Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Pozitia consumatorului in fiecare din fazele economiei si in lantul "producator - distribuitor - consumator"

Pozitia consumatorului in fiecare din fazele economiei si in lantul "producator - distribuitor - consumator"


POZITIA CONSUMATORULUI IN FIECARE DIN FAZELE ECONOMIEI SI IN LANTUL "PRODUCATOR - DISTRIBUITOR - CONSUMATOR"

1. Observatii introductive

1. Pericolele generate de societatea de consum au fost denuntate mai intai in Statele

Unite ale Americii de filosofi precum Marcuse (Omul unidimensional), economisti precum

Galbraith (Era opulentei) si Vance Packard (Persuadarea clandestina)1 pentru ca, in anul

1962, in mesajul sau despre starea natiunii, presedintele Kennedy sa constate "oficial" ca masa

consumatorilor reprezinta, in plan economic, grupul cel mai important, dar si cel mai putin



"ascultat". Acesta a fost, de altfel, prilejul cu care, prin vocea amintitului presedinte american,

a fost rostita pentru prima oara sintagma "dreptul consumatorilor la securitate" - notiune ce

avea sa faca mai tarziu o remarcabila cariera. In anii 1970, miscarea consumerista avea sa

cunoasca, in Statele Unite, o vigoare neobisnuita, sub impulsul dat de activitatea avocatului

Ralph Nader - primul care avea sa castige un proces important impotriva unui colos industrial

- uzinele General Motors (denuntand, in 1970, caracterul periculos al automobilelor pe care le

fabrica).

2. Un deceniu mai tarziu, miscarea consumerista castiga teren si in tarile Europei

occidentale2, aparand in anii 1980 primele organisme de ocrotire a consumatorilor, ca si cele

dintai reglementari legale protectoare. In Franta, prima varianta a Codului consumatiei intra in

vigoare in anul 19933. La nivelul Uniunii Europene, a fost adoptat treptat un program complex

de protectie a consumatorului (prin intermediul, indeosebi, al unor directive precum Directiva

85/374 CEE privind raspunderea pentru produsele defectuoase), in care domina ideea

imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor Uniunii si evitarea, pentru viitor, a catastrofelor

alimentare si sanitare care au tras semnale de alarma dureroase in trecut.


2. Privire diacronica

3. Autonomizarea celor trei actori ai spatiului consumatiei - producatorul,


distribuitorul si consumatorul - poate fi observata cu suficienta acribie numai intr-o abordare

diacronica4 (desi usor simplificatoare) a celor cinci mari etape, cunoscute de societatea umana,

in evolutia schimburilor economice. Prima faza a economiei este cea autarhica (primitiva), in

care producatorul si consumatorul se suprapun, fiind una si aceeasi persoana: fiecare produce

pentru sine si consuma ceea ce a creat. Etapa discutata se caracterizeaza printr-o confuziune a

activitatii de productie si a celei de consumatie, precum si prin absenta oricarei activitati de

distributie - datorita inutilitatii unei actiuni de intermediere intre producator si destinatarul

bunului creat (P = C).

Cea de-a doua faza este artizanala: pentru prima data, consumatorul este o a doua

persoana, careia i se adreseaza activitatea de elaborare a producatorului. Disocierea productiei

de activitatea de consum este aici posibila, insa nu putem vorbi inca despre aparitia

intermediarului intre cei doi si, in consecinta, despre o activitate propriu-zisa de distributie.

Relatia consumatorului cu producatorul se stabileste cel mai adesea la initiativa primului,

productia avand loc "la comanda" si respectand preferintele consumatorului, care detine rolul

dominant (P - C).

4. Cea de a treia etapa este una comerciala: producatorul si consumatorul nu se mai

afla - ca regula - intr-o relatie directa, ci sunt pusi in legatura de un al treilea actor:

distribuitorul. Apar vanzatorii ambulanti, apoi cei sedentari. Distribuitorul se limiteaza initial la

a fi transportatorul marfurilor catre consumatori, dar devine treptat un "cumparator in scop de

revanzare" a bunurilor solicitate /cautate de consumatorul propriu-zis (P - D - C).

In cea de-a patra faza, cea industriala, asistam la dezvoltarea "productiei

standardizate" - o productie de masa, in privinta careia este de remarcat inversarea originii

ofertei: atat initiativa stabilirii legaturii comerciale, cat si continutul ofertei apartin

producatorului, care detine in aceasta faza rolul dominant. Producatorul depaseste starea de

expectativa dictata de cererea distribuitorilor si consumatorilor si recurge la o productie

standardizata, aflata rapid la sursa "societatii de abundenta" si a consumismului de mai tarziu.


Oferta depaseste adesea cererea, iar dificultatea majora inceteaza sa mai fie cea de a produce,

devenind o problema de "a vinde ceea ce s-a produs". O premisa pentru augmentarea rolului

distribuitorului, ca si pentru tragerea primului semnal de alarma: trebuintele reale ale

consumatorului risca sa fie neglijate, iar pozitia sa excesiv speculata! (P - D - C).

Cea de a V-a faza economica este cea consumerista, caracterizata printr-un veritabil

paradox: pe de o parte - la nivelul ostensibil al analizei - consumatorul pare a fi, aici, actorul

principal. Exigentele sale incep sa fie luate in calcul: nevoia de securitate a produselor si

serviciilor, calitate si fiabilitate a acestora, dar si reduceri de pret, oferte promotionale,

preocuparea producatorilor si distribuitorilor pentru "confortul actului de cumparare". Pe de

alta parte, producatorii si distribuitorii rivalizeaza pentru seducerea si fidelizarea clientelei si

intra intr-o concurenta acerba, ale carei reguli sfarsesc prin a fi fixate cu acuratete. Activitatea

de intermediere surclaseaza adesea in importanta actul de productie, iar distribuitorul detine, in

numeroase cazuri, "controlul" activitatii producatorului (P - D - C).

Care este, in acest context, pozitia consumatorului? Cel mai frecvent, una de

inferioritate psihologica, informationala si / sau economica, in raport cu profesionistii

comertului. Apare si se dezvolta ceea ce avea sa se numeasca dreptul consumatiei: un

supradrept, un melanj de norme de cea mai diversa natura - norme de drept civil, comercial,

penal, administrativ, procesual - dar si, din ce in ce mai frecvent, norme autonome, reguli sui

generis, care transcend diviziunile traditionale ale dreptului, ca si solutiile clasice la problemele

"partii slabe" in contracte.



Politica de confidentialitate


creeaza.com logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.