaurante

130

98

100

93

79

95

105

3

Transporturi, depozitare si comunicatii

505

461

405

419

401

401

402

4

Intermedieri financiare

73

76

69

74

68

69

72

5

Tranzactii imobiliare si alte servicii

199

243

238

271

282

316

355

6

Admin. Publica si Aparare

130

134

141

147

143

148

155

7

Invatamant

426

426

429

421

422

415

420

8

Sanatate, asistenta sociala

315

317

277

341

347

358

359

9

Alte servicii

164

160

144

155

158

169

189

10

Total

744

750

559

697

704

826

963

Sursa C.N.S: Anuarul Statistic al Romaniei 2003, www.insse.ro

        

            Serviciile care inregistreaza scaderi ale populatiei ocupate sunt: hoteluri si restaurante si transporturi, servicii ce dispun de o baza materiala, dar care au inceput sa-si diminueze activitatea. Serviciile care inregistreaza cresteri ale populatiei ocupate sunt: comertul, serviciile imobiliare, Administratia Publica si apararea, serviciile de sanatate si asistenta sociala.

            In contiuare voi prezenta ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar pe tipuri de servicii in perioada 1997-2003.

Tabelul nr.  10  Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar pe tipuri de servicii

in perioada 1997 – 2003

                                                                                              (%)

Nr.

crt.

Tipuri servicii

Anii

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Media

1

Comert

29,23

30,36

29,54

28,77

29,73

30,25

30,58

29,78

2

Hoteluri si restaurante

4,74

3,56

3,91

3,45

2,92

3,36

3,54

3,64

3

Transporturi, depozitare si comunicatii

18,40

16,76

15,83

15,54

14,83

14,19

13,57

15,59

4

Intermedieri financiare

2,66

2,76

2,70

2,74

2,52

2,44

2,43

2,61

5

Tranzactii imobiliare si alte servicii

7,25

8,84

9,30

10,05

10,43

11,18

11,98

9,86

6

Admin. Publica si Aparare

4,74

4,87

5,51

5,45

5,29

5,24

5,23

5,19

7

Invatamant

15,52

15,5

16,76

15,61

15,61

14,69

14,17

15,41

8

Sanatate, asistenta sociala

11,48

11,53

10,82

12,64

12,83

12,67

12,12

12,01

9

Alte servicii

5,98

5,82

5,63

5,75

5,84

5,98

6,38

5,91

10

Total

100

100

100

100

100

100

100

100

            Ponderea medie a populatiei ocupate in sectorul tertiar pe tipuri de activitati in perioada 1997 – 2003 este prezentata in figura nr. 9

Figura nr. 9 Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar pe tipuri de servicii

 in perioada 1997 – 2003

        

            In medie pentru intreaga perioada 1997-2003, cea mai mare pondere o detine comertul cu 29,78 %, urmat de transporturi si invatamant cu 15,59%, respectiv 15,41%. Cele mai mici ponderi le detin Administratia Publica si Apararea (5,19%), hoteluri si restaurante (3,64%) si cea mai mica pondere o au serviciile de intermediere financiara (2,61%)

            3.2  Evolutia populatiei ocupate in turism in perioada 1997 – 2003

        

            Pentru a evidentia particularitatile in ceea ce priveste populatia ocupata in turismul romanesc supunem atentiei tabelul nr. 11:

         Tabelul nr. 11 Populatia ocupata in turism in perioada 1997 – 2003        

                                                                                                                             - mii persoane -                                                                                                                                                                             

Anii

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Total

130

98

100

93

79

95

105

Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003, www.insse.ro

        

         In figura 10 se evidentiaza evolutia negativa a ocuparii populatiei in serviciile turistice romanesti.

Figura nr. 10  Tendinte in evolutia populatiei ocupate in turism  in perioada 1997 – 2003

        

            Pentru intreaga perioada, populatia ocupata in turism a scazut cu 25 de mii persoane:

                    = 105-130= - 25 mii persoane

            Evolutia populatiei ocupate in turism este de asemenea caracterizata de algoritmul de calcul si rezultatele calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii sunt reprezentate in tabelul urmator.

Tabelul nr. 12  Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in turism in perioada 1997 – 2003.

Anii

Indicatori

Absoluti

(mii persoane)

INDICATORI  RELATIVI

INDICATORI MEDII

De nivel

Modif. absolute

INDICELE DINAMICII

RITMUL DE CRESTERE

CALCUL. din valori absolute

CALCUL. din valori relative

Valori

yi

1997

130

0

1

0

100

-4,17

0,974

-0,026

1998

98

-32

-32

0,754

0,754

-0,246

-0,246

1999

100

-30

2

0,769

1,020

-0,231

0,020

2000

93

-37

-7

0,715

0,930

-0,285

-0,070

2001

79

-51

-14

0,607

0,849

-0,393

-0,151

2002

95

-35

16

0,731

1,203

-0,269

0,203

2003

105

-25

10

0,807

1,105

-0,193

0,105

=100 mii persoane;

 -4,17 mii persoane;     0,974;

  ;         -25 mii persoane.

            Se observa ca populatia ocupata in serviciile de turism, inregistreaza o scadere continua cu exceptia anului 1999 si 200 Cea mai drastica scadere a avut loc in anul 2001, cand populatia ocupata a ajuns la 79 mii persoane. Incepand cu anul 2002, acest indicator are o tendinta de redresare, ajungand in anul 2003 la 105 mii persoane.

            La fel ca si in sectorul tertiar, turismul a inregistrat modificari in evolutia structurii populatiei ocupate. Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in turism de 100 mii persoane, un spor mediu negativ de - 4,17 mii persoane, ceea ce inseamna ca populatia ocupata in turism a scazut in medie anual cu 4,17 mii persoane, ceea ce reprezinta o scadere procentuala de 2,6% si s-a inregistrat un indice mediu al dinamicii subunitar de 0,974. Turismul, prin dezvoltarea sa, ar contribui la relansarea economiei, generand in consecinta o sporire a numarului celor care lucreaza in turism, dar si numeroase alte ramuri ale economiei, cu conditia ca turismul sa se afle mai mult in atentia celor care construiesc si aplica politicile de reforma.

            4  Structura populatiei ocupate dupa participarea la activitatea economica

            Evolutia populatiei ocupate dupa participarea la activitatea economica se poate aprecia dupa mai multe criterii.In continuare se va prezenta structura populatiei ocupate pe sexe (vezi tabelul nr. 13) si structura populatiei ocupate pe forme de proprietate (vezi tabelul nr. 15)

        

            4.1 Populatia ocupata pe sexe pe sectoare ale economiei nationale in 2003

            Se cunoaste ca apare un fenomen de feminizare a sectoarelor serviciilor, de aceea este foarte important sa se evidentieze acest fapt, si anume:

Tabelul nr. 13  Populatia ocupata pe sexe in anul 2003(sfarsitul anului)

                                                                                                               -mii de persoane -

Nr crt.

SECTOARE ALE

ECONOMIEI

TOTAL

FEMININ

MASCULIN

1

PRIMAR

888

1.504

1.384

2

SECUNDAR

455

935

1.520

3

TERTIAR

963

1.588

1.375

4

TOTAL ECONOMIE

8.306

4.027

4.279

Sursa C.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003, www.insse.ro

           

               Pe baza datelor absolute s-au calculat ponderile care alcatuiesc tabelul urmator:

Tabelul nr. 14  Ponderea populatiei ocupate pe sexe, pe sectoare ale

economiei nationale(%)

Nr crt.

SECTOARE ALE

ECONOMIEI

TOTAL

FEMININ

MASCULIN

1

PRIMAR

100

52,08

47,92

2

SECUNDAR

100

38,09

61,91

3

TERTIAR

100

53,60

46,40

4

TOTAL ECONOMIE

100

48,48

51,52

            In sectorul tertiar situatia ponderii  populatiei ocupate pe sexe in sectorul tertiar in anul 2003 se prezinta in figura nr. 11.

Figura nr. 11  Ponderea populatiei ocupate pe sexe in sectorul tertiar in anul 2003

               Figura de mai sus, evidentiaza faptul ca in sectorul tertiar femeile detin o pondere de 53,6%, in timp ce barbatii detin doar 46,4 %. Nu ar trebui sa fie o surpriza pentru nimeni, faptul ca in mod traditional, majoritatea persoanelor prestatoare de servicii au fost si sunt femei.

            Stereotipul cultural al femeii–mama, a asigurat accesul femeilor la nenumarate locuri de munca din domeniul prestarilor de servicii. Spre deosebire de celelalte sectoare ale economiei (primar si secundar), sectorul tertiar detine cea mai mare pondere a populatiei ocupate de sex feminin, ceea ce ii atribuie si caracterul de feminitate a acestui sector.

 

 

            4.2 Populatia ocupata pe forme de proprietate si pe sectoare ale economiei in Romania in anul 2003, la 31.12

            In continuare vom prezenta situatia populatiei ocupate in anul 2003, pe sectoare ale economiei nationale, avand in vedere forma de proprietate, pentru a reliefa si ponderea intre proprietatea de stat si cea privata.

 

Tabelul nr. 15  Structura populatiei ocupate pe forme de proprietate si pe

sectoare ale economiei in 2003

                                                                                                                      - mii persoane -

Sectoare

Total

Forme de Proprietate

Majoritar de stat

Majoritar privata

Primar

888

57

831

Secundar

455

423

032

Tertiar

963

1.231

1.732

Total

8.306

1.711

6.595

   Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003, www.insse.ro

            Pe baza datelor cuprinse in tabelul nr. 15 s-a calculat ponderea populatiei ocupate pe forme de proprietate (vezi tabelul nr. 16).

Tabelul nr.  16  Ponderea populatiei ocupate pe forme de proprietate in 2003

                                                                                                                                  (%)

                                  Forme de Proprietate

Sectoare

Total

Majoritar de stat

Majoritar privata

Primar

100

1,97

98,03

Secundar

100

17,23

82,77

Tertiar

100

41,55

58,45

Total

100

20,6

79,4

            Situatia ponderii populatiei ocupate pe forme de proprietate in sectorul tertiar la 31.12003.

Figura nr.  1 Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar pe

 forme de proprietate in 2003

        

            Pe ansamblul economiei romanesti, in anul 2003, proprietatea publica a avut o pondere de 20,6 %, in timp ce proprietatea privata a detinut o pondere de 79,4 %. Putem spune ca in acest an proprietatea privata a ajuns sa aiba o pondere de patru ori mai mare decat proprietatea publica.

            In ceea ce priveste analiza pe sectoare ale economiei nationale se poate observa ca sectorul cel mai puternic privatizat este cel primar (avand o pondere de 98,03 %), urmat de sectorul secundar (82,77 %) si de cel tertiar (58,45 %).

            Daca analizam sectorul tertiar din punct de vedere al formei de proprietate, putem constata ca desi proprietatea privata este dominanta (58,45 %), totusi proprietatea majoritar de stat are o pondere inca destul de ridicata (41,55 %), avand in vedere ca de foarte multi ani ne aflam in plin proces de trecere la economia de piata.

            Cea mai buna solutie, la rezultatele cu privire la populatia ocupata pe forme de proprietate ar fi grabirea reformei, in directia sustinerii proprietatii private.

            5  Structura populatiei ocupate pe cele trei sectoare ale economiei in contextul international din anul 2003

            Este interesant de avut in vedere imaginea Romaniei in lume in ceea ce priveste structura populatiei ocupate pe cele trei sectoare ale economiei nationale(vezi tabelul nr.17) .

Tabelul nr. 17  Structura populatiei ocupate in economia unor tari in 2003

                                                                                                    (%)

                                                                       

Tara

Anul

Populatia ocupata

Structura in procente  din total populatie ocupata

Total

(mii persoane)

Primar

(%)

Secundar

(%)

Tertiar

(%)

Australia

2003

9.311,4

4,2

21,1

74,7

Austria

2003

3.835,7

5,6

29,4

65,0

Belgia

2003

4.069,8

1,7

25,4

72,9

Bulgaria

2002

968,1

25,8

28,0

46,2

Canada

2003

15.411,8

2,6

22,7

74,7

Rep. Ceha

2003

4.765,0

4,8

39,6

55,6

Cipru

2003

315,3

5,1

23,2

71,7

R.P. Chineza

2002

730.250,0

45,2

17,2

37,6

Rep. Coreea

2002

21.061,0

10,5

28

61,5

Danemarca

2003

715,3

3,0

24,3

72,7

Elvetia

2003

3.959,0

4,2

24,0

71,8

Estonia

2003

585,5

6,6

31,3

62,1

Finlanda

2003

393,0

5,2

26,8

68

Germania

2003

36.536,0

2,5

31,9

65,6

Grecia

2002

3.917,5

15,7

22,9

61,4

Irlanda

2002

1.716,5

6,8

29

64,2

Italia

2003

21.922,0

4,8

31,6

63,6

Letonia

2003

989,0

14,9

25,6

59,5

Lituania

2003

1.405,9

17,8

27,5

54,7

Luxemburg

2003

285,7

1,3

22,4

76,3

Japonia

2002

64.120,0

4,9

30,5

64,6

Norvegia

2003

286,0

3,0

21,7

75,3

Noua Zeelanda

2002

1.823,4

8,9

22,8

68,3

Olanda

2002

7.865,0

2,8

21,2

76

Polonia

2003

13.782,0

19,2

28,7

52,1

Portugalia

2003

5.115,1

11,9

33,8

54,3

Regatul Unit

2003

28.414,5

1,3

24,1

74,6

Romania

2003

9.222,5

36,2

29,9

33,9

Fed. Rusa

2002

60.408,0

11,6

29,4

59,0

Slovacia

2003

127,0

6,2

38,4

55,4

Slovenia

2003

922,0

9,7

38,7

51,6

Spania

2003

16.257,6

5,6

31,2

63,2

SUA

2003

136.485,0

2,5

21,8

75,7

Suedia

2003

4.244,0

2,1

23,1

74,8

Turcia

2003

20.286

33,2

23,8

43

Ungaria

2003

3.870,6

6,2

34,1

59,7

         Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei, www.insse.ro

           

            In tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Australia, Belgia, Canada, SUA, Danemarca, Regatul Unit, Norvegia, Luxemburg, Suedia, Olanda), aproximativ 1/3 din populatia ocupata isi desfasoara activitatea in sectorul serviciilor, in timp ce in tarile cu un nivel mediu sau redus de dezvoltare (Bulgaria, R.P. Chineza, Turcia, Romania), ponderea este de aproximativ de 30-40 %

            Dupa cum se poate observa din tabelul nr. 17 exista decalaje semnificative in privinta populatiei ocupate in sectorul tertiar, decalaje ce reflecta nu numai gradul diferit de dezvoltare, dar si o serie de particularitati legate de structura interna a economiei. Daca se analizeaza situatia tarilor est-europene aflate intr-un proces de tranzitie la economia de piata, putem afirma ca nivelul mai redus al ponderii sectorului serviciilor in ceea ce priveste populatia ocupata, este determinat de dificultatile cu care se confrunta economia acestor tari si de ritmul in care se realizeaza procesul de reforma economica. Dupa cum se poate observa, Romania se afla pe ultimul loc intre aceste, tari in ceea ce priveste populatia ocupata in sectorul tertiar (ponderea acesteia in totalul populatiei ocupate este de aproximativ 34%).

3 Masuri posibil a fi aplicate in Romania in domeniul ocuparii fortei de munca

Avand in vedere dificultatile cu care se confrunta forta de munca si tinand cont ca tara noastra a incheiat negocierea capitolului 13- 'Politici Sociale si Ocuparea Fortei de Munca' si capitolul 2 - 'Libera Circulatie a Persoanelor' in vederea aderarii la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, a fost adoptata Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru perioada 2004-2010.

 

Hotararea Guvernului nr. 1.386/2004, privind aprobarea Strategiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca 2004–2010 (publicata in M. Of.nr. 834 din 9 septembrie 2004)

            Art. 1. – Se aproba Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, 2004-2010, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

            Art.  – Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale cu atributii in domeniu vor actiona pentru realizarea prevederilor cuprinse in strategia nationala prevazuta la art.1.

                                                                                                                                

          ANEXA

1. Contextul economic general, evolutiile si situatia actuala

 pe piata muncii

            1.1 Contextul economic dupa anul 1990

            Dupa anul 1990, produsul intern brut (PIB) a avut o evolutie oscilanta, perioadele de crestere neasigurand recuperarea scaderilor de valoare adaugata din perioadele de declin. In anul 2000, Produsul Intern Brut a crescut – in termeni reali- cu 2,1%, fiind primul an de crestere economica dupa o perioada de 3 ani de reducere a activitatii economice.

            Incepand cu anul 2001, Guvernul a implementat politici macroeconomice care sa sustina cresterea economica. O politica fiscala disciplinata, care a completat o politica monetara stransa si sustinuta de un progres semnificativ al reformelor economice, a condus la imbunatatirea climatului de afaceri si a caracterului functional al economiei romanesti.

            Romania se afla in prezent in al cincilea an de crestere economica, ritmurile anuale de circa 5%, incepand cu 2001, asigurand reducerea decalajelor fata de tarile Uniunii Europene. In perioada 2001-2003, ritmul madiu de crestere a fost de 5,2%, iar in trimestrul I 2004 s-a inregistrat o crestere economica de 6,1%. Nivelul PIB inregistrat in anul 2003 a atins valoarea de 50,3 mld.Euro.

            In perioada de crestere economica 2002-2003, PIB a crescut cu 18,8% fata de anul 1999, urmare a mentinerii la cote ridicate a activitatii industriale si de constructii, dar si pe baza revigorarii serviciilor.

                                                                                                      - modicari procentuale anuale -

2000

2001

2002

2003

2003 fata de 1999=100

Industrie

5,9

4,4

6,0

4,6

122,6

Agricultura

-18,1

28,0

-7,0

3,0

100,4

Constructii

6,3

11,1

7,6

7,0

135,9

Servicii

5,5

3,6

6,4

5,2

122,3

Produsul Intern Brut

2,1

5,7

5,0

4,9

118,8

SURSA : Comisia Nationala de Prognoza, 2003

            In structura, contributia ramurilor la crearea PIB releva o imbunatatire a starii de proportionalitate, dar si o evolutie catre structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate. Semnificativ este faptul ca, datorita reformelor structurale, economia romaneasca are, in prezent, capacitatea de a raspunde rapid la cerintele pietei, valorificand in timp real oportunitatile mediului economic international. Astfel, in anul 2003, agricultura si silvicultura contribuiau cu 11,7% la formarea PIB, industria cu 28,4%, constructiile cu 5,7%, iar serviciile cu 44,6%.

            Comparativ cu anul 1990, serviciile- atat cele destinate populatiei, cat si intreprinderilor – conditionate direct de cresterea veniturilor si de imbunatatirea caracterului functional al economiei de piata, au inregistrat un progres semnificativ in ultima perioada. Totodata se remarca si o imbunatatire a contributiei acestora, prin cresterea mai sustinuta a serviciilor cu aport sporit la valoarea adaugata: serviciile de comert, hoteluri si restaurante au inregistrat in anul 2002 o crestere de 8,1% fata de anul anterior, detinand 11,2% din produsul intern brut, iar cele de transporturi si comunicatii au crescut fata de anul 2001 cu 5,1%, reprezentand circa 10% din PIB.

            Daca sectorul serviciilor a inregistrat cresteri semnificative, ponderea celorlalte domenii de activitate s-a diminuat. Astfel, industria, care detinea 40,5% din PIB creat in 1990, a contribuit in 2003 cu numai 28,4% la formarea PIB, in timp ce contributia sectorului primar s-a redus aproape la jumatate in acest interval.

            Cu toate ca are un potential ridicat, turismul nu a inregistrat evolutii favorabile, contributia directa in PIB fiind de 2,6%. In anul 2003, numarul sosirilor in unitatile de cazare din Romania a crescut cu 2,8% fata de anul 2000.

            In prezent, calitatea infrastructurii de transport este scazuta, dar in unele sectoare s-a inregistrat un progres semnificativ. Guvernul Romaniei aloca fonduri cu prioritate pentru modernizarea sistemului de transport feroviar, in concordanta cu politica statelor membre in domeniu. In anul 2003 statul a contribuit la modernizarea infrastructurii feroviare cu o suma de circa 100 milioane euro. S-a dat in exploatare pentru circulatia cu viteza de 160 km/h sectiunea de cale ferata Bucuresti-Campina, parte a coridorului IV Pan European, iar modernizarea infrastructurii feroviare de-a lungul Coridoarelor IV si IX se desfasoara in continuare conform programelor adoptate. Referitor la infrastructura rutiera este de mentionat ca a fost dat in folosinta primul tronson in lungime de 56 km (Bucuresti-Lehliu), al autostrazii Bucuresti-Constanta.

            Inflatia, masurata prin intermediul indicelui mediu al preturilor de consum, a inregistrat o crestere incepand cu a doua jumatate a anului 1999 si inceputul anului 2000 (cu un  maxim de 57% in ianuarie 2000 fata de ianuarie 1999), ca urmare a socurilor externe generate de majorarea pretului petrolului, deprecierii monedei europene in raport cu dolarul american.

            Incepand cu a doua parte a anului 2000, inflatia s-a inscris pe un trend constant descrescator, constituind un semnal pozitiv in eforturile pentru recastigarea increderii in moneda nationala.

                                                                                                                                            - % -

1999

2000

2001

2002

2003

Decembrie/Decembrie an anterior

54,8

40,7

30,3

17,8

14,1

Medie/Medie an anterior

45,8

45,7

34,5

22,5

15,3

            In anul 2003, trendul descendent al inflatiei a cunoscut o consolidare remarcabila, inflatia inregistrata (14,1%) fiind cea mai redusa dupa 1990. Aceasta evolutie a fost sustinuta in mod deosebit de evolutia preturilor marfurilor alimentare, a caror crestere la sfarsitul anului 2003 a fost de 13,7%, pe fondul ameliorarii ofertei interne de produse, in anumite perioade fiind inregistrate rate de sub 1% si chiar scaderi de preturi (-0,7% in august). In acelasi timp, cresterile preturilor marfurilor nealimentare cu 14,3% si a tarifelor la servicii cu 15%, desi s-au situat peste nivelul general al inflatiei, fata de perioadele anterioare au inregistrat reduceri semnificative.

            In anul 2003, castigul salarial mediu brut  a fost de 6 741 mii lei, fiind de 2,37 ori mai ridicat decat cel realizat in anul 2000. Ca urmare a masurilor adoptate pentru a stimula procesul de remotivare a muncii, salariul de baza minim brut pe tara a crescut de la 704 mii lei ca valoare medie a anului 2000, la 500 mii lei in 2003, multiplicandu-se de 3,55 ori. Cresterea mentionata a castigurilor salariale, a compensat in totalitate inflatia din aceasta perioada, asigurand si un spor al salariului real (raportul dintre indicele castigului salarial mediu net si indicele preturilor de consum) de 16,5% in anul 2003 fata de 2000. S-a imbunatatit si raportul dintre salariul de baza minim brut pe tara si castigul salarial mediu brut, acesta fiind de 38,1% in anul 2003, in comparatie cu 24,8% in 2000.

        

        

            1.2  Situatia curenta, tendinte si dezvoltarea pietei muncii

            1.1.  Contextul demografic

            Intre 1990-2003, populatia Romaniei a scazut cu 6%, respectiv cu circa 1.473 mii persoane, mai semnificativ in mediul urban (unde scaderea a fost de 8%, respectiv circa 1.009 mii persoane), comparativ cu mediul rural (scadere de 4,4%, respectiv circa 465 mii persoane). Cu toate acestea, ramane dominanta prezenta populatiei in mediul urban (53,4% comparativ cu 46,6%).

            Fenomenele demografice (scaderea natalitatii populatiei de la 13,6 la 1.000 de locuitori in 1990 la 9,8 in 2003, concomitent cu cresterea mortalitatii generale de la 10,6 la 1.000 de locuitori in 1990 la 12,3 in 2003) au influentat distributia spatiala a acesteia, creand importante diferente intre regiuni. Astfel, regiunea cu cea mai accentuata dinamica demografica este Regiunea Nord-Est, iar regiunea cu cea mai importanta scadere a populatiei este Regiunea Vest.

            La nivelul tarii, densitatea populatiei prezinta variatii insemnate atat intre mediul urban si mediul rural, cat si intre regiuni (cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, cea mai mare densitate a populatiei se inregistreaza in Regiunea Nord-Est, iar cea mai scazuta in Regiunea Vest).

            Populatia in mediul urban se inscrie pe un trend descrescator, nu atat ca urmare a fenomenelor demografice, cat in special ca efect al declinului economic. Gradul de urbanizare al regiunilor este si el relativ diferit. Cu exceptia regiunii Bucuresti, cele mai urbanizate regiuni sunt Regiunea de Vest si Centru, care au peste 59% populatie urbana. In schimb, in partea de est a tarii (Regiunea Nord-Est) si in toata partea de sud a tarii (Regiunea de Sud si Sud-Vest) predomina inca populatia rurala, acestea fiind zone cu intinse suprafete de campie, unde activitatile agricole sunt inca predominante.

            Structura populatiei pe grupe de varsta a inregistrat modificari semnificative, ca urmare a procesului lent, dar continuu, de imbatranire demografica, accentuat in ultimul deceniu ca o consecinta a scaderii natalitatii. Ca urmare, ponderea populatiei sub 15 ani in total populatie este in continua scadere (intre anii 1990-2003 reducandu-se cu 33,6%, respectiv cu circa 1.836 mii persoane), iar ponderea populatiei varstnice, de peste 65 ani, este in continua crestere (intre 1990-2003, crescand cu 22,3%, respectiv cu circa 4.694,2 mii persoane). In aceste conditii se inregistreaza o crestere a „presiunii” populatiei varstnice asupra populatiei adulte-potential active, implicit asupra unor importante sisteme din societate (sanatate, asistenta sociala, bugetul asigurarilor sociale), cu implicatii pentru politica economica si sociala. Proportia persoanelor de 65 de ani si peste in Romania este in 2003 de 14,2%, mai putin decat media la nivelul UE-25 de 16,3%, iar proportia tinerilor, de 17,0%, era aproximativ egala cu media UE-25 de 16,6%, ceea ce inseamna ca procesul de imbatranire demografica este mai accentuat la nivelul UE, comparativ cu Romania. In anul 2003, in Romania, din 100 persoane, 69 adulti sustineau economic aproximativ 31 persoane potential inactive, din care 14 varstnici si 17 tineri. Din totalul populatiei de pana la 15 ani, in 2003, 47,7% era in mediul urban, iar din totalul populatiei cu 65 ani si peste, 59,5% se inregistreaza in mediul rural.

            Speranta de viata la nastere desi a urmat o tendinta constant ascendenta, se mentine la valori scazute in context european, fiind de 67,42 ani pentru barbati si 74,78 ani pentru femei.

            Migratia externa a fost unul din factorii care au contribuit la scaderea numerica a populatiei, generand un sold negativ de peste 300.000 persoane. Dupa explozia fluxului migratiei externe din 1990, numarul emigrantilor a scazut treptat, in 2003 fiind de 10.673 persoane. Cea mai mare parte a persoanelor care au emigrat sunt din categoria populatiei in varsta de munca, indeosebi tineri si familii tinere, migratia in aceasta perioada avand in cea mai mare parte motivatie economica. Totodata, este de remarcat numarul mare al persoanelor apartinand minoritatilor etnice care au parasit Romania in aceasta perioada (germani-30% si maghiari-11%).

            In ceea ce priveste migratia interna, declinul economic general al tarii, in special industrial, a determinat un nou tip de migratie : urban-rural. Daca in anul 1990 se inregistra cel mai mare flux migrator dinspre ariile rurale, catre cele urbane, ca urmare a eliminarii restrictiilor privind stabilirea resedintei in anumite orase (peste 616.000 persoane dintr-un total de 786.471 persoane antrenate in fluxurile migratorii interne in 1990, au parasit spatiile rurale pentru a se stabili in mediul urban), dupa aceasta data, s-a schimbat treptat sensul fluxului migrator al populatiei, pe masura cresterii costului vietii in mediul urban si disponibilizarilor din intreprinderile industriale.

            1. Dinamica ocuparii-aspecte si evolutii structurale    

            Populatia activa a Romaniei s-a redus in perioada 1999-2003 cu 2,6%, adica cu 1.651 mii persoane (de la 11.566 mii persoane la 9.915 mii persoane).

            Rata de activitate a populatiei de 15 ani si peste (calculata fata de populatia totala de 15 si peste) a inregistrat o evolutie descendenta intre 1999-2003, scazand de la 63,4% la 54,8%, mai accentuat in mediul rural fata de mediul urban. Aceasta evolutie se datoreaza diminuarii sistematice a ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca.

            Pe cele doua sexe, reducerea ratei de activitate pentru populatia masculina a fost de 10 puncte procentuale in perioada 1999-2003 (de la 70,9% la 62,5% in 2003), usor mai mica fata de scaderea inregistrata de populatia feminina de 8,8 puncte procentuale.

            Intre 1999-2003, populatia ocupata a Romaniei a scazut cu 1.553 mii persoane. In anul 2003, populatia ocupata cuprindea 9.223 mii persoane (-11 mii persoane), comparativ cu anul 2002, inregistrand o atenuare a tendintei de scadere. In structura populatiei ocupate, in anul 2003, barbatii detineau 54,8%, iar persoanele din mediul urban 50,5%. Rata de ocupare a populatiei de 15 ani si peste, s-a redus intre 1999-2003 cu 8,1 puncte procentuale, pentru persoanele de sex feminin reducerile fiind mai accentuate in intervalul considerat. Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) era in anul 2003 de 57,8% (64,1% pentru sexul masculin si 51,5% pentru sexul feminin), comparabila cu cea a Noilor State Membre de 55,8% (61,6% pentru sexul masculin si 50,2% pentru sexul feminin), dar mai mica decat cea inregistrata pentru UE-25 de 62,9% (70,8% pentru sexul masculin si 55,0% pentru sexul feminin). Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca, in 2003, de 57,8%, situeaza Romania la o distanta de 12,2 puncte procentuale fata de obiectivul stabilit la Lisabona pentru anul 2010 – rata generala de ocupare de 70%, iar rata ocuparii femeilor de 51,5% la o distanta  de 8,5 puncte procentuale fata de obiectivul Lisabona, stabilit la 60% pentru anul 2010.

            Structura ocuparii pe grupe de varsta:

- grupa de varsta 15-24 de ani inregistreaza o scadere de 7,8 puncte procentuale in perioada 1999-2003, situandu-se la un nivel de 27,9% in anul 2003, comparativ cu Noile State Membre, 24,3%, dar mai mica decat in UE-25 (36,7%);

- grupa de varsta 25-54 de ani inregistreza o scadere de 5,0 puncte procentuale in perioada 1999-2003, situandu-se la un nivel de 73,1% in anul 2003, comparativ cu Noile State Membre, 72,6% si 76,5%, in UE-25;

- grupa de varsta 55-64 de ani inregistreaza o scadere de 11,8 puncte procentuale in perioada 1999-2003, situandu-se la un nivel de 38,1% in anul 2003, comparativ cu Noile State Membre, 31,7%, si 40,2% in UE-25. Rata de ocupare pentru persoanele cu varste cuprinse intre 55-64 ani, in 2003, de 38,1%, situeaza Romania la o distanta de 11,9 puncte procentuale fata de obiectivul stabilit la Lisabona pentru anul 2010 – rata de ocupare de 50% pentru aceasta categorie.

            In sectorul serviciilor, ponderea populatiei ocupate a crescut in perioada 1999-2003 cu 3,9 puncte procentuale. Totusi, nivelul inregistrat de Romania in anul 2003 (34,5%) este mult mai redus fata de media Noilor State Membre (56,3%), cat si fata de EU-25 (69,2%).

        

            1.3. Dinamica si structura somajului

            In perioada 1999-2003, mumarul de someri definiti conform criteriilor BIM a scazut cu 98 mii persoane. Numarul somerilor BIM este in anul 2003 de 692 mii persoane. In perioada 1999-2003, scaderi ale numarului somerilor mai importante s-au inregistrat in mediul urban decat in mediul rural. Nivelul somajului pentru persoanele de sex masculin a inregistrat in aceeasi perioada valori mai ridicate decat cel al somajului pentru persoanele de sex feminin.

            Rata somajului BIM a inregistrat in anul 2003 la nivelul tarii o valoare de 7,0%. Comparativ cu anul 1999, rata somajului a crescut cu doar 0,2% puncte procentuale. Valorile maxime ale ratei somajului nu au depasit in Romania 11-12% (1999- rata somajului inregistrat a fost de 11,8%), fiind astfel cu pana la 10 puncte procentuale mai reduse decat valorile maxime pentru perioada de tranzitie pentru cele 10 Noi State Membre, iar, in prezent situandu-se la 50% fata de media inregistrata de acestea.

            In mod normal, rata somajului ar fi trebuit sa se afle pe un trend usor crescator, tinand cont de faptul ca, procesul de crestere economica se afla abia la inceput si nu reuseste sa genereze un numar semnificativ de locuri noi de munca, iar, pe de alta parte, procesul de restructurare a continuat, inclusiv prin noi disponibilizari masive. Totusi, existenta pe de o parte a „zonei tampon” constituita prin subocuparea agricola si productivitatea redusa, ocuparea in sectorul subteran al economiei neinregistrate (mult mai atractiva pe termen scurt), in conditiile in care un minim de subzistenta este asigurat, cat si migratia pentru munca in strainatate (in cea mai mare masura in cadrul sectorului subteran din tarile de destinatie), ce a fost favorizata de suprapunerea desfiintarii regimului vizelor pentru spatiul Schengen cu primul an de crestere economica, au determinat o reducere continua a ratei somajului concomitenta cu reducerea ocuparii. Practic a avut loc o crestere a ratei de inactivitate in termeni „nominali”, in timp ce in termeni reali forta de munca disponibilizata a fost absorbita in mare masura de catre sectorul subteran, fie intern, fie din tarile de destinatie ale migrantilor pentru munca.

            Somajul a afectat in primul rand muncitorii (acestia reprezentand circa 70%), datorita declinului industrial, sector in care au avut loc disponibilizari ca urmare a procesului de restructurare.

            Somajul BIM de lunga durata ramane foarte ridicat in pofida scaderii nivelului general al somajului. Somajul BIM de lunga durata a crescut de la 3,0% in 1999, la 4,3% in 2003, comparativ in anul 2003, la nivelul UE-25 era de 4,0%, iar in UE-15 de 3,3%. In perioada 1999-2003, somajul de lunga durata a avut un ritm de crestere mai ridicat la barbati decat la femei (de la 3,1% la 4,5% la barbati, iar la femei de la 3,0% la 4,1%). Incidenta somajului de lunga durata pe sexe este mai mare la femei decat la barbati, astfel, pentru barbati, de la 41,9% in 1999, avem un nivel inregistrat de 60,6% in 2003, fata de 53,6% in Noile State Membre-10 si 43,4% in UE-25, iar pentru femei, de la 47,8% in 1999, la 63,6% in 2003, comparativ cu 55,8% in Noile State Membre-10 si 45,4% in UE-25. Rata somajului BIM in randul tinerilor (15-24 ani) se mentine relativ constanta in perioada 1999-2003 (fiind de circa 3,4 mai mare in 2003 decat cea inregistrata pentru categoria de varsta 25 de ani si peste), de la 18,8% in 1999, la 18,5% in 2003, comparabila cu cea de 18,2% inregistrata in 2003 in UE-25, dar mai mare decat cea de 15,6% din UE-15. Rata somajului BIM de lunga durata in randul tinerilor inregistreaza o evolutie ascendenta, de la 11,2% in 1999, la 13,1% in 2003 (fiind de 3,6 ori mai mare in 2003 fata de categoria de varsta 25 de ani si peste), fiind usor mai ridicata pentru femei.

            1.4. Formarea profesionala a fortei de munca

           

            Formarea profesionala in intreprinderi este insuficient dezvoltata. Conform anchetei formarii profesionale continue in Romania numai 11% dintre intreprinderi asigurau cursuri de formare continua.

            Rata de participare la cursurile organizate de intreprinderi a fost de 20% (atat pentru barbati cat si pentru femei) din personalul intreprinderilor respective. In intreprinderile mici, cu un numar de angajati cuprins intre 10 si 49, ratele de participare au fost cele mai ridicate (30% din totalul personalului care au asigurat formare, comparativ cu 19% in intreprinderile cu un numar de angajati cuprins intre 50-249 si 20% in intreprinderile mari). Din perspectiva sectoarelor de activitate, cu exceptia intermedierii financiare, cele mai inalte rate de participare s-au inregistrat in activitatile de servicii comunitare, sociale, personale si in transport.

            Situatia descrisa mai sus, care chiar daca s-a mai ameliorat in ultimii trei ani, ramane totusi problematica, in sensul ca, in conditiile in care ratele de participare la formarea continua in Romania nu vor creste substantial, va creste discrepanta in ce priveste calificarea fortei de munca, fata de tarile UE.

            Formarea profesionala a somerilor

            Pregatirea somerilor intra in responsabilitatea ANOFM. Cursurile de formare sunt organizate de catre Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) care stabilesc anual un plan de formare profesional pe baza studiilor asupra cerintei pietelor locale ale muncii.

            In prezent, reteaua centrelor de formare profesionala  a adultilor ale ANOFM cuprinde 14 centre de pregatire profesionala subordonate agentiilor judetene (in 13 judete), 5 centre regionale de formare profesionala a adultilor si 3 fundatii romano-germane.

            Programele de formare profesionala pentru someri includ calificare, recalificare, perfectionare si specializare. Ele includ perioade de pregatire practica sau specializare. Centrele de formare ANOFM sunt deschise si persoanelor amenintate de somaj precum si angajatilor, la cererea angajatorilor acestora. Centrele de formare profesionala ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt deschise tuturor somerilor , persoanelor amenintate de somaj care doresc sa-si schimbe locul de munca; cursurile de formare profesionala sunt, de asemenea organizate la cererea angajatorilor, pentru persoanele care doresc sa fie angajate in cadrul firmelor lor.

            1.5. Perspectivele macroeconomice pana in 2008

            Scenariul macroeconomic de prognoza pentru perioada 2004-2008 ia in considerare ca premise esentiale derularea accentuata a reformei economice si solutionarea deficientelor interne care mai exista.

            Conform acestor prognoze, tintele in privinta cresterii economice, pentru perioada 2004-2008 sunt:

Ø     Produsul intern brut va creste - in medie - cu 5,3%;

Ø     Formarea bruta de capital fix se va majora cu 67% fata de 2003 (in medie cu circa 11% anual);

Ø     Indicatorii de performanta ai economiei nationale se vor imbunatati (rata de investitie va ajunge la aproape 29% in anul 2008 de la 22,5% in anul 2003, iar rata de economisire interna la peste 24% de la 16,7% in anul 2003), ceea ce va asigura resursele necesare pentru o dezvoltare sustenabila;

Ø     Rata inflatiei se va reduce treptat, ajungand la 2% in 2008;

Ø     Cresterea aconomica se va realiza in conditiile unei imbunatatiri a competitivitatii interne si externe a economiei, ceea ce va determina:

T    Mentinerea unor ritmuri ridicate ale exporturilor de bunuri si servicii, care vor fi superioare ritmurilor de crestere ale importurilor de bunuri si servicii:

·       Exporturile de bunuri se vor majora, in medie, cu 9,7%, fiind sustinute de imbunatatirea mediului extern, cresterea contributiei investitiilor straine la export, precum si printr-un mecanism de promovare si stimulare a exportului;

·       Importurile de bunuri se estimeaza ca vor inregistra cresteri sub cele ale exporturilor, dar la nivelul mediu de 9%, tinand cont, in principal, de dependenta dezvoltarii tarii noastre de resursele energetice si materii prime din import, precum si de necesitatea sustinerii procesului investitional prin transferul de tehnologie din exterior.

T    O mai buna adaptare a productiei la cerere, concretizata in mentinerea relativa a stocurilor aproape de limita necesarului;

T    Mentinerea ponderii deficitului de cont curent in produsul intern brut in limite sustenabile, in jur de 5% in medie pe intreaga perioada;

Ø     Productia industriala va creste, in medie, cu circa 5% datorita majorarii, cu deosebire, a productiei ramurilor industriei prelucratoare;

Ø     Productia agricola se estimeaza ca va creste, in medie, cu 3,5%, nu numai datorita potentialului productiv al terenului agricol, cat mai ales ca urmare a sporirii randamentelor.

            Pentru perioada 2004-2008, reducerea graduala a inflatiei continua sa reprezinte o prioritate a Guvernului. In acest sens, in aceasta perioada rata inflatiei va continua sa se reduca, urmand ca la sfarsitul perioadei aceasta sa fie comparabila cu cea a tarilor din UE.

2004

2005

2006

2007

2008

Rata inflatiei

     - medie anuala

     - dec./dec.

12,0

9,0

8,0

7,0

5,0

4,0

3,5

3,0

2,5

2,0

   SURSA : Comisia Nationala de Prognoza

            1.3. Politica de ocupare

            Romania s-a aliniat la noua Strategie Europeana de Ocupare, politica in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in concordanta cu obiectivele si liniile directoare ale acestei strategii. Pentru stabilirea prioritatilor politicii de ocupare, ne raportam la programele si documentele Guvernului Roman, la strategia de dezvoltare a resurselor umane elaborata in cadrul Planului National de Dezvoltare 2004-2006, la Programul Economic de Preaderare 2003, precum si la studiile specializate care monitorizeaza evolutiile de pe piata muncii, realizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale etc.

            In vederea aderarii la Uniunea Europeana, Romania a realizat in buna masura armonizarea legislatiei interne cu acquis-ul comunitar, in ceea ce priveste piata muncii, egalitatea de sanse, formarea profesionala si in alte domenii legate de ocuparea fortei de munca. Capitolul 13 - Politici Sociale si Ocuparea Fortei de Munca a fost provizoriu inchis in aprilie 200 In anul 2003 a fost provizoriu inchis si Capitolul 2 - Libera Circulatie a Persoanelor.

            Masurile active pentru stimularea ocuparii sunt: informare si consiliere profesionala, medierea muncii, formare profesionala, consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru stimularea unei afaceri, stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor prin subventionarea locurilor de munca din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru : persoanele handicap, absolventi de invatamant, someri in varsta de peste 45 ani, someri unici intretinatori de familie, someri care in termen de 3 ani de la data angajarii indeplinesc conform legii conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau pentru limita de varsta, acordarea de credite in conditii avantajoase si fonduri nerambursabile in vederea crearii de noi locuri de munca.

            In contextul documentelor strategice nationale prioritatile viitoare ale politicii de ocupare a fortei de munca sunt:

·     Promovarea adaptabilitatii fortei de munca, a invatarii pe parcursul intregii vieti si a formarii profesionale continue. Vor fi promovate : programe de formare profesionala continua care vor avea ca scop maximizarea utilizarii tehnologiilor noi de productie pentru sectoarele economice cu potential ridicat de valoare adaugata, noile tehnologii informatice si de comunicare, imbunatatirea managementului resurselor umane in contextul restructurarii industriale, programe de consiliere profesionala pentru dezvoltarea carierei, activitati de dezvoltare a competentelor de management in domeniul resurselor umane si promovarea spiritului antreprenorial.

·     Combaterea efectelor somajului structural, rezultanta a procesului de restructurare al economiei prin aplicarea unui complex de masuri active si preventive, adresate in special tinerilor, somerilor de lunga durata si persoanele care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri mai mici decat indemnizatia de somaj, cu accent pe promovarea programelor de formare profesionala, in concordanta cu cerintele pietei muncii, servicii specializate de informare si consiliere privind cariera, programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial.

·     Promovarea coeziunii si incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile (romi, tineri care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului, persoane cu handicap).

            1.4. Principale probleme/provocari ale pietei muncii

 

            Analiza tendintelor de pe piata muncii impune o abordare mai cuprinzatoare a politicii de ocupare. Problemele trebuie abordate din perspectiva Dezvoltarii Resurselor Umane, Cresterea gradului de Ocupare si Combaterea Excluderii Sociale.

            La nivel national piata muncii se confrunta cu probleme a caror rezolvare presupune un efort comun si resurse importante. Printre acestea mentionam:

T      Ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura (aproximativ 35,6% din forta de munca - Recensamantul Populatiei si Locuintelor, 2002);

T      Somajul in randul tinerilor este foarte ridicat;

T      Nivelul ridicat al somajului de lunga durata;

T      Nivelul educational mediu al intregii forte de munca (15 ani si peste) a ramas scazut in comparatie cu standardele UE;

T      Participarea scazuta a somerilor la cursurile de formare profesionala;

T      Mecanisme de stabilire a salariilor insuficient dezvoltate pentru a reflecta corespunzator productivitatea, nivelul de calificare si diferentele regionale;

            La acestea se adauga si provocari de natura mai generala, care vor influenta evolutia pietei muncii pe termen lung si care trebuie luate in considerare:

·       Evolutia demografica : proces continuu de scaderea populatiei Romaniei. Impactul pe termen scurt va fi reducerea numarului populatiei active si imbatranirea fortei de munca. In acest sens, cresterea ratei de ocupare a fortei de munca la activitatea economica va deveni o prioritate strategica pentru dezvoltarea pietei muncii.

·       Integrarea Romaniei in UE si orientarea catre o societate bazata pe cunoastere: o prioritatea strategica pentru dezvoltarea pietei muncii va fi reprezentata de formarea profesionala in domeniul IT pentru toti cetatenii in acord cu cerintele unei societati bazate pe cunoastere, promovarea adaptabilitatii fortei de munca.

 Obiective strategice si domenii de actiune ale

Strategiei Nationale de Ocupare

          Obiectivele strategiei de ocupare ale Romaniei au fost stabilite pe baza celor trei mari obiective strategice interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare revizuite: ocupare deplina, calitatea si productivitatea muncii, coeziune si incluziune sociala:

Ö   Masuri active si preventive pentru someri si persoane inactive;

Ö   Crearea de locuri de munca si spiritul antreprenorial;

Ö   Promovarea dezvoltarii capitalului uman si a invatarii pe tot parcursul vietii;

Ö   Cresterea ofertei pe piata muncii si promovarea imbatranirii active;

Ö   Egalitate de gen;

Ö   Transformarea muncii nedeclarate in ocupare corespunzatoare.

           

            Obiectivele Strategiei Nationale de Ocupare se aliniaza atingerii obiectivelor stabilite la Lisabona pentru statele membre UE in vederea implementarii Strategiei Europene de Ocupare pana in 2010:

· Rata generala a ocuparii de 70%;

· Rata de ocupare in randul femeilor de 60%;

· Rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu varste cuprinse intre 55-64 ani;

· Fiecarui somer i se va oferi un nou inceput inainte de a atinge 6 luni de somaj in cazul tinerilor si 12 luni in cazul adultilor, sub forma de formare profesionala, reconversie, practica in munca, loc de munca sau alte masuri de ocupare;

· Nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe parcursul intregii vieti a populatiei adulte apte de munca (25-64 ani) sa fie de cel putin 12,5%

           

            1 Obiective pe termen mediu si lung ale strategiei de ocupare

            Principalele obiective stabilite pe termen mediu in orizontul anilor 2004-2008, sunt reprezentate de cresterea nivelului ocuparii populatiei in varsta de munca si implicit de combaterea efectelor somajului structural, de promovarea adaptabilitatii fortei de munca si de promovare a incluziunii sociale.

            Implementarea obiectivelor pe termen mediu va asigura:

· Cresterea ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) cu cel putin 2 procente (la nivelul anului 2008 o rata de ocupare de 59,8% - Prognoza macroeconomica, Evolutii ale pietei fortei de munca, Comisia Nationala de prognoza, 2004);

· Combaterea efectelor somajului structural (mentinerea ratei somajului sub 10%);

· Promovarea de programe de masuri active pentru cel putin 20% dintre someri pe termen lung.

            Obiectivele pe termen lung, de crestere a ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca, pot fi realizate prin:

· Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si cresterea productivitatii muncii, promovarea spiritului antreprenorial;

· Intarirea coeziunii si incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile pe piata muncii, asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii.

3. Responsabilitati pe principalele domenii de actiune

          3.1 Combaterea efectelor somajului structural

            Pentru combaterea efectelor somajului structural, se va actiona in vederea promovarii de masuri de sustinere si facilitare a integrarii pe piata muncii a persoanelor afectate de somaj si a persoanelor din mediul rural aflate in cautarea unui loc de munca.

            3.2 Politica de venituri pentru stimularea ocuparii

            Principalele obiective/provocari politice privind politica de venituri salariale in perspectiva anului 2010:

1.   Cresterea salariului minim pe economie in concordanta cu mentinerea unui nivel decent de trai si in corelatie cu cresterea productivitatii muncii.

2.   Reducerea graduala a fiscalitatii fortei de munca cu mentinerea echilibrului bugetar, astfel incat costul acesteia sa devina atractiv pentru investitori si sa permita crearea unui numar sporit de locuri de munca .

3.   Imbunatatirea conditiilor si procedurilor de salarizare in sectorul public (salariatii functionari publici si salariatii agentilor economici cu capital majoritar de stat sau la care statul este actionar) prin stabilirea de principii unitare de salarizare si prin introducerea unor criterii de performanta specifice sectorului public).

            3.3 Crearea de locuri de munca si antreprenoriatul

           

            In prezent, intreprinderile mici si mijlocii (IMM) reprezinta peste 99% din numarul total al firmelor din Romania. Rolul lor in economie este semnificativ, influentand domenii importante cum ar fi: cresterea economica, competitivitatea, schimbarile in structura economica si ocuparea fortei de munca.

            Guvernul Romaniei recunoaste si apreciaza importanta intreprinderilor mici si mijlocii, politica intreprinderilor mici si mijlocii devenind in Romania o parte integranta a politicii de dezvoltarea regionala datorita rolului pe care il au IMM-urile in dezvoltarea economica durabila, in crearea de locuri de munca si prin contributia lor semnificativa la diminuarea somajului.

            In acest context, prin Strategia Guvernului Romaniei 2004-2008 pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, s-a previzionat si stabilit atingerea urmatoarelor obiective principale pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului IMM:

· Crearea a 760.000 de noi locuri de munca;

· Sporirea ponderii IMM la crearea produsului intern brut la un nivel similar cu cel al altor tari foste comuniste.

· Cresterea exporturilor cu un ritm mediu anual de peste 10%.

            In prezent, IMM-urile romanesti genereaza aproximativ 60% din PIB, in timp ce procentajul fortei de munca angajate reprezinta numai 40% din totalul populatiei active, sub mediile din unele tari foste candidate si media UE.

           

            3.4 Politici privind egalitatea de sanse intre femei si barbati

            Scopul elaborarii si implementarii acestor politici este de a combate inegalitatile de tratament dintre salariatele femei si salariatii barbati existente pe piata muncii, datorate mentalitatilor si comportamentelor manifestate atat de angajatori cat si de reprezentanti ai administratiei.

            Obiectivele preconizate pentru realizarea scopurilor acestor politici pot fi clasificate in doua grupe principale:

·     Obiective generale orientate catre crearea bazei legale si institutionale pentru garantarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati pe piata muncii.

·     Obiective specifice adaptate nevoilor grupurilor de femei si barbati care se confrunta cu discriminari pe piata muncii.

           

            Obiectivele generale avute in vedere sunt:

Ø   Elaborarea si implementarea de politici coerente privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, inclusiv pentru piata muncii (termen 2010);

Ø   Infiintarea structurilor institutionale pentru implementarea si pentru monitorizarea politicilor privind egalitatea de sanse (termen 2005).

            Masurile generale pentru atingerea acestor obiective:

Ö   Infiintarea Agentiei Nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati si pregatirea de personal calificat pentru implementarea politicilor privind egalitatea de sanse pe piata muncii;

Ö   Crearea sistemului national de sprijinire si promovare a politicilor privind egalitatea de sanse pe piata muncii bazate pe fondurile structurale europene.

            Obiectivele specifice avute in vederesunt:

Ø   Cresterea gradului de ocupare al femeilor in toate domeniile de activitate -2010;

Ø   Cresterea gradului de ocupare al femeilor prin masuri active de stimulare a ocuparii in domenii precum serviile si noile tehnologii IT si masuri privind reconcilierea vietii profesionale cu viata de familie;

Ø   Implementarea de politici favorabile femeilor, pentru a se asigura acestora conditii corespunzatoare pentru adaptarea lor schimbarile imediate si viitoare de pe piata muncii.

           

            Masuri specifice:

Ö     Monitorizarea aplicarii la nivel teritorial a politicilor nationale prin structurile specifice pentru egalitatea de sanse infiintate in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale;

Ö     Implementarea sistemului de monitorizare a factorilor principali care genereaza diferentele de salarizare intre barbati si femei

  

4. Implementarea si raportarea strategiei de ocupare

          4.1 Mobilizarea tuturor factorilor implicati in implementarea politicilor de ocupare

            Succesul strategiei de ocupare depinde intr-o masura decisiva de calitatea implementarii acesteia, iar implementarea depinde la randul sau de angajamentele politice precum si de implicarea factorilor sociali si a celorlalte institutii ca factor de decizie.

           Competentele privind politicile care vizeaza ocuparea trebuiesc impartite la nivel national, regional si local, iar relatiile dintre diferitele niveluri trebuie sa se bazeze pe o buna coordonare.

           Rolul si competentele diferitilor factori de decizie implicati sunt descrise dupa cum urmeaza:

·   Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF): are responsabilitatea generala de a elabora politicile de ocupare de pe piata muncii, programe si planuri nationale, de a controla executarea si implementarea acestora. De asemenea, MMSSF este implicat direct in elaborarea si coordonarea Planului National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca, si monitorizeaza implementarea acestuia. MMSSF este in acelasi timp si principalul punct de legatura cu organizatiile internationale competente din domeniul politicilor de ocupare;

·   Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM): este responsabila cu programele de mediere a muncii, coordonarea programelor de masuri active de pe piata muncii si elaborarea programelor de formare profesionala, colectand in acelasi timp contributiile la asigurarile de somaj in Fondul de Somaj, administrarea acestuia si acordarea ajutoarelor de somaj;

·   Comisia Nationala de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca (CNO): stabileste directiile dezvoltarii resurselor umane finantate din fonduri publice si din alte resurse, face propuneri pentru initierea unor masuri proactive de combatere a somajului prin politici fiscale, ajustari structurale, recomversie profesionala;

·   Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA): participa la elaborarea metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor; monitorizeaza furnizorii de formare profesionala;

·   Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC): asigura fundamentarea, elaborarea si aplicarea strategiei si politicilor Guvernului in domeniile intreprinderilor mici si mijlocii, organizatiilor cooperatiste, precum si ale activitatii de comert interior;

·   Ministerul Educatiei si Cercetarii(MEdC): detine o pozitie importanta in implementarea acelor elemente din strategia de ocupare referitoare la educatie si pregatire profesionala, din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti;

·   Ministerul Sanatatii (MS): deruleaza programe specifice in domeniul sanatatii si securitatii in munca;

·   Ministerul Economiei si Comertului (MEC): elaboreaza strategii, programe si politici privind cresterea economica, participa la fundamentarea si la elaborarea strategiei si a programului de reforme economico-sociale ale Guvernului, urmareste implementarea politicilor de cercetare si inovare;

·   Ministerul Integrarii Europene (MIE): prin intermediul Agentiilor de Dezvoltare Regionala contribuie la implementarea unor masuri care vizeaza eliminarea disparitatilor regionale de dezvoltare;

·   Ministerul Finantelor Publice (MFP): elaboreaza si implementeaza politica bugetara si fiscala a Guvernului, coreleaza politicile fiscale si bugetare cu celelalte politici economico-sociale;

            Organizatiile non-guvernamentale si societatea civila joaca un rol important in ajustarea

politicilor, fie prin acordarea de asistenta in implementarea elementelor de strategie si a altor programe din domeniul politicilor sociale, fie prin contactele si organizatiile internationale din aria lor de activitate.

           

            4.2 Finantarea

Obiectivele acestei strategii vor fi sustinute in principal prin bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si prin alte surse de finantare, dupa cum urmeaza:

v                     Programul PHARE 2004-2006 prin Componenta de Coeziune Economica si Sociala, subcomponenta privind dezvoltarea resurselor umane, si ulterior Fondul Social European (dupa anul 2007);

v                     Programul SAPARD;

v                     Programul IPSA;

v                    Alte surse externe de finantare (ex. Banca Mondiala);

v                     Resurse financiare furnizate de catre angajatori, autoritatile administratiei publice locale, alte categorii de persoane juridice in calitate de donatori;

v                     ONG-uri, etc.

             4.3 Rezultate

            Implementarea strategiei va conduce la:

§   Consolidarea nivelului de ocupare a fortei de munca, tinzand spre atingerea obiectivelor Strategiei Europene de Ocupare stabilite la Consiliul European de la Lisabona;

§   Promovarea adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca;

§   Imbunatatirea capacitatii de integrare pe piata muncii si prelungirea vietii active;

§   Combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei somajului;

§   Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile;

§   Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii;

§   Consolidarea parteneriatului social;

§   Cresterea eficientei activitatii institutiilor cu responsabilitati pe piata muncii;

§   Reducerea semnificativa a disparitatilor regionale in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca .

            Impactul implementarii acestei strategii va fi inregistrat dupa cum urmeaza:

o  La nivel macroeconomic: - prin consolidarea mediului economic si social si prin crearea de conditii favorabile pentru promovarea si dezvoltarea de noi afaceri;

o  La nivel regional: - reducerea disparitatilor regionale si promovarea unei dezvoltari economice durabile;

o  La nivelul beneficiarilor: - prin marirea capacitatii de integrare pe piata muncii a grupurilor vizate, ca urmare a implicarii in programe specifice, fapt ce va putea fi evaluat prin monitorizarea urmatoarelor aspecte:

                   T numarul persoanelor care se reintegreaza pe piata muncii si a celor care initiaza activitati pe cont propriu;

                   T nivelul salarial al persoanelor dupa implicare in programe specifice;

                   T nivel ridicat al atractivitatii muncii.

            Prin adoptarea acesteie strategii se urmareste atat alinierea politicilor de ocupare la standardele Uniunii Europene, cat si promovarea unor masuri pentru a ajuta unele categorii sociale defavorizate in gasirea unui loc de munca, pentru asigurarea egalitatii sanselor de a ocupa un loc de munca, precum si pentru a asigura un tratament egal intre femei si barbati si sansele acestora de a-si dezvolta o cariera.

            Aceste masuri sunt orientate, in principal, spre cresterea ratei de ocupare si reducerea numarului somerilor, in special in randul tinerilor prin stimularea antreprenoriatului si, prin  cursuri de formare, perfectionare si reorientare profesionala pentru persoanele cu varste mai inaintate, dar care inca pot fi active. Se incearca cresterea sanselor persoanelor cu varste de peste 45 de ani de a-si gasi un loc de munca si eliminarea discriminarilor legate de varsta pe care le fac majoritatea angajatorilor.

            Se incearca, de asemeni incurajarea tinerilor de a-si deschide propria afacere prin stimularea antreprenoriatului, cu efecte atat asupra reducerii nivelului somajului cat si asupra cresterii sectorului IMM-urilor. Se urmareste si implementarea unor masuri care sa asigure egalitatea de sanse intre femei si barbati la angajare, dar si egalitatea sanselor in dezvoltarea unei cariere pentru persoanele apartinand ambelor sexe. In acest se va infiinta o Agentie Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati, o initiativa laudabila dar care are ca termen de realizare anul 2010, ceea ce inseamna ca vor mai trece cativa ani pana cand aceasta agentie va functiona cu adevarat.

          Bibliografie

1. Ioncica M., Grofu M., Schiopu A. - 'Economia serviciilor: Culegere de probleme teoretice si practice', Editura Uranus, Bucuresti, 2000

 Comisia Nationala de Statistica - 'Ancheta asupra fortei de munca (AMIGO)', www.insse.ro

3. Comisia Nationala de Statistica - Anuarul Statistic al Romaniei 2003, www.insse.ro

     

             



[1] Comisia Nationala pentru Statistica „Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii -AMIGO”,  2003

[2] Maria Ioncica, Mihaela Grofu, Andreea Schiopu - 'Economia serviciilor: culegere de probleme teoretice si practice', Editura Uranus, Bucuresti, 2000  pag. 94





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Studierea stilului de viata a consumatorului
ANALIZA MEDIULUI SI ANALIZA STAKEHOLDERILOR
Corelatia biblioteconomie-documentare si implicatiile ei contemporane
Concurenta si instrumentele luptei de concurenta. Concurenta perfecta si imperfecta
Globalizarea economiei
Managementul bursei
Abordari cantitative si calitative ale comportamentului consumatorului
Criterii de selectie in procesul alegerii pietelor externe

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.