Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Conceptul de guvernanta corporativa

Conceptul de guvernanta corporativa


CONCEPTUL DE GUVERNANTA CORPORATIVA

Conducerea corporativa este o abordare pe mai multe niveluri in sistemul relatiilor dintre grupurile de interese (salariatii, managerii, actionarii, toti partenerii de afaceri, organele de reglementare, publicul larg si mass-media), respectiv guvernanta corporativa include raporturile care se stabilesc intre Consiliul de administratie si partile interesate, interne sau externe.

Guvernanta corporativa isi are originile in mecanismele corporatiei si legile falimentului din fiecare tara si in mecanismele de sanctionare judiciara, care stabilesc regulile de baza ale relatiilor interne dintre diversi participanti intr-o corporatie.

Termenul de conducere corporativa a aparut in limbajul comun in anii '70 in Statele Unite ale Americii in mijlocul scandalului Watergate cand s-a descoperit implicarea companiilor americane in politica, prin contributii acordate diferitelor partide politice[1].



Conceptul de guvernanta (corporativa) a fost utilizat in institutiile nationale, organizatii comerciale, dar si in administrarea coloniilor si teritoriilor ocupate. Ulterior, conceptul de guvernanta corporativa s-a dezvoltat in sectorul privat si a fost preluat si aplicat in majoritatea domeniilor de activitate. In ultimii ani s-a extins rapid, in mod special, la organizatiile din sectorul public.

In prezent, toate organizatiile si majoritatea tarilor sunt preocupate de implementarea principiilor guvernantei corporative

Guvernanta este un concept foarte amplu care include o supervizare solida si eficace a modului in care ceva este realizat, condus, controlat sau gestionat, in scopul protejarii intereselor componentelor respectivei arii, domeniu, organizatii sau institutii.

Practic, guvernanta corporativa este o incercare de implementare a unor sisteme de analiza riscurilor, verificare, evaluare, control care sa contribuie la realizarea unui management eficient pentru functionarea acestora. De aceea, conceptul de guvernanta corporativa trebuie sa fie abordat impreuna cu managementul riscurilor din intreaga organizatie (ERM) si cu evolutia sistemului de management financiar si control intern (MFC).

Conceptul de guvernanta corporativa este sustinut de auditul intern, care are un rol important de jucat in asistarea reorganizarii sistemului de control intern si consilierea managementului general.

Din aceste considerente, auditul intern a evoluat, in ultimele decenii, in consonanta cu implementarea guvernantei corporative in organizatii.

Auditul intern a devenit din ce in ce mai important de-a lungul anilor, largindu-si deopotriva sfera de activitate si gradul de acoperire a activitatilor auditabile. Interesul manifestat peste tot in lume pentru guvernanta, in ultimele doua decenii, a alimentat forta auditului intern.

In consecinta, numai si din aceste considerente este interesant sa intelegem ce este conducerea corporativa in conditiile in care majoritatea tarilor vor sa adopte reglementari in acest sens.

Guvernanta corporativa a aparut ca un raspuns la o serie de esecuri spectaculoase in domeniul privat, intr-un timp relativ scurt, care au zguduit, prin amploarea lor, increderea investitorilor in modul cum erau conduse atat marile corporatii, cat si institutiile publice.

Lipsa de incredere a investitorilor in managementul organizatiilor ar fi diminuat viata corporativa si ar fi afectat atat sectorul privat, cat si sectorul public, dar mai ales modul cum acestea sunt conduse. Daca o astfel de masura nu ar fi fost luata, angajamentul investitorilor s-ar fi diminuat, iar viata corporativa ar fi fost afectata, din cauza acestei lipse de incredere.

In Marea Britanie[2], Sir Adrian Cadbury a avut preocupari pentru cercetarea cauzelor comune ale esecurilor corporatiilor din sistemul privat, elaborand, dupa criza din anii '80, RAPORTUL CADBURY, in 1992.

Din raport a rezultat faptul ca falimentele corporatiilor au aparut ca urmare a problemelor majore ale organizarii si functionarii sistemului de control intern, adica probleme care se afla in competenta conducerii de varf. Managementul general nu numai ca nu a reusit sa evite catastrofele produse, dar, in unele situatii, chiar a reprezentat sursa acestor esecuri.

Ulterior au aparut si alte rapoarte care au confirmat preocuparile lordului Sir Adrian Cadbury si au contribuit la construirea de reguli si coduri practice in toate domeniile.

Principiile si codurile guvernantei corporative au fost dezvoltate si completate de OECD[3] si Banca Mondiala, care s-au implicat in acest proces.

In anul 1999 au fost elaborate Principiile OECD privind administrarea corporatiilor, care sunt astazi singurul set de principii unanim acceptate pe plan mondial, fiind recunoscute ca unul dintre cei 12 piloni de baza ai stabilitatii financiare internationale.

Principiile OECD au servit ca punct de referinta la realizarea codurilor nationale privind guvernanta corporativa. Ele se concentreaza in primul rand asupra societatilor tranzactionate public, dar abordeaza de asemenea probleme referitoare la societatile cu actionariat mare, dar care nu sunt listate la bursa. In ultimul timp, principiile guvernantei corporative sunt implementate si pentru unele aspecte ale administrarii firmelor private mici si intreprinderilor de stat.

Banca Mondiala in definitia data guvernantei corporative considera ca scopul acesteia este de a mentine echilibrul intre obiectivele economice si sociale, intre cele comune si individuale, ceea ce contribuie la incurajarea utilizarii eficiente a resurselor si responsabilizarea celor care le gestioneaza. Cuvintele cheie din definitia guvernantei corporative sunt "echilibru" si "responsabilizare".

Punctul de vedere al Bancii Mondiale este in concordanta cu concluziile RAPORTULUI CADBURY, respectiv: scopul guvernantei corporative este de a aduce cat mai aproape interesele indivizilor, corporatiilor si societatii.

Principiile guvernantei corporative au fost enuntate extrem de general, lasandu-se la latitudinea tarilor posibilitatea de a le aplica si de a acorda o importanta mai mica sau mai mare unora dintre aspecte.

Principiile guvernantei corporative precizeaza ca nu urmaresc impunerea unui model universal de guvernanta corporativa, insa tendinta pe termen lung este de elaborare a unor Standarde globale ale guvernantei corporative[4].

Convingator a fost faptul ca in sprijinul RAPORTULUI CADBURY au venit si concluziile celorlalte rapoarte care au confirmat atat constatarile initiale, cat si faptul ca managementul de varf nu a invatat din greselile trecutului si nu a actionat in consecinta.

Principiile si practicile pe care a fost construita guvernanta pot fi aplicate in egala masura si in sectorul public sau al organizatiilor non-profit. De fapt, multi ar putea sustine ca acest concept poate aduce mai multa valoare in sectorul public, acolo unde sunt in joc interesele contribuabilului si ale publicului larg, care au dreptul sa se astepte ca institutiile publice sa fie bine conduse, in activitatea de furnizare a serviciilor din fonduri publice. In mod similar, Uniunea Europeana asteapta ca proiectele pe care le finanteaza sa fie gestionate la cele mai inalte standarde profesionale.

Conceptul de conducere corporativa se refera la transparenta tranzactiilor si la necesitatea monitorizarii sistemului de control intern in vederea asigurarii capabilitatii acestuia de evaluare a riscurilor posibile care sa dea un plus de siguranta managementului organizatiilor.

Pentru a evita o guvernanta necorespunzatoare, managementul de varf trebuie sa aiba preocupari deosebite pentru realizarea de strategii, elaborarea de politici si organizarea sistemului de control intern cu ajutorul carora sa stapaneasca si sa evalueze riscurile organizatiei.

In ceea ce priveste definirea conceptului guvernantei corporative, in literatura de specialitate, nu exista o definitie unanim acceptata, de aceea vom prezenta cele mai importante concepte care aduc numeroase clarificari terminologice:

Guvernanta reprezinta sistemul prin care companiile sunt conduse si controlate[5];

O guvernanta eficace va asigura deopotriva stabilirea existentei obiectivelor si planurilor strategice pe termen lung, dar si existenta conducerii si a structurilor de conducere adecvate atingerii acestor obiective, asigurand functionalitatea structurii in scopul mentinerii integritatii, reputatiei si raspunderii organizatiei in fata opiniei publice[6];

Guvernanta este o combinatie de procese si structuri implementate de consiliul de administratie pentru a informa, conduce, directiona si monitoriza activitatile organizatiei, in scopul atingerii obiectivelor prestabilite[7];

Conducerea corporativa reprezinta un set de legi, norme, regulamente si coduri de conduita adoptate in mod voluntar, care permit unei firme sa atraga resursele umane si materiale necesare activitatii sale si-i ofera totodata posibilitatea de a desfasura o activitate eficienta, care sa genereze plusvaloare pe termen lung pentru actionari, grupuri de interes si pentru societate in ansamblu[8];


Conducerea corporativa reprezinta:

un set de relatii intre managementul societatii, consiliul de administratie, actionarii sai si alte grupuri de interese in societate;

structura prin care se stabilesc obiectivele societatii si mijloacele pentru realizarea acestor obiective si pentru monitorizarea performantelor;

sistemul de stimulente acordate Consiliului de Administratie si conducerii pentru a mari obiectivele care sunt in interesul societatii si al actionarilor si pentru a facilita monitorizarea, incurajand in acest fel firmele sa-si utilizeze resursele intr-un mod cat mai eficient[9].

Guvernanta corporativa este un ansamblu de practici ale consiliului de administratie si ale managementului executiv, exercitate cu scopul de a asigura directiile strategice de actiune, atingerea obiectivelor propuse, gestiunea riscurilor si utilizarea responsabila a resurselor financiare[10].

Analizand definitiile guvernantei corporative, rezulta ca cea mai completa dintre ele este cea data de OECD, deoarece sintetizeaza mai exact relatiile unei companii atat cu mediul intern, reprezentat de actionari, angajati cat si cu mediul extern reprezentat de furnizori, creditori, comunitate, dar si interactiunea dintre cele doua medii si structurile de conducere, respectiv consiliul de administratie, managementul societatii.

Schematic, factorii care influenteaza activitatea unei companii , relatiile dintre acestia si interesele fiecarei categorii care intra in structura conceptului guvernantei corporative sunt prezentate in figura 1.2 - Interactiunea mediului intern si extern asupra companiei si factorii de interese.

In SUA si Marea Britanie, datorita concentrarii atentiei asupra intereselor actionarilor, putem sa afirmam ca modelul de conducere corporativa este un model al actionarilor.

In Europa, politicile si legislatia au in vedere nu numai interesul actionarilor, ci si al altor categorii de grupuri de interese, respectiv: angajati, creditori, comunitatea locala si organizatiile civice.


NR. CRT.

FACTOR DE INFLUENTA

INTERESE

ACTIONARI

. controlul deciziei;

. profituri nete;

. dividende;

. recuperarea investitiei;

. notorietate si recunoastere;

. cresterea valorii actiunilor etc.

ANGAJATI

. locuri de munca sigure;

. salarii atractive;

. motivarea muncii (prime, promovari);

. conditii de munca bune;

. asigurari de sanatate etc.

CREDITORI

. plata la timp a imprumuturilor;

. dobanzi, comisioane;

. profitabilitate;

. bonitate etc.

CLIENTI

. calitate;

. preturi mici;

. informare corecta si la timp;

. tratament egal etc.

FURNIZORI

. comenzi si contracte;

. plata la timp a facturilor;

. incredere;

. concurenta loiala etc.

GUVERN

. investitii;

. respectarea legislatiei;

. protectia mediului;

. plata impozitelor si taxelor etc.

COMUNITATEA

. locuri de munca;

. dezvoltarea pietei locale;

. mediu ambiant sanatos;

. sponsorizari etc.

Figura 1.2. Interactiunea mediului intern si extern asupra companiei  si factorii de interese

In consecinta, conducerea corporativa influenteaza atat activitatea companiilor, cat si economia nationala a fiecarei tari.

In practica, companiile tind sa adopte cele mai bune norme/standarde de conducere corporativa, in mod voluntar, pentru a fi competitive si pentru a atrage investitorii

Analiza principiilor privind guvernanta corporativa ne mai permite sa realizam ca acestea reprezinta o incercare de a-i determina pe managerii de varf sa se achite de propriile obligatii intr-o maniera cat mai corecta si calificata, astfel incat sa protejeze obiectivele factorilor interesati din cadrul organizatiilor.

Factorii interesati, interni sau externi, vor avea cu siguranta cerinte si asteptari diferite uneori chiar conflictuale de la organizatie. De asemenea, diferitii factori interesati pot pune o anumita presiune pe organizatie in scopul satisfacerii propriilor nevoi si deziderate.

Conceptul guvernantei corporative contine pe langa modul cum o organizatie este condusa si controlata in vederea atingerii tintelor prestabilite si sistemul prin care aceasta relationeaza cu factorii interesati si cum le protejeaza acestora interesele.



Laura Buzatu - Piata de capital in Romania, identificarea unor cai si oportunitati de crestere si diversificare a acesteia - teza de doctorat, conducator stiintific prof. univ. dr. Alexandru Puiu, ASE, Bucuresti, p. 137.

Marea Britanie nu are o constitutie si in consecinta nu poate emite legi si din aceste considerente, a adoptat cele mai multe coduri de buna practica. Ulterior insa, marea majoritate a celorlalte tari, marcate de ineficienta si slabiciunile propriilor sisteme de legi, au acceptat deschis aceste coduri de buna practica.

OECD - Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

A. Shleifer, R. Vishny, A Survey of Corporate Governance, Journal of Finance nr. 52, 1997, p. 737.

Cadbury Report - Report of the Committee on the Financial Aspects of Corporate Governance, 1992.

Asociatia Nationala a Directorilor de Corporatii, USA.

Institutul Auditorilor Interni din USA, IIA.

The World Bank - The Business Environment and Corporate Governance, 1998, p. 7.

OECD - Principles of Corporate Governance, 1999.

International Federation of Accountant - IFAC.

Laura Buzatu - Piata de capital in Romania, identificarea unor cai si oportunitati de crestere si diversificare a acesteia - teza de doctorat, conducator stiintific prof. univ. dr. Alexandru Puiu, ASE Bucuresti, pp. 139.

Ibidem, adaptare de la p. 142.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.