Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR VENITURILOR

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR VENITURILOR



CONTABILITATEA CHELTUIELILOR VENITURILOR

               Generic spus cheltuielile reprezinta diminuari  ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul unui exercitiu financiar sub forma de iesiri  sau scaderi ale activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirile efectuate catre actionari sau asociati.

              Pierderile reprezinta  reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu, ca urmare a desfasurarii activitatii curente a societatii. Acestea nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli.

              In cadrul  cheltuielilor  exercitiului financiar sunt incluse  si provizioanele, amortizarile, si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Altfel spus cheltuielile sunt sume achitate sau de achitat, precum si consumuri ale factorilor de productie, efectuate in vederea derularii  activitatii de exploatare, realizarii operatiilor financiare sau extraordinare . Pentru cheltuieli se disting 2 momente:

¨     unul de inregistrare a cheltuielilor in contabilitate si

¨     unul de decontare a lor asupra rezultatului .

Inregistrarea cheltuielilor in contabilitate se face in contabilitatea de angajamente organizata in Romania  in 3 momente:

1.     La angajarea unei datorii la plata ca de exemplu: primirea unei facturi pentru servicii prestate de terti care se va achita la o data ulterioara. Inregistrarea ei in contabilitate semnifica o cheltuiala .

2.     In momentul platii daca aceasta coincide cu angajarea datoriei. De exemplu: Inregistrarea ei in contabilitate semnifica o cheltuiala.

3.     La consumul factorilor de productie care se inregistreaza diferit in facturi de natura lor. Astfel :

· Consumul mijloacelor de munca (mijloacelor fixe sau altfel spus active imobilizate) se inregistreaza parte cu parte din valoarea lor pe toata durata de functionare sub forma amortizarii.

· Consumul obiectelor muncii (materii prime, materiale auxiliare) se inregistreaza cu intreaga lor valoare la eliberarea in consum sau si in folosinta (materiale de natura obiectelor de inventar ).

· Consumul fortei de munca ia forma cheltuieli cu salarii si a celor asimilate lor  (contributiile).

              Imputarea (decontarea) cheltuielilor asupra rezultatului se face la inchiderea exercitiului financiar cand toate sumele din conturi de cheltuieli se transfera in contul 121. Deoarece Codul fiscal la titlul` impozitul pe profit precizeaza ca determinarea rezultatului se face prin diferenta: Venituri ale exercitiului curent – Cheltuielile aferente acestor venituri este necesara o separare a cheltuielilor in timp. Astfel: in functie de momentul efectuarii cheltuielilor si momentul in care se iau in calcul rezultatului, distingem: cheltuieli curente si cheltuieli in avans (ale altor exercitii). Cheltuielile curente se fac in perioada curenta si se iau in calcul rezultatului in aceeasi perioada. Cheltuielile in avans se fac in perioada curenta dar pentru o perioada viitoare, ca de exemplu: chiria achitata in exercitiul N(curent) pentru mai multe exercitii viitoare. Ele se vor lua in calcul rezultatului in perioada viitoare cand ajung la scadenta.

                                       1 Structuri de cheltuieli

              In contabilitatea financiara, cheltuielile se structureaza in functie de activitatea pentru care  se efectueaza in:

-        cheltuieli de exploatare;

-        cheltuieli financiare;

-        cheltuieli extraordinare.

La randul lor fiecare categorie de cheltuieli se structureaza dupa natura cheltuielii

In categoria cheltuieli de exploatare se incadreaza :

-        cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;

-        costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate;

-        costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;

-        cheltuieli cu personalul:

                                           -  salariile;

                                           -  asigurarile si protectia sociala; si

                                           -  alte cheltuilei cu personalul, suportate de catre societate;

-    contravaloarea energiei si apei consumate;

-    valoarea animalelor si pasarilor;

-    costurile marfurilor vandute si al ambalajelor;

-        cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate  de terti;

-        redevente, locatii de gestiune si chirii;

-        prime de asigurare;

-        studii si cercetari;

-        cheltuieli cu taxe servicii executate de terti ( colaboratori);

-        comisioane si onorarii;

-        cheltuieli de protocol, reclama si publicitate;

-        transportul de bunuri si personal;

-        deplasari, detasari si transferari;

-        cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii;

-        cheltuieli cu serviciile bancare si alte servicii similare;

-        alte cheltuieli de exploatare:

                                      -  pierderi din creante debitori diversi;

                                      -  despagubiri, amenzi si penalitati;

                                      -  donatii si alte cheltuieli similare;

                                      -   cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital.

        Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite , calculate potrivit legii, sunt reflectate distinct, in functie de natura lor.

         In cadrul conturilor sintetice de cheltuieli  pot fi dezvoltate conturi analitice, in functie de cerintele impuse  de anumite reglementari sau in functie de necesitatile proprii de informare ale societatii.

          Cheltuielile determinate  de operatiunile asocierilor in participatie  sunt inregistrate in contabilitate distinct de catre unul dintre asociati, potrivit prevederilor din contractul de asociere. La sfarsitul perioadei de raportate, cheltuielile  inregistrate dupa natura lor sunt transmise pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie.

In categoria cheltuieli financiare se incadreaza:

-        pierderi din creante legate de participatii;

-        cheltuieli privind investitiile financiare cedate;

-        diferente nefavorabile de curs valutar;

-        dobanzile privind exercitiul financiar in curs;

-        sconturile acordate clientilor;

-        pierderi din creante de natura financiara.

Conform Codului Fiscal  sunt nedeductibile urmatoarele cheltuieli financiare:

-        diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si diferentele nefevorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea- cesionarea acestora;

-        cheltuielile cu dobanzile pentru imprumuturile obtinute de la alte societati decat institutiile de credit autorizate care depasesc:

                                       -  nivelul ratei dobanzii de referinta BNR, corespunzatoare

                                           ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in Ron;

                                      -    nivelul ratei dobanzii anuale pentru imprumuturile in 

                                             valuta, actualizata prin hotarare a Guvernului.

-        cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar, in conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, acestea sunt reportate in perioada urmatoare pana la deductibilitatea integrala a lor.

      Atunci cand cheltuielile  din diferente de curs valutar depasesc veniturile din diferente de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda.

      In totalul cheltuielilor cu dobanzile nu se iau in considerare si dobanzile care depasesc limitele de rata a dobanzilor, aferente imprumuturilor contractate de la alte societati. Sumele care depasesc aceste limite sunt de la bun inceput considerate nedeductibile.

       Dobanzile si pierderile din curs valutar in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoane juridice care acorda credite potrivit legii, precum cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata, nu intra sub incidenta prevederilor mentionate mai sus.

       In vederea determinarii cheltuielilor cu dobanzile nedeductibile, gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu.

          Categoria cheltuieli extraordinare sunt generate de evenimente sau tranzactii diferite de activitatile curente ale societatii si care nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, cum ar fi calamitatile si alte evenimente extraordinare.

         Un eveniment sau o tranzactie poate fi extraordinara pentru o societate dar nu si pentru o alta societate, datorita diferentelor dintre activitatile curente ale acelor  societatii.

          Exemple de evenimente extraordinare  ce genereaza cheltuieli extraordinare intr-o societate pot fi cutremurele sau alte dezastre naturale. Evenimentul da nastere  la cheltuieli ale activitatii curente pentru firmele de asigurare si la cheltuieli extraordinare pentru firmele care au inregistrat pagube.

            Firma trebuie sa prezinte in notele explicative detalii cu privire la valoarea si  natura cheltuielilor extraordinare, exceptand situatiile in care cheltuielie extraordinare sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor.

                                       2  Structuri de venituri

           Veniturile societatilor sunt sume incasate sau de incasat din realizarea obiectului de activitate din operatiile financiare sau extraordinare Ca si in cazul cheltuielilor si pentru venituri se disting doua momente: unul de inregistrare a veniturilor in contabilitate si cel de al doilea de incorporare a lor in profit in vederea determinarii rezultatului.

Inregistrarea veniturilor in contabilitate  se poate face in trei momente:

1.     la obtinerea rezultatelor din procesul de productie (la obtinerea produselor finite sau construirea de active imobilizate  in regie proprie).Sunt venituri din productia stocata sau imobilizata si au un caracter potential (se realizeaza in momentul vanzarii produselor finite).

2.     la intocmirea documentelor de vanzare, ca de exemplu factura care se va incasa la o data ulterioara.

3.     in momentul incasarii dreptului, acesta coincide cu momentul vanzarii, de exemplu vanzarile de marfa prin unitati cu amanuntul si de alimentatie publica cu incasarea imediata in numerar.

Incorporarea veniturilor in profit se face la inchiderea exercitiului financiar cand toate veniturile exercitiului curent se transfera in contul 121. Pentru a respecta principiile independentei exercitiului care impune determinarea rezultatului numai ca diferenta intre veniturile curente si cheltuielile curente, veniturile se clasifica in functie de momentul realizarii lor si momentul la care se refera. Astfel distingem :

n     venituri curente: se inregistreaza in perioada curenta si se refera la aceeasi perioada

n     venituri in avans: care se incaseaza in perioada curenta, dar pentru o perioada viitoare.

De exemplu: chiria incasata in exercitiul N pentru doua sau mai multe exercitii viitoare.

Aceste venituri se vor lua in calculul rezultatului in perioada viitoare cand ajung la scadenta.  Ca si cheltuielile, veniturile se structureaza in functie de activitatile generatoare de venit in:

1)     venituri din exploatare;

2)     venituri financiare;

3)     venituri extraordinare.

In cadrul fiecarei categorii, veniturile se structureaza dupa natura lor.

  In categoria venituri din exploatare se incadreaza :

-        veniturile din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;

-        veniturile care reprezinta variatia stocurilor, respectiv variatia in plus (crestere) sau minus ( reducere  dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, ne luand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;

-        veniturile care reprezinta productia de imobilizari, respectiv costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de catre societate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca imobilizari corporale si necorporale;

-        veniturile din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza societatea; si

-         alte venituri din exploatarea curenta .

        Variatia stocurilor de produse finite si productie in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a majorat nivelul stocurilor, fie vanzarile efectuate au redus nivelul stocurilor.

        Veniturile din productia stocata se inscriu,alaturi de  celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu semnul plus ( sold creditor) sau minus ( sold debitor). Spre deosebire  de veniturile  din vanzarea de produse si marfuri, executari de lucrari  si prestari de servicii, veniturile care reprezinta variatia stocurilor de produse finite si productiei in curs de executie si veniturile din productia stocata nu au in continutul lor elemente care sa reprezinte plusurile de valoare obtinute de catre societate. Ele reprezinta defapt contrapartida costului efectiv aferent stocurilor de produse si productie in curs de executie.

       Veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in contabilitate :

-        in momentul predarii bunurilor catre cumparatori;

-        in momentul livrarii bunurilor pe baza facturii; sau

-        in alte conditii prevazute in contractele incheiate cu clientii, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective catre acestia.

     Veniturile obtinute din vanzarile de bunuri trebuie sa fie recunoscute atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:

-        societatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;

-        societatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor; si

-        veniturile si respectiv cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi determinate in mod credibil.

       Veniturile din prestarea de servicii sunt recunoscute pe masura efectuarii acestora. Toate prestarile nefinalizate si nefacturate pana la sfarsitul perioadei se reflecta in contul de ( lucrari si servicii in curs de executie), care are aceeasi substanta ca productia in curs de executie. Lucrarile si serviciile in curs de executie  au in contul de profit si pierdere contrapartida reprezentata de veniturile din productia stocata.

    Veniturile din dobanzi, redevente si dividende sunt recunoscute astfel:

-        dobanzile sunt recunoscut periodic, in mod proportional pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;

-        redeventele sunt recunoscute pe baza contabilitati de angajamente, conform contractului;

-        dividendele sunt recunoscute  atunci cand  este stabilit dreptul  actionarului de a le incasa.

   Veniturile  din reluarea provizioanelor,  sau pierdere de valoare sunt refelectate in contabilitate distinct, in functie de natura acestora.

    Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, se efectueaza prin recunoasterea si inregistrarea lor la venituri. Daca societatea considera ca mentinerea provizioanelor,  nu mai este justificata, atunci are loc acoperirea riscului, respectiv cheltuiala devine exigibila.

       Subventii aferente veniturilor- reprezinta subventiile primite de catre societate altele decat subventiile aferente activelor.

        Subventiile pot fi primite de la guvern, agentii guvernamentale sau alte institutii similare nationale si internationale.

        Societatile trebuie sa inregistreze distinct:

-        subventiile guvernamentale;

-        imprumuturile nerambursabile  cu caracter de subventii;

-        alte sume primite cu caracter de subventii.

          Subventiile nu se inregistreaza direct in conturile de capital si rezerve . Ele se recunosc drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze . atunci cand suma rambursata depaseste venitul amanat sau cand nu exista un asemenea venit, surplusul respectiv valoarea integrala restituita, va fi recunoscuta ca o cheltuiala.

     Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza astfel:

-        prin reducerea veniturilor amanate, daca valoarea exista; sau

-        prin majorarea cheltuielilor, in lipsa veniturilor amanate.

In grupa venituri financiare se incadreaza:

-        veniturile din imobilizari financiare;

-        veniturile din investitii pe termen scurt;

-        veniturile din creante imobilizate;

-        venituri din investitii financiare cedate;

-        venituri din diferente de curs valutar;

-        veniturile din dobanzi;

-        veniturile din sconturile primite in urma unor reduceri financiare;

-        alte venituri financiare.

       Conform Codului fiscal,sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil urmatoarele venituri financiare;

-        dividendele primite de catre o persoana juridica romana  de la o alta persoana juridica romana;

-        diferentele favorabile  de valoare al titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau primelor de emisiune la persoane juridice la care se detin titluri de participare, deasemenea, diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari.

    Aceste diferente favorabile de valoare sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor  financiare. De asemenea, sunt   impozabile si la data  retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare.

    De asemenea, odata cu aderarea Romaniei la UE au devenit neimpozabile si:

-        dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa intr-un stat membru; numai daca persoana juridica romana intruneste cumulativ anumite conditii;

-        dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati- mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state membre; numai daca persoana juridica straina intruneste cumulativ anumite conditii.

     Venituri extraordinare. Acestea rezulta din evenimente sau tranzactii ce sunt diferite de activitatiile curente ale societatii si care nu se asteapta sa se repete intr- un mod frecvent sau regulat. Un exemplu de  evenimente sau tranzactii generatoare de venituri extraordinare, ar putea fi exproprierile de active.

     Cu exceptia cazurilor in care veniturile extraordinare sunt nesemnificative pentru eveluarea rezultatelor, societatea trebuie sa prezinte in notele explicative detaliile referitoare la valoarea si natura acestora.

7.3.     Determinarea cheltuielilor si veniturilor si documentele specifice lor

In comert-turism, din grupa cheltuielilor de exploatare ponderea cea mai mare o au: cheltuielile cu marfa , cheltuielile cu personalul si cheltuielile cu serviciile prestate de terti. O pondere redusa o au cheltuielile cu materiale consumabile sau nestocate, cheltuielile cu materiale de natura obiectelor de inventar si cheltuieli cu amortizarea si provizioanele. Lipsesc cheltuielile cu materiile prime (cu exceptia laboratoarelor de patiserie si cofetarie) si cu semifabricate.

              Cheltuielile cu marfa  se determina  in mod diferentiat functie de metoda de contabilizare a stocurilor si operatiilor cu marfuri practicate de societate. Astfel:

-   in metoda inventarului permanent la cost de achizitie , cheltuielile cu marfa (cost de achizitie la marfa vanduta) se stabilesc prin procedeul FIFO, LIFO, costul mediu ponderat.

-  in metoda inventarului permanent la cost standard, in cursul exercitiului, cheltuielile cu marfa se inregistreaza la cost standard si se rectifica la sfarsitul exercitiului cu diferentele de pret. Pentru aceasta se calculeaza coeficientul mediu de diferente (CFMD), CFMD =sold la datoria calculului cont 378 / total sume debitoare cont 371.

Diferenta de pret a marfii vandute  = K 378 * rulaj creditor cont 371

Cheltuielile  cu marfa la cost standard se corecteaza cu diferenta astfel determinata prin scadere sau adunare in functie de sensul diferentei (favorabila sau nefavorabila).

-   in metoda inventarului permanent la pret de vanzare, cheltuielile cu marfa se determina diferit dupa cum societatea practica o marja bruta  unica  sau coeficienti diferentiati.

Cost de achizitie  pentru marfa vanduta = Pret de vanzare marfa vanduta – Marja bruta la marfa vanduta

              In cazul marjei brute unice se transforma coeficientul unic de marja in marja bruta redusa prin procedeul sutei majorate cu %, acesta se aplica la pretul de vanzare al marfii vandute obtinandu-se suma absoluta a marjei. Prin scaderea ei din pretul de vanzare marfa vanduta, se obtine cheltuiala cu marfa la cost de achizitie. In cazul coeficientilor diferentiati de marja bruta se calculeaza un coeficient mediu de marja K378 = TSC378/TSD371. Se aplica coeficientul obtinut la soldul contului 371 calculat extracontabil obtinandu-se marja bruta aferenta stocului care se scade din TSC378 si se obtine marja bruta aferenta vanzarii.

              Prin diferenta pret de vanzare la marfa vanduta – marja bruta aferenta vanzarii  determinam cheltuiala cu marfa la cost de achizitie.

a)     in metoda inventarului intermitent , cheltuielile cu marfa se calculeaza pe baza relatiei:

                  CA marfa vanduta = CA stoc initial + CA marfa initiala – CA stoc final

              In vederea determinarii cheltuielii cu marfa se utilizeaza ca documente :

n     document de vanzare a marfii ca de exemplu: recapitulatia marfii vandute in luna de calcul  sau centralizatorul vanzarii lunare.

n     fisele de cont analitic ale contului 371 deschise fie cantitativ valoric pe fiecare sortiment de marfa, fie global valoric pe gestiune.

n     situatiile de calcul a diferentelor de pret la marfuri.

              Cheltuielile cu servicii efectuate de terti se determina in functie de natura serviciilor pe baza contractelor incheiate cu terti ca de exemplu: contract de prelucrare,reparare, contract de inchiriere, contract de asigurare a bunurilor (urmat de polita de asigurare), a facturilor sau de alte documente emise de terti, a extraselor de cont pentru comisioane si spete bancare a chitantelor pentru achitarea onorarilor catre colaboratori a mandatelor postale e.t.c.

              Cheltuielile cu personalul se determina  diferit in functie de forma de salarizare aplicate in cadrul societatii folosind urmatoarele categorii de documente: documente ce atesta calitatea de angajat al societati (contract de munca, cartea de munca), documente pentru prezenta la munca (condica de prezenta, fisa de pontaj, ceas de pontaj, foaie de prezenta colectiva) documente care inscriu realizarile in procesul muncii (centralizatorul al vanzarii zilnice, centralizator al notelor de plata la hotel, al incasarilor zilnice la  agentii de turism ) si documente pentru decontarile cu personalul (stat de salarii si centralizator al statelor de plata). In afara acestor documente, pentru contributia societatii la diverse organisme publice se utilizeaza situatii de calcul.

              Cheltuielile cu materiale auxiliare se determina in baza bonurilor de consum  individuale sau colective, iar cele cu materiale nestocate (recuzite, formulare tipizate, imprimate de livrare) se stabilesc pe baza facturilor si a notelor de intrare receptie.

               Cheltuielile cu amortizarea  se calculeaza functie de metoda de calcul a amortizarii utilizate in societate: liniara, degresiva sau accelerata.

              Cheltuielile financiare se stabilesc pe baza contractelor de credit incheiate cu banca privitor la calculul dobanzilor, a facturilor pentru sconturile acordate clientilor si a situatiei de calcul a diferentelor de curs valutar nefavorabil la plata datoriilor sau incasarea creantelor in valuta.

              Cheltuielile extraordinare au la baza proces verbal pentru evenimentele de calamitati si probleme extraordinare.

              Cheltuielile societatii se inregistreaza in conturile din clasa 6. Sunt asimilate conturilor de activ ca regula generala, se debiteaza in cursul exercitiului la inregistrarea cheltuielilor si se crediteaza  la inchiderea exercitiului cu decontarea lor asupra rezultatului, soldandu-se. Ca exceptie se mai pot credita inainte de transferul lor in contul 121 cu :

n     plusurile de stocuri constatate la inventar;

n     recuperarea de cheltuieli efectuate in contul clientilor ;

n     transmiterea de cheltuieli asociatilor in participatie.

              Veniturile societatii din activitatea de exploatare se determina pe baza documentelor de vanzare: facturilor, note de plata la hotel, bonuri emise de case de marcat, chitante emise de agentii de turism .

              Veniturile financiare au la baza extrase de cont pentru dobanzile la disponibilul banesc, facturi pentru sconturi primite de la furnizori, situatiile de calcul al diferentelor de curs valutar favorabil la plata datoriilor sau  incasarea creantelor valutare.

              Veniturile extraordinare se inregistreaza compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamiati sau alte evenimente extraordinare.

              Conturile de venituri fac parte din clasa  Sunt asimilate conturilor de pasiv . Se crediteaza la inregistrarea veniturilor in cursul exercitiului si se debiteaza cu incorporarea veniturilor in profit, soldandu-se. Ca exceptie se mai pot debita inainte de incorporarea lor in profit  cu reducerile de preturi comerciale acordate ulterior facturarii bunurilor si serviciilor.

                       Aplicatie practica: cu venituri din vanzari de produse finite si  

                                                               productie stocata:

           SOCIETATEA  Novello ec Srl are ca obiect de activitate producerea si comercializarea de articole de incaltaminte. La data de 22.09.2008  societatea vinde ( livreaza) unui client Demo SRL  incaltaminte in valoare de 4 000 Ron TVA 19% . Costul de productie al incaltamintei este de  3 500 Ron . Scadenta facturii este de 30 de zile

  Societatile au convenit ca daca produsele  nu se vand in 30 de zile cat termenul este scadent, aceastea se poate returna..

La data de 23.10.2008 societatea cumparatoare returneaza incaltaminte in valoare de  800 Ron TVA 19%

Costul productiei returnate este de 700 Ron

   In contabilitate au loc urmatoarele inregistrari:

- se inregistreaza facturarea produselor  vandute catre client

 4111 „Clienti” =    %                                                       4 760

                             701 „Venituri din vanzarea                 4 000

                                       produselor finite”

                              4427 „TVA colectata”                          760

- se inregistreaza scoaterea din gestiune a productiei vandute la data facturarii ( 22.09.2008):

 711 „Variatia stocurilor”  =  345 „Produse finite”      3 500 Ron

- se inregistreaza returul incaltamintei nevandute la data de 23.10.2008

4111 „Clienti”  =     %                                                -  952

                               701 „Venituri din vanzarea          - 800

                                        produselor finite”

                                4427 „TVA colectata”                 - 152

- se inregistraza intrarea in gestiune a returului de la client

711 „Variatia stocurilor” = 345 „Produse finite”           - 700

         Aplicatie practica: cu venituri din vanzarea de marfuri prin

                                   livrare intracomunitara si  venituri din diferente de curs valutar

 

  Societatea Novello Ec Srl  din Romania vinde marfuri  cu incasare ulterioara,  in valoare de 10 000 Euro societatii Gabi Marc KFT din Ungaria Transportul  este efectuat de Sc Novelo care il factureaza firmei din Ungaria si este in valoare de 1000 Euro.  Cursul valutar la data livrarii  marfii si facturarii este de 3.5 Ron/ Euro iar la data incasarii  este de 3.6 Ron/Eur. Factura cuprinde :

-   valoare marfa     10 000 Euro * 3.5 Ron/Euro = 35 000 Ron

-     valoare transport    1000 Euro* 3.5 Ron/Euro= 3 500 Ron

                                         Total factura         38 500 Ron

 Mentiuni: Clientul Gabi Marc din Ungaria transmite un cod valid de TVA  societatii furnizoare Novello din Romania  aceasta din urma fiind si ea o societate inregistrata in scopuri TVA in Romania.

a. se inregistreaza livrarea intacomunitara ( contabilizarea facturii):

                     4111 „Clienti”       =     %                                                        38 500

                                                       707 „Venituri din vanzarea marfurilor”  35 000

                                                       708  „Venituri din activitati diverse”       3 500

    b.se inregistreaza incasarea livrarii intracomunitare la o data ulterioara:

      -  valoare la  facturare  11 000 Eur * 3.5 Ron/ Eur = 38 500 Ron

      -   valoare la incasare     11 000 Eur * 3.6 Ron/ Eur =  39 600 Ron

      ___________________________________________________________

        Total diferente de curs  favorabile                               1100 Ron

      5124 „Conturi la banci in valuta”  =  %

                                                                4111 „Clienti”                                     38 500

                                                                765 „Venituri din diferente de curs valutar”1100

7.4    Determinarea rezultatului contabil si fiscal     

    

Determinarea rezultatului contabil se face trimestrial si anual cumulat de la 1.01 pana la sfarsitul perioadei de calcul. Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale, este un rezultat contabil brut de la care se porneste in determinarea rezultatului fiscal. Conform Codului Fiscal`( Titlul II ), rezultatul fisca estel egal cu rezultatul contabil – deduceri fiscale + cheltuielile deductibile fiscal. In prezent , deducerile fiscale sunt dividendele incasate de la o terta persoana, rezervele legale constituite intr-un procent de 5% din profitul impozabil pana se ajunge la 1/5 din capitalul social, diferentele de curs valutar favorabil la actualizarea disponibilului in valuta la 31.12, fondul de asigurari si reasigurari  in cazul bancilor si societatilor de asigurari.

Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.
Pornind de la aceste prevederi legale, o societate poate obtine ca rezultat contabil, profit sau pierdere.

Pentru ca o societate sa fie profitabila, adica sa obtina profit, este necesar ca veniturile obtinute sa fie mai mari decat cheltuielile aferente.

Profitul mai poate fi definit si ca excedentul de venit obtinut din vanzarile unei societati peste nivelul cheltuielilor care le-au generat.
Daca diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale este negativa, aceasta are un continut si o semnificatie cu totul diferita, reprezentand o „nerealizare de profit”respectiv un „minus de profit”,. In acest caz, societatea  respectiva nu mai inregistreaza un excedent de venit, ci un deficit de venit, care exprimat sub o alta forma reprezinta un excedent de cheltuieli, al carei sens si continut economic este de „pierdere de profit”.
Deci atunci, cand cheltuielile depasesc veniturile, are loc o pierdere de profit. Profitul contabil „brut”, asa dupa cum arata si denumirea de „brut”, exprima acel profit care nu a fost  „curatat” de veniturile neimpozabile si de cheltuieli nedeductibile in vederea determinarii profitului impozabil, a impozitului pe profit si a profitului contabil net.
            In legislatia de specialitate in vigoare nu este data o definitie a „profitului contabil brut”, dar aceasta exprima diferenta pozitiva intre „veniturile totale brute” si „cheltuielile totale brute”. „Veniturile totale brute” sau, altfel spus, „veniturile totale” exprima faptul ca aceste venituri sunt „brute”, adica nu sunt „desprinse” de veniturile neimpozabile, respectiv acele venituri care sunt scutite de impozitare. Aceste venituri nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil, ele se scad din „veniturile totale brute” in vederea obtinerii „veniturilor impozabile”, pe baza carora se determina „profitul impozabil”.

                                  Pierderea contabila bruta


          Din momentul in care o societate inregistreaza pierdere contabila bruta, nu mai poate inregistra profit contabil net. Singurul din care se pot repartiza dividende, indiferent cat de mare, este profitul impozabil. In conditiile in care se inregistreaza pierdere contabila bruta, se va inregistra o pierdere contabila neta cu atat mai mare cu cat profitul impozabil, respectiv, impozitul pe profit este mai mare.
In general in practica economica, o societate  poate inregistra rezultate diferite la finele exercitiului financiar, cea ce face ca societatea respectiva sa se afle  intr-una din urmatoarele situatii:

1.Obtine profit contabil brut, profit impozabil si in final are si profit contabil net;
2.Obtine profit contabil brut, are pierdere fiscala dar prezinta in final profit contabil net;
3.Obtine pierdere contabila bruta, are profit impozabil si la final prezinta pierdere

    contabila neta;
4.Obtine pierdere contabila bruta, are pierdere fiscala si in final prezinta pierdere contabila neta.

              In toate cazurile in care societatea inregistreaza profit contabil brut si pierdere fiscala din practica economica si din completarea declaratiilor fiscale se poate observa ca pierderea fiscala este generata numai de veniturile neimpozabile, dar numai in cazul cand veniturile neimpozabile sunt mai mari decat suma dintre profitul contabil brut si cheltuielile nedeductibile.
            Atat profitul contabil brut, cat si pierderea fiscala nu se inregistreaza in evidenta financiar-contabila, ci numai extracontabil, in Registrul fiscal si in consecinta in „Declaratia privind impozitul pe profit”.
        
Din punct de vedere al pierderilor, trebuie sa facem distinctia intre pierderile contabile si pierderile fiscale.
          Pierderea contabila se refera la pierderea contabila bruta si pierderea contabila neta, asa cum sunt regementate de   Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

              Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt :

 Acele cheltuieli care nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabil si a impozitului pe profit.
Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care:

-  nu au la baza documente justificative;

-  nu sunt aferente obiectului de activitate;

-  nu se regasesc in veniturile impozabile;

-  nu conduc la obtinerea de venituri impozabile;

- sunt efectuate cu depasirea limitelor prevazute de lege;

- nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabil.

           Acestea pot fi:

n     amenzi si penalitati achitate de societate;

n     perisabilitatile la stocuri ( care depasesc limitele legale) + TVA aferent;

n     lipsurile neimputabile la receptie sau inventariere + TVA aferent;

n     depasirea rezervelor peste limita admisibila;

n     depasirea cheltuielilor de protocol peste limita admisibila (1% din profitul brut);

n     depasirea limitei donatiilor si sponsorizarilor (20% din impozitul pe profit datorat dar nu mai mult de 3 la mie din cifra de afaceri);

n     depasirea diurnei in cazul deplasarii peste limita legala (13 lei / zi in tara iar in strainatate conform HG. 543/1995 completat de Ord.MF 1817/2003).

 Din enumerarile precedente  se vede ca avem si cheltuieli cu deductibilitate limitata.  Astfel pentru anumite categorii de cheltuieli, destul de numeroase si importante, se stabileste, prin actele normative in vigoare, o limita pana la care acestea sunt deductibile.
           Cheltuielile „nedeductibile” la calculul profitului impozabil cuprind atat cheltuieli nedeductibile integral, cat si cheltuieli efectuate peste limita deductibilitatii stabilite prin lege.
           Cheltuielile care sunt incadrate in categoria de cheltuieli cu deductibilitate limitata si limitele pana la care se acorda deductibilitatea sunt diferite de la o perioada la alta, in functie de:

1.     Gradul de dezvoltare economica si sociala a tarii;

2.     Sistemul fiscal practicat;

3.     Principiile de echitate fiscala si sociala aplicate;

4.     Masurile de protectie sociala promovate de stat;

5.     Gradul de realizare a bunastarii sociale;

6.     Necesitati bugetare.

              In situatia in care din acest calcul rezulta profit fiscal, din el se pot scadea pierderile fiscale din 5 ani anteriori, obtinandu-se profitul impozabil. La acesta se aplica cota de impozit obtinandu-se impozit pe profit. Cota generala de impozit egal cu 16% .  Profitul net se calculeaza prin scaderea din profit contabil a impozitului pe profit. Determinarea rezultatului contabil se face cu ajutorul contului 121, iar a rezultatului fiscal extracontabil. Contul 121 este un cont de rezultate bifunctional. Se crediteaza cu veniturile, se debiteaza cu cheltuielile. Poate avea sold final creditor reflectand profitul societatii sau sold final debitor reflectand pierderea ei. Profitul societatii este supus repartizarii pe destinatii legale. Legea prevede o limita maxima pe fiecare destinatie numai in cazul societatilor cu capital de stat. In cadrul acestor limite, nivelul pe fiecare destinatie se stabileste pe baza hotararii AGA.

              Principalele destinatii ale profitului sunt: fondul de dezvoltare economica sau de finantare pana la 50%, fondul de participare  a salariatilor la profit (pana la10%) , fondul pentru activitati sociale si culturale (1,5%) si dividende acordate actionarilor si asociatilor

               Repartizarea profitului se face cu ajutorul contului 129, cont rectificativ de rezultate de activ. Se debiteaza la inchiderea exercitiului cu repartizarea profitului, se crediteaza la deschiderea exercitiului viitor ( prin contul 117-rezultatul reportat) pentru sumele repartizate care diminueaza profitul, soldandu-se.  Rezultatul societatii poate fi reportat in exercitiului viitor in urmatoarele situatii:

 (Profit)   Daca societatea nu are lichiditati pentru acordarea dividendelor sau nu a decis destinatiile profitului, iar pierderea, in vederea recuperarii ei din profitul impozabil in urmatoarele 5 exercitii financiare.

                   Daca profitul impozabil e insuficient acoperirii ei, se va acoperii din rezervele societatii, fondul cu destinatie speciala, diferente din reevaluarea activului si in ultima instanta din capitalul social pana ce acesta ajunge la limita legala.

              In calculul rezultatului efectuat la 31.12, precum si pentru a reflecta prin bilantul contabil realitatea patrimoniului este necesar sa se parcurga urmatoarele etape pregatitoare intocmirii bilantului :

1.     inventarierea patrimoniului efectuata in dublu scop :

           a)  pentru evaluarea de bilant a elementelor patrimoniale;

           b)  pentru aducerea situatiei scriptice la nivelul celei faptice;

2.     delimitarea cheltuielilor si veniturilor in timp;

3.     actualizarea creantelor si datoriilor exprimate in valuta la cursul ei din 31.12;

4.     actualizarea disponibilului banesc in valuta la cursul din 31.12;

5.     calcularea si inregistrarea provizioanelor .

        1)Inventarierea patrimoniului se efectueaza in primul rand pentru aducerea situatiei scriptice  din contabilitate la nivelul celei faptice stabilite la inventar, in vederea reflectarii unei situatii patrimoniale reale in bilantul contabil. Pentru aceasta se inregistreaza plusurile si minusurile constatate la inventar in concordanta cu legislatia si cauzele ce le-au generat (vezi capitolul Inventariere). In al doilea scop al inventarierii este evaluarea bunurilor in bilant. Pentru aceasta, bunurile constatate la inventar se evalueaza la doua preturi: la valoarea de intrare in patrimoniu si la valoarea actuala in 31.12, alegandu-se dintre cele doua valori valoarea cea mai mica, conform principiului prudentei. Astfel daca valoarea actuala este mai mare decat valoarea de intrare, bunurile se reflecta in bilant la valoarea de intrare. Plusvaloarea nu se inregistreaza in contabilitate pentru ca realizarea ei are loc numai prin si in momentul vanzarii bunurilor. Daca valoarea actuala <este mai mica decat valoare de intrare, se inregistreaza  ajustari pentru deprecierea bunurilor (imobilizari, stocuri, ). Ajustarile de valoare se prezinta in bilant ca deduceri certe din valoarea elementelor corespunzatoare;

              2)Delimitarea cheltuielilor si veniturilor in timp se face pentru a respecta principiul independentei exercitiilor . Aceasta impune calculul rezultatului distinct pentru fiecare exercitiu  prin luare in consideratie a veniturilor si cheltuielile curente ale exercitiului. Veniturile si cheltuielile altor exercitii se transfera acestora si se iau in calcul intr-o perioada viitoare. Delimitarea cheltuielilor si veniturilor in timp se face folosind conturile 471, 472 care preiau cheltuielile si veniturile exercitiilor viitoare. Contul 471 este un cont de regularizare de activ. Se debiteaza cu inregistrarea cheltuielilor efectuate pentru alte exercitii, se crediteaza cu cota ajunsa la scadenta si transferata in conturile din clasa 6 de cheltuieli. Are sold final debitor ce reflecta cheltuielile neajunse inca la scadenta . Se dezvolta in analitic pe tipuri de cheltuieli in avans. Contul 472 este un cont de venituri de pasiv. Se crediteaza la incasarea veniturilor aferente exercitiilor viitoare, se debiteaza cu cota de venit ajunsa la scadenta si devenita curenta  transferata in conturile din clasa 7, de venituri. Are sold final creditor ce reflecta veniturile neajunse inca la scadenta.

             

Aplicatie practica : Presupunem ca in ianuarie  2007, societatea Novello Ec Srl, achita o polita de asigurari pentru mijloace de transport de 3 000 Ron pe doua exercitii ( pana in 31.12. 2008) si incaseaza chiria  pentru spatiile date cu chirie in valoare de 6 000 Ron pentru 3 exercitii financiare (pana in 31.12.2009).

1)     achitarea cheltuielilor cu asigurari

                                                      613=5311                      3 000

             3 000 / 2 =1 500 / an

     2)transferam cota anului urmator in ex viitor

                                                    471 = 613                       1 500

3)la inchiderea ex N (31.12.2007) se transfera cheltuielilor curente asupra rezultatului

                                                    121 = 613                       1 500

n     in ex N+1(2008) se va actualiza cota ajunsa la scadenta

                                                    613 = 471                       1 500

     4)incasarea chiriei in avans

                                                    5311 = 704                      6 000

            6 000 / 3 = 2 000 / an

n     la 31.12 ex N(2007) se transfera venitul aferent  exercitiilor viitoare in contul 472

                                                    704 = 472                       4 000

5) incorporarea veniturilor in profit

                                                   704 = 121                        2 000

n     in ex N+1(2008) se actualizeaza cota de venituri scadenta

                                                    472 = 704                       2 000

                                                    704 = 121                       2 000

n     in ex N+2 (2009)

                                                    472 = 704                       2 000

                                                    704 =121                        2 000

              3)Actualizarea creantelor si datoriilor exprimate in valuta . Pentru a exprima realitatea patrimoniala , creantele neincasate si datoriile neachitate pana la 31.12 exprimate in valuta se reflecta in bilant la cursul valutar din 31.12 . Pentru aceasta se calculeaza si se inregistreaza diferente de curs valutar reflectate in venituri sau cheltuieli finaciare dupa caz

Data operatiei ,reprezentata de declaratia vamala pentru importul sau exportul de bunuri respectiv data din factura de achizitie sau livrare intracomunitara si data facturi pentru importul sau exportul de servicii. In cazul datoriilor in valuta, daca cursul la 31.12 mai mare decat cursul la data operatiei, rezulta diferenta de curs nefavorabila, iar daca cursul la 31.12 mai mic decat cursul la data operatiei rezulta  diferenta de curs favorabila. In cazul creantelor, daca cursul la 31.12 mai mare decat cursul la data operatiei rezulta diferenta favorabila, iar daca cursul la 31.12 mai mic decat cursul de la data operatiei avem diferenta  nefavorabila. Diferenta nefavorabila se inregistreaza cu ajutorul contului 665 – cheltuieli din diferente de curs valutar , iar cele favorabile cu contul 765 – venituri din diferente de curs valutar pasiv.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


EVIDENTA CONTABILA SI SITUATIILE FINANCIARE
Regulile de functionare a conturilor
Contabilitatea exporturilor de marfuri
CADRUL LEGAL PRIVIND DISPUNEREA SI EFECTUAREA EXPERTIZELOR JUDICIARE
Contabilitatea decontarilor cu asociatii
Aplicatii privind determinarea valorii actualizate a obligatiei rezultata din planurile de beneficii determinate
CONTABILITATEA PRIMELOR DE CAPITAL
INTOCMIREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
Bilantul
Organizarea postcalculului si a sistemului de documente privind cheltuielile de productie si productia obtinuta

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Contabilitate.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.