Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » finante banci
Analiza executiei bugetului local al orasului tandarei in anul 2008

Analiza executiei bugetului local al orasului tandarei in anul 2008


ANALIZA EXECUTIEI BUGETULUI LOCAL AL ORASULUI TANDAREI IN ANUL 2008

1. STRUCTURA BUGETULUI LOCAL

1.1. Surse de finantare: venituri proprii, subventii de la bugetul de stat, donatii si sponsorizari

Structura bugetelor locale pe anul 2008 a fost aprobata prin Legea nr. 388/2007 privind legea bugetului de stat pe anul 2008.

Categoriile de venituri cuprinse in bugetul local al orasului Tandarei au fost determinate de structura masei impozabile si de transferurile de la bugetul de stat.



Fata de 19.085.590 lei prevederi bugetare totale definitive, la finele anului fiscal s-au inregistrat realizari totale de 19.195.894 lei, in urmatoarea structura si pondere:

  • Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
  • Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
  • Sume defalcate din taxa pe valoarea

adaugata   10.772.128 lei 56,12%

  • Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
  • Donatii si sponsorizari 25.735 lei 0,14%

TOTAL VENITURI  19.195.894 lei

Reprezentarea grafica a structurii veniturilor arata astfel:

Veniturile proprii sunt formate din venituri curente in suma de 5.728.671 lei (99,83%) si venituri din valorificarea unor bunuri in suma de 9.800 lei (0,17%).

Veniturile curente sunt formate din categoriile de venituri stabilite prin macheta:

- impozit pe venit

- impozite si taxe pe proprietate

- impozitul pe spectacole

- taxe pe utilizarea bunurilor sau pe alte activitati

- venituri din proprietate

- venituri din prestari de servicii si alte activitati

- taxe extrajudiciare de timbru

- amenzi, penalitati si confiscari

- diverse venituri.

Veniturile din valorificarea unor bunuri sunt reprezentate de sumele incasate din vinzarea unor bunuri din domeniul privat al orasului: apartamente, terenuri, diverse materiale rezultate din dezmembrari si din vinzarea locuintelor construite din fondurile statului.

Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt sume ce revin bugetului local din aplicarea unei cote de 47% asupra impozitului pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Sumele se vireaza lunar bugetelor locale ale localitatilor pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea

platitorii de impozite.

Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale se stabilesc prin legea bugetului de stat si se repartizeaza unitatilor administrativ-teritoriale pe criterii legal stabilite. Aceste sume sunt destinate finantarii cheltuielilor publice generate de descentralizarea unor activitati, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata sunt stabilite prin legea bugetului de stat si sunt destinate finantarii cheltuielilor din invatamintul preuniversitar de stat, mai precis pentru plata salariilor si a cheltuielilor aferente acestora personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din aceste institutii.

Subventiile primite de la bugetul de stat au fost destinate acordarii trusoului pentru nou-nascuti, ajutoare pentru incalzirea locuintei si sprijin financiar pentru constituirea familiei.

Donatiile si sponsorizarile la bugetul local au fost obtinute de la diversi agenti economici si au avut ca obiect acoperirea unor cheltuieli ocazionate de manifestari sportive si cultural-artistice organizate de primarie in cursul anului 2008.

Sinteza executiei bugetului local este prezentata in anexa nr.

1.2. Capitole de cheltuieli - structura si mod de acoperire din sursele bugetare

Cheltuielile bugetare totale efectuate in anul 2008 au fost in suma de 16.082.420 lei, fata de 19.085.590 lei credite bugetare definitive aprobate.

Structura cheltuielilor pe capitole si ponderea acestora in total se prezinta astfel:

  • Autoritati publice si actiuni externe 1.538.223 lei 9,56%
  • Alte servicii publice generale 181.811 lei 1,13%
  • Ordine publica si siguranta nationala  125.144 lei 0,78%
  • Invatamint  7.918.324 lei 49,24%
  • Cultura, recreere si religie 228.257 lei 1,42%
  • Asigurari si asitenta sociala 1.954.328 lei 12,15%
  • Locuinte, servicii si dezvoltare publica 415.029 lei 21,23%
  • Transporturi  721.304 lei 4,49%

TOTAL CHELTUIELI 16.082.420 lei

Sursa : Consiliul local Tandarei

Structura cheltuielilor se prezinta grafic astfel:

Fiecare din capitolele de cheltuieli de mai sus cuprind subcapitole si paragrafe de cheltuieli distincte: cheltuieli de personal, bunuri si servicii, cheltuieli de capital etc.

1. Cheltuielile autoritatilor publice sunt formate din:

cheltuieli de personal in suma de 1179434 lei (76,68% din total cheltuieli ale autoritatilor publice) aferente aparatului propriu al primariei (functionari publici si personal contractual) si cuprind salariile de incadrare, sporuri, indemnizatii, contributii la asigurarile sociale de stat, contributii la asigurarile de somaj, contributii pentru asigurarile sociale de sanatate, contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale, cheltuieli cu deplasarile etc;

bunuri si servicii in suma de 284474 lei (18,48% din total cheltuieli ale autoritatilor publice) cuprind cheltuielile pentru intretinerea si gospodarirea proprie a sediului administratiei publice locale si altor locatii apartinatoare (incalzit, iluminat, apa, canal, salubritate, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari servicii), materiale si prestari servicii cu caracter functional, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipamente, reparatii curente, carti si publicatii, cheltuieli privind comunicatiile, calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor;

asistenta sociala (tichete cadou) acordate personalului in timpul anului de Pasti si de Craciun, in suma de 44850 lei (2,92% din total cheltuieli ale autoritatilor publice);

cheltuieli de capital in suma de 29465 lei (1,92% din total cheltuieli ale autoritatilor publice), reprezentind investitii conform listei anexa la bugetul de venituri si cheltuieli, concretizate in finalizarea lucrarilor la sediul primariei, achizitia de tehnica de calcul etc.

Reprezentarea grafica a structurii cheltuielilor autoritatilor publice este redata astfel:

Finantarea cheltuielilor autoritatilor publice este asigurata din veniturile proprii, din cotele defalcate din impozitul pe venit si din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urma pentru finantarea cheltuielilor de capital.

2. Cheltuielile altor servicii publice generale au urmatoarea structura:

  • cheltuieli de personal in suma de 139617 lei (77%) aferente personalului angajat, cu aceeasi structura ca si in cazul autoritatilor publice;
  • bunuri si servicii in suma de 42194 lei (23%), reprezentind cheltuieli cu materialele cu caracter functional, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata.

Grafic, datele se prezinta astfel:

Finantarea cheltuielilor privind ordinea publica este asigurata din veniturile proprii ale bugetului local.

Cheltuieli privind ordinea publica si siguranta nationala au urmatoarea structura:

  • cheltuieli de personal in suma de 93985 lei (75%) aferente personalului angajat, cu aceeasi structura ca si in cazul autoritatilor publice;
  • bunuri si servicii in suma de 31159 lei (25%), reprezentind cheltuieli cu materialele cu caracter functional, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata, munitie, echipament etc.

Grafic, datele se prezinta astfel:

O alta structura este data de componenta capitolului:

politie comunitara pentru care s-au efectuat plati in suma de 116596 lei

protectie civila si protectia contra incendiilor (protectie civila nonmilitara) in suma de 8548 lei.

4. Cheltuielile pentru invatamint de 7918324 lei cuprind:

  • cheltuielile de personal in suma de 6546260 lei (83%), cu aceeasi structura, care sunt finantate din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata;
  • bunuri si servicii in suma de 1034321 lei (13%), cu aceeasi structura, care sunt finantate din veniturile proprii ale bugetului local, din cotele defalcate din impozitul pe venit si din sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale;
  • asistenta sociala (tichete cadou) acordate personalului in timpul anului de Pasti si de Craciun, in suma de 127800 lei (2%);
  • transferuri de la bugetul de stat in suma de 18943 lei, sume destinate platii burselor scolare;
  • cheltuieli de capital in suma de 191000 lei (2%).

Reprezentarea grafica se prezinta astfel:

O alta structura a capitolului cheltuieli de invatamint este data de tipurile de invatamint existente in oras:

Sursa : Consiliul local Tandarei

invatamint prescolar si primar, pentru care s-au efectuat plati in suma de 1053228 lei;

invatamint secundar pentru care s-au efectuat plati in suma de 6865096 lei, din care invatamint secundar inferior cu 3046847 lei si invatamint secundar superior cu 3818249 lei.

5. Cheltuieli pentru cultura, recreere si religie in suma de 228257 lei au urmatoarea componenta:

  • cheltuieli de personal in suma de 57723 lei (25%) aferente salariatilor bibliotecii orasului, cheltuielile de deplasare a sportivilor;
  • bunuri si servicii in suma de 138151 lei (61%), reprezentind cheltuieli de intretinere si gospodarire, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata, carti si publicatii, alte cheltuieli;
  • transferuri de la bugetul de stat in suma de 32383 lei (14%), reprezinta sumele primite de la bugetul de stat pentru plata salariilor personalului de la cultura (director casa de cultura).

Cheltuielile de personal si cele pentru materiale si servicii sunt acoperite

din veniturile proprii ale bugetului local.

O alta structura este data de componenta activitatilor capitolului :

servicii culturale cu plati in suma de 102779 lei, formate din biblioteca publica oraseneasca cu plati in suma de 70396 lei si casa de cultura cu 32383 lei

servicii recreative si sportive cu 75510 lei

servicii religioase cu 49968 lei.

6. Cheltuieli pentru asigurari si asistenta sociala in suma de 1954328 lei se compun din:

cheltuieli de personal in suma de 774933 lei (40%);

bunuri si servicii in suma de 169499 lei (9%);

  • ajutoare sociale in suma de 1009896 lei, reprezentind sumele acordate beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat si ajutoarele pentru incalzirea locuintei, cheltuieli finantate din sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale;

O alta structura a indicatorului este redata de activitatile desfasurate, ale caror cheltuieli se regasesc aici:

asistenta sociala in caz de invaliditate 555698 lei

asistenta sociala pentru familie si copii 79592 lei

crese 153076 lei

ajutor social  918476 lei

alte cheltuieli in domeniul asigurarilor

si asistentei sociale 247486 lei.

7. Cheltuielile pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica in suma de 3415029 lei sunt structurate astfel:

iluminat public in suma de 226410 lei, cheltuiala finantata integral din veniturile proprii ale bugetului local;

alte servicii in domeniile locuintelor, serviciilor si dezvoltarii in cuantum de 3188619 lei sunt reprezentate de cheltuielile Serviciului de Administrare a Domeniului Public, finantate integral din veniturile proprii ale bugetului local. Acestea la rindul lor sunt structurate astfel: cheltuieli de personal 467039 lei, bunuri si servicii 405409 lei, tichete cadou 37200 lei si cheltuieli de capital de 2278971 lei.

Grafic, structura acestui capitol de cheltuieli arata astfel:

8. Transporturi - cheltuieli pentru reparatii si intretinere strazi in suma de 721304 lei.

EXECUTIA BUGETARA

2.1. Executia veniturilor bugetului local

Executia bugetara este activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget.

Incheierea executiei bugetare se bazeaza pe urmatoarele principii:

orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, in cadrul prevederilor bugetare si neplatita pina la 31 decembrie se va incasa sau se va plati, dupa caz, in contul bugetului din anul urmator;

creditele bugetare neutilizate pina la inchiderea anului sunt anulate de drept;

disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare se reporteaza in anul urmator; aceste fonduri se utilizeaza in conditiile prevederilor legale si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi;

prevederile legilor anuale si a celor de rectificare actioneaza numai

pentru anul bugetar respectiv, pentru care acestea au fost elaborate.

Vacarel Iulian: "Finante publice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2004

Incasarea veniturilor bugetului local, precum si efectuarea cheltuielilor din buget sunt operatiuni care trebuie in mod obligatoriu sa parcurga, fiecare in parte anumite faze obligatorii.

Astfel incasarea veniturilor presupune parcurgerea unor etape, diferentiate functie de felul venitului.

a)     Executia veniturilor proprii

In cazul impozitelor directe (impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport) datorate de persoanele fizice si juridice se disting urmatoarele etape:

1. asezarea impozitului, ceea ce presupune identificarea materiei impozabile, a marimii si caracteristicilor acesteia;

2. lichidarea, faza in care se stabileste cuantumul impozitului pe baza cotelor de impozit si a celorlalte elemente prevazute de Codul fiscal. Pe aceasta baza se deschide rolul (sau se modifica) persoanei fizice sau juridice, respectiv se inscrie suma datorata ca impozit in debitul persoanei in cauza;

emiterea titlului de percepere a impozitului - instiintare de plata, somatie - in cazul in care se actioneaza pe filiera executarii silite a debitelor reprezentind impozite si taxe locale. In cazul impozitelor persoanelor fizice si juridice in interiorul perioadei de prescriptie emiterea titlului de percepere a impozitului coincide cu dechiderea de rol;

4. perceperea impozitului - consta in incasarea efectiva a sumei datorate. In cadrul acestei etape este inclusa si urmarirea, care intervine atunci cind contribuabilii nu-si achita la timp obligatiile catre bugetul local.

In cazul impozitelor indirecte (impozitul pe spectacole, taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare, taxe extrajudiciare de timbru, taxe de timbru pentru pentru activitatea notariala, alte venituri indirecte) procedurile de executie sunt asemanatoare, adaptate la specificul fiecarei categorii de impozit. Astfel, procedurile sunt aceleasi si pentru venituri din amenzi aplicate si alte sanctiuni, venituri din concesiuni si chirii.

b)     Executia veniturilor reprezentind prelevari de la bugetul de stat

Cotele defalcate din impozitul pe venit incasat sunt virate lunar la bugetele locale, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii, prin directiile generale ale

finantelor publice judetene.

Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale si sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata sunt virate trimestrial, in functie de repartizarea pe trimestre a sumei aprobate prin buget.

c) Executia sumelor reprezentind subventii are loc in aceleasi conditii ca sumele si cotele defalcate.

d) Executia veniturilor din donatii si sponsorizari

Din aceasta categorie s-au inregistrat numai venituri din sponsorizari, care au fost incasate dupa semnarea contractelor de sponsorizare cu diversii agenti economici.

2.2. Executia cheltuielilor bugetului local

Executia cheltuielilor aprobate prin buget inseamna efectuarea propriu-zisa a acestora, raspunderea privind legalitatea acestora revenind ordonatorului de credite.

In procesul executiei bugetare cheltuielile parcurg urmatoarele faze:

1. Angajarea cheltuielilor - reprezinta actul care genereaza obligatia institutiei de a plati diverse sume de bani unor terte persoane, in baza angajamentelor legale si bugetare.

Proiectele angajamentelor legale reprezinta decizii de principiu luate de ordonatorul de credite, care implica o obligatie de efectuare a unei cheltuieli fata de terte persoane. Aceste proiecte nu pot fi aprobate de catre ordonatorul de credite daca nu au primit in prealabil viza de control financiar preventiv, in conditiile legii.

Proiectul de angajament legal se prezinta pentru viza de control financiar preventiv impreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli, document al carui continut este obligatoriu si este prevazut de normele legale.

Angajarea cheltuielilor se efectueaza in tot cursul exercitiului bugetar, astfel incit sa existe certitudinea ca bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate/prestate si se vor plati in exercitiul bugetar respectiv.

Dupa semnarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite, acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor angajate.

Pentru plata cheltuielilor bugetare se impune punerea in rezerva a creditelor bugetare angajate, astfel incit toate angajamentele legale incheiate in cursul exercitiului bugetar sa poata sa fie platite in cursul exercitiului bugetar respectiv, in limita creditelor bugetare aprobate. Pentru respectarea acestei cerinte, angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anume destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate precede angajamentul legal.

Propunerile de angajamente sunt inaintate persoanei imputernicite cu exercitarea controlului financiar preventiv, pentru a-si exercita atributiile conform legii. Propunerile de angajare sunt insotite de toate documentele justificative aferente si, daca este cazul si de alte informatii solicitate de persoana care exercita controlul. Dupa avizarea angajamentului bugetar de catre persoana imputernicita cu exercitarea controlului financiar preventiv, acesta se semneaza de ordonatorul de credite si se transmite compartimentului de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor angajate.

Creditele bugetare neangajate, precum si creditele bugetare angajate si neutilizate pina la finele exercitiului bugetar sunt anulate de drept.

2. Lichidarea cheltuielilor - este faza executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.

Practic, verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte obligatia fata de creditor, precum si realitatea serviciului efectuat (livrarea bunurilor, executarea lucrarilor, prestarea serviciilor), operatiuni atestate de facturi, procese verbale de receptie, note de receptie si constatare de diferente.

Drepturile salariate se lichideaza in baza statelor de plata.

Prin acordarea semnaturii si mentiunii « bun de plata » pe facturi se atesta ca serviciul a fost efectuat corespunzator de catre furnizor si ca toate pozitiile din factura au fost verificate.

Persoana imputernicita sa efectueze lichidarea cheltuielilor (primarul) verifica personal documentele justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost realizata.

Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza inregistrarii in contabilitate a serviciului efectuat si a obligatiei de plata fata de tertii creditori.

Ordonantarea cheltuielilor - este faza executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si plata poate fi realizata. Obligatia certa este confirmata, fiind exigibila la o anumita data si in acest caz ordonatorul de credite emite documentul « Ordonantare de plata » pentru efectuarea platii. Ordonantarea de plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie conducatorului compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor.

In mod obligatoriu ordonantarile de plata nu se prezinta spre semnare de catre ordonatorul de credite decit dupa ce persoana imputernicita cu exercitarea controlului financiar preventiv a acordat viza.

Dupa aprobare ordonantarea de plata impreuna cu toate documentele justificative in original se inainteaza conducatorului compartimentului financiar-contabil pentru efectuarea platii.

Responsabilitatea privind primele trei faze ale executiei bugetare (angajarea, lichidarea si ordonantarea) revine in exclusivitate ordonatorului de credite (primarul orasului), neexistind persoana imputernicita sa exercite aceasta calitate prin delegare, potrivit legii.

4. Plata cheltuielilor - este faza finala a executiei bugetare, prin care institutia este eliberata de obligatiile sale fata de terti creditori. Plata se efectueaza de persoane autorizate (contabil), in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate in conditiile legii, prin unitatile de trezorerie sau banci, pentru platile in valuta.

Plata cheltuielilor este asigurata de conducatorul compartimentului financiar-contabil, in limita creditelor bugetare deschise si neutilizate, sau disponibilitatilor aflate in conturi, dupa caz.

Pentru plata cheltuielilor sunt indeplinite in mod obligatoriu mai multe conditii:

cheltuielile ce urmeaza a fi platite au fost angajate, lichidate si ordonantate;

exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati in conturile aferente;

exista toate documentele justificative care sa justifice plata;

semnaturile de pe documente apartin ordonatorului de credite;

beneficiarul sumei este cel indreptatit potrivit documentelor care atesta serviciul efectuat;

suma datorata beneficiarului este corecta;

documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar preventiv;

documentele sunt intocmite cu toate datele cerute de formular.

Pentru plata cheltuielilor se intocmesc ordine de plata, pe numele fiecarui creditor. Acestea au inscrise in spatiul rezervat obiectul platii si subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata. Evidenta ordinelor de plata se tine intr-un registru special.

Plata cheltuielilor se mai face si in numerar, prin casieria primariei, dupa ridicarea numerarului din cont.

Responsabilitatea privind plata cheltuielilor, ca ultima faza a executiei acestora revine in exclusivitate contabilului.

Executia bugetara in cadrul Primariei Tandarei respecta intocmai principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite (primarul) de atributiile persoanei care are calitatea de contabil, nefiind situatii de abatere de la disciplina financiara.

STUDIU DE CAZ - EXECUTIA BUGETULUI LOCAL AL ANULUI 2008 LA PRIMARIA TANDAREI

1 Incasarea veniturilor in anul 2008 - situatie comparativa

cu anul 2007; factori de influenta

Dupa aprobare prin hotarire de consiliu local, bugetul local si-a inceput executia prin incasarea veniturilor si plata cheltuielilor.

Executia veniturilor in anul 2008, comparativ cu anul 2007 se prezinta astfel:

DENUMIREA

INDICATORILOR

PREVEDERI DEFINITIVE

(lei)

INCASARI REALIZATE

(lei)

PREVEDERI DEFINITIVE

(lei)

INCASARI REALIZATE

(lei)

VENITURI TOTAL

Impozit pe venit din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

- cote defalcate din impozitul pe venit

- sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale

Impozite si taxe pe proprietate

- impozit si taxa pe cladiri

a) de la persoane fizice

b) de la persoane juridice

- impozit si taxa pe teren

a) de la persoane fizice

b) de la persoane juridice

c) impozit pe terenul extravilan

d) taxe judiciare de timbru

Sume defalcate din TVA

Sume defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul oraselor

Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale

Impozit pe spectacole

Taxe pe utilizarea bunurilor sau pe activitati

a) impozit pe mijloacele de transport

- de la persoane fizice

- de la persoane juridice

b) taxe si tarife pentru eliberarea de autorizatii de functionare

c) alte taxe pe utilizarea bunurilor sau pe desfasurare de activitati

Venituri din concesiuni si inchirieri


Venituri din prestari de servicii si alte activitati

Taxe extrajudiciare de timbru

Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate

Diverse venituri

Donatii si sponsorizari

Venituri din valorificarea unor bunuri

Subventii de la bugetul de stat

Sursa : Consiliul local Tandarei

Din datele de mai sus se observa o crestere a volumului veniturilor totale in anul 2008 fata de anul 2007, atit a celor previzionate, cit si a celor realizate. Astfel, in anul 2007 veniturile totale au fost incasate in proportie de 94,93% fata de prevederile bugetare, iar in anul 2008 in proportie de 100,58%. Din comparatia realizarilor celor doi ani rezulta o diferenta valorica de 6035866 lei si, procentual, 45,87% venituri totale realizate in 2008 fata de 2007.

Asupra veniturilor totale realizate au actionat in fiecare an factori de influenta, diferiti functie de natura veniturilor din structura.

De mentionat faptul ca nivelul impozitelor si taxelor locale nu au fost majorate in anul 2008, fata de anul 2007.

Grafic, evolutia veniturilor totale ale bugetului local se prezinta astfel:

1. Impozit pe venit din transferul proprietatilor imobiliare

din patrimoniul personal

Conform prevederilor Codului fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza functie de valoarea acestor bunuri. Daca pentru anul 2007 s-au prevazut a se incasa 60000 lei si s-au incasat 60855 lei, pentru anul 2008 prevederile definitive au fost de 10000 lei, conform rectificarii bugetare din trimestrul IV, deoarece incasarea a fost de numai 4761 lei.

2. Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

Cotele defalcate din impozitul pe venit - au cunoscut o evolutie ascendenta atat in ceea ce priveste previziunea lor prin buget, adica de la 1300000 lei in 2007 la 1700200 lei in anul 2008, sub influenta cresterii bazei de impozitare. In executie sumele virate de la bugetul de stat au fost de 1375078 lei in 2007 (105,77%), iar in 2008 acestea s-au cifrat la 1725035, comparativ cu 1700200 lei bugetat (101,46%). Previziunile din buget au fost conforme repartizarilor pe total judet, iar realizarile au scos in evidenta eficienta aplicarii cotei unice.

Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt asimilate in practica veniturilor proprii, desi aceste sume nu sunt incasate la buget ca urmare a eforturilor proprii ale institutiei, ca veniturile din impozite si taxe locale, care sunt stabilite de autoritatea deliberativa locala si incasate prin compartimentele de specialitate ale executivului.

Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale au fost mai mici in anul 2008 fata de 2007. In anul 2007 s-au prevazut 279000 lei si s-au primit 267925 lei (96,03%), iar in anul 2008 s-au primit 180138 lei fata de 193000 lei (93,33%).

Totalul celor doi indicatori releva o crestere a sumelor alocate si virate de la bugetul de stat. Pentru anul 2007 s-au prevazut 1579000 lei si s-au incasat 1643003 lei (104,05%), iar in anul 2008 au ramas ca prevederi bugetare definitive 1893200 lei si s-au primit de la bugetul de stat 1905173 lei.

Grafic, situatia se prezinta astfel:

Impozite si taxe pe proprietate

Aceasta categorie de venituri bugetare cuprinde in mod generic impozitele si taxele datorate bugetului local de catre proprietarii de cladiri si terenuri intravilane si extravilane. In anul 2007 au fost incluse aici si taxele judiciare de timbru.

Volumul incasarilor la acest capitol de venituri a cunoscut o crestere importanta in anul 2008 fata de 2007. Astfel, daca in anul 2007 s-au prevazut in buget 2223000 lei si s-au incasat 2000265 lei, pentru anul 2008 s-au prevazut 4306400 lei si s-au incasat 4886951 lei, majorarea fiind influentata de impozitul pe cladiri de la persoanele juridice. Un factor important a fost actiunea sustinuta a compartimentelor de specialitate in colectarea acestor impozite, inclusiv prin executarea silita a unor contribuabili mari.

a) impozitul pe cladiri de la persoane fizice a cunoscut in anul 2008 o crestere a volumului previzionat de 350000 lei fata de 300000 lei in 2007, sub influenta cresterii usoare a masei impozabile si a gradului de colectare.

In ceea ce priveste volumul incasarilor se observa faptul ca nici in 2007 si nici in 2008 acestea nu au atins cifrele planificate, in 2007 incasarile fiind in proportie de 94,71%, iar in 2008 s-a realizat un procent de 87,52%, in sume absolute realizindu-se mai mult cu 22200 lei fata de anul 2007.

b) impozitul pe cladiri de la persoane juridice a cunoscut o evolutie ascendenta atit in ceea ce priveste sumele planificate, cit si in realizari. Daca in anul 2007 a fost previzionat un impozit de 930000 lei, pe seama valorii de inventar a cladirilor la care s-a aplicat o cota de 1%, in anul 2008 cota de impozitare s-a mentinut si, desi aplicata la o valoare de inventar mai mica decat cea din anul anterior, suma previzionata de 2906400 lei a luat in calcul gradul de colectare si executarea silita. In executie s-au inregistrat de asemenea diferente, in anul 2007 incasindu-se 799571 lei (85,97%) si 3558419 lei (122,43%) in anul 2008, mai mult cu 2758848 lei fata de 2007.

Totalul impozitului si taxei pe cladiri a fost previzionat la 1230000 lei in anul 2007, incasandu-se 1083686 lei, iar in anul 2008 s-au prevazut 3256400 lei si s-au incasat 3864734 lei.

c) impozitul si taxa pe teren de la persoane fizice a cunoscut o evolutie relativ constanta in previziune si executie. Pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 230000 lei si s-au incasat 204823 lei, pentru anul 2008 s-au prevazut 250000 lei si s-au incasat 203456 lei.

d) impozitul si taxa pe teren de la persoane juridice s-a cifrat in planificare la suma de 250000 lei in ambii ani, incasarea fiind de 147745 lei in 2007 si 170771 lei in anul 2008.

e) impozitul pe terenul extravilan a avut o usoara crestere in previziune, de la 500000 lei in 2007 la 550000 lei in 2008, incasarile anului 2008 fiind de 647990 lei, iar ale lui 2007 de 551433 lei, cu o diferenta in plus de 96557 lei.

Totalul impozitului si taxei pe teren a fost previzionat la 980000 lei in anul 2007, incasandu-se 904001 lei, iar in anul 2008 s-au prevazut 1050000 lei si s-au incasat 1022217 lei.

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata au fost stabilite si repartizate bugetului local conform prevederilor bugetului de stat si au fost virate acestuia in ambii ani in sume mai mici decat cele bugetate. Diferenta este sensibila intre cei doi ani, daca in 2007 sumele defalcate incasate au fost de 6159920 lei, in anul 2008 acestea s-au ridicat la 10772128 lei, cresterea fiind cauzata de majorarile salariale ale personalului din invatamint, dar si alocarea de sume mai mari pentru echilibrarea bugetului local.

a) sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul oraselor sunt primite de la bugetul de stat si sunt destinate platii drepturilor salariale aferente personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din unitatile de invatamant din oras. Pentru anul 2007 s-au prevazut 5764000 lei si s-au primit 5418920 lei, iar pentru 2008 s-au prevazut 8446000 lei si s-au primit 8061128 lei, sume care au acoperit insa salariile in cauza.

b) sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale au cunoscut o crestere substantiala in 2008 fata de 2007. Daca in anul 2007s-au bugetat si s-au primit 741000 lei, in anul 2008 suma a fost de 2711000 lei, fapt datorat modului de alocare a sumelor de catre Consiliul judetean.

5. Impozitul pe spectacole

Impozitul pe spectacole, stabilit pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva a fost incasat in anul 2007 in suma de 4286 lei, fata de 5000 lei bugetat, iar in anul 2008 s-au incasat 2511 lei, fata de 5000 lei previziune. Daca orasul ar avea o casa de cultura functionala, atunci si volumul incasarilor ar fi mai mare.

6. Taxe pe utilizarea bunurilor sau pe activitati

Acest indicator este compus din impozitul pe mijloacele de transport si taxe de autorizare si utilizare.

Suma prevazuta in buget pentru anul 2007 a fost de 275000 lei, iar incasarea de 273444 lei, iar in anul 2008 in buget s-au prevazut 325000 lei si s-au incasat 353505 lei.

a) impozitul pe mijloacele de transport de la persoanele fizice si juridice a cunoscut o crestere a valorilor, atit cele previzionate (sub aceleasi influente ca si in cazul impozitului pe cladiri), cit si in realizari. Daca in anul 2007 s-a inregistrat o depasire a sumei din buget cu 3197 lei (101,88%), in anul 2008 acestea s-au cifrat la 28505 lei , adica 108,77% fata de buget.

b)taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare sunt incasate de la persoanele care solicita autorizatii de functionare in domeniul comercial, precum si cele care construiesc/demoleaza imobile si pentru care se elibereaza autorizatii de construire/demolare. Suma prevazuta in buget pentru anul 2007 a fost de 100000 lei, iar incasarea de 95895 lei, iar in anul 2008 in buget s-au prevazut tot 100000 lei si s-au incasat 102212 lei.

c) alte taxe pe utilizarea bunurilor sau pe desfasurare de activitati cuprind taxa zilnica pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate obtinerii de venit, taxa anuala pentru vehicule lente. Pentru anul 2007 bugetul a fost de 5000 lei, iar incasarea de 4352 lei, iar in anul 2008 in buget s-au prevazut tot 5000 lei si s-au incasat 4300 lei.

Structura indicatorului total realizat la 31.12.2008 se prezinta astfel:

7. Venituri din concesiuni si inchirieri

Aceste venituri reprezinta redevente aferente concesiunii bunurilor din domeniul public al orasului (terenuri in special) si chirii aferente inchirierii bunurilor din domeniul privat al orasului (imobile, terenuri).

In anul 2007 s-au prevazut 150000 lei si s-au incasat 173977 lei, iar in 2008 s-au previzionat 180000 lei si s-au realizat 181425 lei. Si aici s-a actionat pe linia imbunatatirii colectarii si executarii silite.

8. Venituri din prestari de servicii si alte activitati

Aceste venituri au inregistrat o diminuare substantiala in anul 2008 fata de 2007. In anul 2007 s-au prevazut 25000 lei si s-au incasat 24863 lei, iar in 2008 s-au previzionat 30000 lei si s-au realizat 18195 lei.

9. Taxe extrajudiciare de timbru

Taxele extrajudiciare de timbru sunt stabilite in sume fixe pe tipuri de servicii prestate, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz, de catre persoanele fizice sau juridice, precum si de catre alti solicitanti ai serviciilor supuse acestor taxe. Taxele extrajudiciare de timbru se platesc anticipat.

Pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 40000 lei si s-au incasat 44580 lei, iar in 2008 s-au previzionat 50000 lei si s-au realizat 49600 lei.

10. Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate

Aceste venituri sunt constituite din diversele tipuri de amenzi aplicate persoanelor fizice si juridice (amenzi de circulatie, amenzi pentru tulburarea linistii publice, cersetorie, nerespectarea legislatiei in constructii, depozitare de materiale pe domeniul public, etc). Pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 70000 lei si s-au incasat 73779 lei, iar in 2008 s-au previzionat 80000 lei si s-au realizat 86648 lei.

11. Diverse venituri

Diverse venituri sau alte venituri pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 30000 lei si s-au incasat 32957 lei, iar in 2008 s-au previzionat 140990 lei si s-au realizat 145075 lei.

12. Donatii si sponsorizari

Donatiile si sponsorizarile la bugetul local Tandarei au fost bugetate in 2007 si 2008 sume de 30000 lei, in anul 2007 realizindu-se 27110 lei si in 2008 25735 lei, sumele reprezentind sponsorizari din partea unor agenti economici pentru diverse manifestati cultural-sportive.

1 Venituri din valorificarea unor bunuri

Reprezinta o categorie importanta de venituri la bugetul local, constind in incasari din vinzarea unor bunuri ce apartin domeniului privat al orasului (apartamente construite din fondul locativ de stat). Sumele sunt mult diferite intre cei doi ani. Daca in 2007 s-au realizat vinzari de 113296 lei, fata de 106000 lei previzionat, in 2008 suma realizata a fost de 9800 lei, fata de 27000 lei bugetat.

14. Subventii de la bugetul de stat

Bugetul local primeste subventii de la bugetul de stat pentru finantarea cheltuielilor de capital ale unitatilor de invatamant preuniversitar, finantarea lucrarilor da cadastru imobiliar, sprijin financiar pentru constituirea familiei, subventii pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri, subventii pentru acordarea trusoului pentru nou-nascuti. Pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 2765000 lei si s-au incasat 2527693 lei, iar in 2008 s-au previzionat 851000 lei si s-au realizat 754387 lei, diferenta find data de finantarea cheltuielilor de capital ale unitatilor de invatamant preuniversitar, pentru care in 2008 s-au alocat sume mai mici, necesare finalizarii lucrarilor de reabilitare la o scoala din oras.

Desi executivul, prin structura de specialitate a actionat intotdeauna, inclusiv pe calea executarii silite, pentru incasarea veniturilor bugetare in interiorul perioadei de prescriere, totusi, la finele anului 2008 s-au inregistrat venituri neincasate (creante) in suma totala de 916335 lei, ceea ce, comparat cu totalul veniturilor proprii incasate in anul 2008 reprezinta un procent de 15,97% din acestea. Aceste sume provin atit din anii precedenti, dar si din anul 2008.

O evolutie in dinamica ultimilor cinci ani a veniturilor totale ale primariei orasului Tandarei scoate in evidenta o crestere substantiala a acestora, atit in ceea ce priveste sumele bugetate, dar si incasarile efective. Astfel, situatia in

sume absolute este urmatoarea:

Anul

Venituri totale bugetate - lei

Venituri totale incasate - lei

Sursa : Consiliul local Tandarei

Din datele de mai sus rezulta faptul ca institutia si-a indeplinit obiectivele privind incasarea veniturilor, detinind de fapt locul intii in statisticile pe judet in ceea ce priveste realizarea indicatorilor veniturilor bugetare.

Reprezentarea grafica este si ea elocventa:

2. Cheltuieli bugetare efectuate in anul 2008 - situatie comparativa cu anul 2007; factori de influenta

Executia cheltuielilor bugetare in anul 2008, comparativ cu anul 2007 se prezinta astfel:

DENUMIREA

INDICATORILOR

CREDITE DEFINITIVE

(lei)

PLATI

EFECTUATE

(lei)

CREDITE DEFINITIVE

(lei)

PLATI

EFECTUATE

(lei)

TOTAL cheltuieli din care

Autoritati publice

- cheltuieli de personal

- bunuri si servicii

- asist. sociala (tichete)

- cheltuieli de capital

Alte servicii publice generale

- cheltuieli de personal

- bunuri si servicii

Ordine publica si siguranta nationala

- cheltuieli de personal

- bunuri si servicii

Invatamant

- cheltuieli de personal

- bunuri si servicii

- asist. sociala (tichete)

- burse

- cheltuieli de capital

Sanatate

- bunuri si servicii

Cultura recreere si religie

- cheltuieli de personal

- bunuri si servicii

-transferuri

Asigurari si asistenta sociala

- cheltuieli de personal

- bunuri si servicii

- ajutoare sociale

Locuinte, servicii si dezvoltare publica

- cheltuieli de personal

- bunuri si servicii

- asist. sociala (tichete)

- cheltuieli de capital

Transporturi

- strazi

Alte actiuni economice

Sursa : Consiliul local Tandarei

Volumul cheltuielilor bugetare totale ale anilor 2007 si 2008 au inregistrat diferente semificative in previziuni si realizari. Astfel, cheltuielile totale bugetate ale anului 2007 au fost de 13863000 lei, din care s-au platit 12310572 lei, adica 88,80%, iar pentru anul 2008 s-au previzionat 19085590 lei, din care s-au utilizat 16082420 lei, adica 84,26% din total credite bugetare aprobate.

Asa cum se poate observa, la nici un capitol de cheltuieli nu au fost depasite creditele bugetare aprobate la nivelul fiecarui an, respectindu-se astfel prevederile legale.

Evolutia cheltuielilor totale, exprimata grafic arata astfel:

1. Cheltuielile autoritatilor publice au cunoscut cresteri in anul 2008 fata de 2007, sub influenta majorarii cheltuielilor de personal, aceasta urmare aplicarii prevederilor legale privind cresterile salariale ale functionarilor publici si personalului contractual in anul 2008, ceea ce a determinat si cresterea obligatiilor aferente catre bugetul asigurarilor sociale, somaj, sanatate, cresterea preturilor bunurilor si utilitatilor achizitionate etc.

Pentru anul 2007 din cei 1425000 lei alocati autoritatilor publice s-au platit 1269352 lei (89,08%), iar in 2008 din 1612900 lei prevazuti s-au platit 1538223 lei (95,37%).

Structura cheltuielilor autoritatilor publice , asa cum rezulta din contul de executie bugetara este formata din cheltuieli de personal (76,68%), bunuri si servicii (18,49%), tichete-cadou (2,92%) si cheltuieli de capital (1,91%).

2. Cheltuielile altor servicii publice generale au avut si ele cresteri in anul 2008 fata de 2007, sub influenta majorarii cheltuielilor de personal, aceasta urmare aplicarii prevederilor legale privind cresterile salariale ale functionarilor publici si personalului contractual in anul 2008, ceea ce a determinat si cresterea obligatiilor aferente catre bugetul asigurarilor sociale, somaj, sanatate, cresterea preturilor bunurilor si utilitatilor achizitionate etc.

Pentru anul 2007 din cei 84500 lei alocati s-au platit 65069 lei (77%), iar in 2008 din 20350 lei prevazuti s-au platit 181811 lei (95,37%).

Structura cheltuielilor, asa cum rezulta din contul de executie bugetara este formata din cheltuieli de personal (76,79%) si bunuri si servicii (23,21%).

Cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala - politia comunitara reprezinta un capitol distinct in buget incepind cu anul 2005, atunci cind s-a infiintat compartimentul. Fata de 110600 lei cheltuieli totale alocate prin buget in anul 2007 s-au platit 93313 lei (84,37%) in 2007, iar in 2008 din cei 143500 lei prevazuti s-au platit 125144 lei (87,21%).

Structura cheltuielilor, asa cum rezulta din contul de executie bugetara este formata din cheltuieli de personal (66,85%) si bunuri si servicii (33,15%).

4. Cheltuieli pentru invatamint - din cheltuielile prevazute in buget in anul 2007, in cuantum de 7534000 lei s-au platit 6968114 lei (92,49%), iar in anul 2008, cind s-au prevazut 8046100 lei si s-au platit 7918324 lei (98,41%). Influentele asupra cheltuielilor au fost cresterile salariale, cresterea volumului si a preturilor bunurilor si utilitatilor achizitionate, scaderea volumului investitiilor de capital in scoli.

Structura cheltuielilor pentru invatamint, asa cum rezulta din contul de executie bugetara este formata din cheltuieli de personal (82,67%), bunuri si servicii (13,06%), tichete-cadou (1,62%), burse (0,24%) si cheltuieli de capital (2,41%).

5. Cheltuielile pentru sanatate nu s-au mai regasit in bugetul anului 2008, deoarece nu au mai fost alocate fonduri pentru bunuri si servicii achizitionate de spitalul orasenesc.

6. Cheltuielile pentru cultura, recreere si religie au cunoscut si ele o majorare in anul 2008 fata de anul 2007. Din cheltuielile prevazute in buget in anul 2007, in cuantum de 154000 lei s-au platit 135018 lei (87,67%), iar in anul 2008, cind s-au prevazut 233700 lei si s-au platit 228257 lei (97,67%).

Structura cheltuielilor, asa cum rezulta din contul de executie bugetara este formata din cheltuieli de personal (25,29%), bunuri si servicii (60,52%) si transferuri (14,19%).

7. Asigurari si asistenta sociala - reprezinta un capitol de cheltuieli la care evolutia a fost ascendenta pe total capitol, influentata in componenta de diversi factori: cresterea salariilor si a cheltuielilor aferente, cresterea volumului si a preturilor bunurilor si utilitatilor achizitionate, diminuarea numarului de dosare de ajutor social, de la o medie de 229 dosare pe luna in 2007 la 207 in anul 2008.

Din cheltuielile prevazute in buget in anul 2007, in cuantum de 1906200 lei s-au platit 1715708 lei (90%), iar in anul 2008, cind s-au prevazut 2286900 lei si s-au platit 1954328 lei (85,46%).

Structura cheltuielilor pentru asigurari si protectie sociala, asa cum rezulta din contul de executie bugetara este formata din cheltuieli de personal (39,65%), bunuri si servicii (8,67%) si ajutoare sociale (51,68%).

8. Locuinte, servicii si dezvoltare publica este un capitol de cheltuieli la care s-au alocat si platit sume mai mari in anul 2008 fata de 2007. Astfel, fata de 2007, an in care s-au alocat 2100700 lei si s-au platit 1543038 lei (73,45%), in 2008 s-au aprobat 5685990 lei credite bugetare definitive si s-au utilizat 3415029 lei (60,06%).

Structura cheltuielilor pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica, asa cum rezulta din contul de executie bugetara este formata din cheltuieli de personal (13,68%), bunuri si servicii (18,50%), tichete de masa (1,09%) si cheltuieli de capital (66,73%).

9. Transporturi este capitolul de cheltuieli unde sunt evidentiate cheltuielile cu repararea si intretinerea strazilor. In anul 2007 s-au alocat 523000 lei si s-au platit 500960 lei (95,79%), iar in anul 2008 au fost planificati 873000 lei si s-au cheltuit 721304 lei (82,62%).

10. Cheltuielile pentru actiuni economice nu s-au mai regasit in bugetul anului 2008.

Evolutia cheltuielilor totale ale bugetului local Tandarei in ultimii cinci ani a urmat traiectoria ascendenta a veniturilor. Sintetic situatia de prezinta astfel:

Anul

Cheltuieli totale bugetate - lei

Cheltuieli totale platite - lei

Sursa : Consiliul local Tandarei

Din datele de mai sus de observa faptul ca utilizarea creditelor bugetare aprobate s-a efectuat in limita prevazute de planul financiar.

Grafic, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:

Din compararea veniturilor si cheltuielilor bugetare totale la sfirsitul anului financiar rezulta deficitul (atunci cind cheltuielile sunt mai mari decit veniturile) sau execedentul (atunci cind cheltuielile sunt mai mici decit veniturile) exercitiului financiar.

Daca facem comparatia ultimilor cinci ani rezulta urmatoarele:

Anul

Venituri totale incasate - lei

Cheltuieli totale platite - lei

Excedent/

Deficit

-lei -

E =  1933

E = 111086

E = 1062756

E = 849456

E = 3113474

Total

Sursa : Consiliul local Tandarei

Executia bugetara a ultimilor cinci ani a adus la bugetul local excedente in suma totala de 5138705 lei. Conform prevederilor legale, la finele fiecarui an excedentul bugetar s-a varsat in fondul de rulment, care , la randul lui a fost utilizat pentru executarea lucrarilor de investitii, asa cum au fost stabilite prin hotarari ale consiliului local (reparatii strazi, alimentare cu apa, studii de fezabilitate etc.)

Si grafic situatia este graitoare:

Aceste rezultate confirma existenta unui management financiar-contabil bun, precum si o buna gestionare a fondurilor publice.

Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primariei la 31.12.2008

Intocmirea situatiilor financiare anuale este precedata de efectuarea inventarierii elementelor si de pasiv, operatiune prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau/si numai valoric, dupa caz.

Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei unitatii in exercitiul financiar incheiat si a performantei institutiei.

Dupa efectuarea inventarierii, valorificarea ei si intocmirea balantei de verificare sintetice, pe baza datelor cuprinse in aceasta, in evidenta analitica si a situatiilor financiare a institutiilor subordonate (centre financiare ale invatamintului, serviciul de Administrare a Domeniului Public, Centrul de gazduire temporara pentru copii si adulti) se intocmesc situatiile financiare ale primariei. Aceste cuprind:

bilantul contabil

contul de rezultat patrimonial

contul de executie bugetara centralizat

contul de executie a bugetului institutiilor publice si activitatilor finantate integral din veniturile proprii (servicii autofinantate ale primariei si in invatamint)

contul de executie a bugetului institutiilor publice si activitatilor finantate integral din veniturile proprii si subventii de la bugetul local (casa de cultura)

disponibil din mijloace cu destinatie speciala (garantii banesti retinute gestionarilor, conform legii)

plati restante

situatia creantelor si datoriilor

situatia activelor fixe

contul de executie a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru bugetele locale

situatia privind executia cheltuielilor angajate la finele trimestrului IV 2008

detalierile capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli.

Contul anual de executie a bugetului are urmatoarea structura:

Legea nr. 82/1991 republicata, legea contabilitatii

- la venituri: prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate, incasari realizate, stingeri pe alte cai decat incasari

la cheltuieli: credite bugetare initiale, credite bugetare definitive, angajamente bugetare, angajamente legale, plati efectuate, angajamente legale de platit, cheltuieli efective.

In conformitate cu prevederile legale, ordonatorul principal de credite (primarul orasului) are obligatia sa intocmeasca si sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte de performanta in care se prezinta pe fiecare obiectiv rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate.

Situatiile financiare de la finele anului sunt documente oficiale de prezentare a situatiei patrimoniului unitatii administrativ teritoriale (orasul Tandarei), precum si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli la data de 31.12.2008.

Situatiile financiare se semneaza de catre conducatorul institutiei (primarul) si conducatorul compartimentului financiar-contabilitate sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Dupa intocmire si semnare, primaria prezinta situatiile financiare anuale la trezoreria orasului pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa si a soldurilor conturilor de disponibilitati, care trebuie sa coincida cu cele din conturile corespunzatoare deschise la trezorerie.

Dupa obtinerea vizei de la trezorerie si certificarea situatiilor financiare de catre auditorul intern al institutiei, acestea, impreuna cu alte rapoarte anexa sunt prezentate la Directia Generala a Finantelor Publice pentru verificare, la data stabilita de normele legale. Rapoartele anexa sunt: raport de analiza pe baza de bilant in care se prezinta in mod deosebit situatia creantelor pe categorii si surse de finantare si cauzele care le-au generat, precum si masurile stabilite pentru lichidarea acestora; raport privind nivelul de asigurare al managementului asupra fiabilitatii sistemului contabil, recomandarile formulate si stadiul implementarii acestora.

Dupa avizarea situatiilor financiare anuale de catre Directia Generala a Finantelor Publice, acestea sunt supuse dezbaterii in Consiliul local, care isi insuseste si aproba situatiile.

CAPITOLUL IV. AUDITUL BUGETELOR LOCALE

4.1. Conceptul de audit public intern si sfera de activitate

Activitatea de audit public intern este reglementata de Legea nr. 672/2002 si de Normele proprii privind exercitarea activitatii de audit intern, aprobate de Directia Generala a Finantelor Publice Ialomita.

Auditul public intern reprezinta o activitate functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile specifice primariei si entitatilor subordonate. Ajuta institutia sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, ce evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare, dind un plus de valoare acesteia.

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate de primarie, inclusiv in institutiile subordonate din punct de vedere financiar, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, efectuarea cheltuielilor, precum si la administrarea patrimoniului public si privat al localitatii.

Compartimentul de audit public intern auditeaza, fara a se limita la acestea, urmatoarele activitati:

. angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;

. platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

. vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al orasului;

. concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al orasului;

. constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

alocarea creditelor bugetare;

sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

sistemul de luare a deciziilor;

proiectul bugetului anual de venituri si cheltuieli al primariei

Voicu V.: "Buget, contabilitate, audit institutii publice", Editura ERA, 2001

sistemele de conducere si control precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

. sistemele informatice utilizate de institutie.

Compartimentul de audit public intern functioneaza in subordinea directa a primarului, exercitand o functie distincta si independenta de activitatile entitatii publice. Prin atributiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie sa fie implicat in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe care in mod potential le pot audita si nici in elaborarea procedurilor de control intern.

Activitatea de audit public intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor externe, incepand de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectiva a lucrarilor si pana la comunicarea rezultatelor acesteia.

Compartimentul de audit public intern are acces sau poate solicita toate datele si informatiile utile si probante (inclusiv cele in format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele misiunii de audit public intern utilizand principiul circuitului auditului (pista de audit).

Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza in recomandari.

Activitatea de audit public intern se desfasoara pe baza de plan, care se intocmeste de Compartimentul de audit public intern si se aproba de primar, in luna decembrie a fiecarui an pentru anul urmator. In afara misiunilor cuprinse in plan auditorul mai poate efectua misiuni de audit ad-hoc, la solicitarea primarului.

Auditorul intern al primariei are obligatia sa informeze primarul, ca ordonator principal de credite, asupra oricaror aspecte privind nerespectarea prevederilor legale, a normelor si procedurile privitoare la activitatea financiar-contabila a primariei si a entitatilor subordonate din punct de vedere financiar si sa propuna masurile corective ce se impun.

Auditorul intern ofera consiliere pe probleme financiar-contabile si nu numai atit, primarului cit si structurilor primarirei si entitatilor din subordinea acesteia.

Conform Normelor proprii de audit, in sfera de activitate a auditului intern al primariei Tandarei sunt cuprinse toate structurile organizatorice ale acesteia, Serviciul A.D.P., S.C. APATERMO S.A., unitatile de invatamint - centre financiare - din oras, Centrul de gazduire temporara pentru copii si adulti, Atelierul de timplarie TERMOROM, asociatiile de proprietari din oras.

Tipurile de audit desfasurate la nivelul primariei sunt:

a) Auditul de sistem - reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora;

b) Auditul performantei - examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c) Auditul de regularitate - reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice, care le sunt aplicabile.

Recomandarile formulate de auditor in rapoarte, devenite obligatorii dupa aprobarea acestora de catre primar trebuie implementate de structurile/entitatile auditate, auditul contribuind astfel la reglementarea unor probleme din activitatea acestora si la intarirea sistemelor si formelor de control intern (autocontrolul, controlul reciproc, controlul ierarhic operativ curent, controlul financiar preventiv), ca o masura a eficientei activitatii de audit intern.

In practica nu au fost situatii in care primarul sau conducatorii entitatilor auditate sa nu-si insuseasca recomandarile din rapoartele de audit. In caz contrar compartimentul audit public intern transmite in mod obligatoriu la UCAAPI - structura teritoriala (D.G.F.P. Ialomita - Biroul Audit Public Intern), sinteze ale recomandarilor neinsusite de catre conducatorul entitatii publice auditate si consecintele neimplementarii acestora, insotite de documentatia relevanta, in termen de 10 zile de la incheierea trimestrului in care s-a desfasurat misiunea de audit.

4.2. Activitati auditate in vederea exprimarii opiniei auditorului asupra executiei bugetului local

Situatiile financiare incheiate de primarie la finele anului reprezinta sinteza activitatii financiar-contabile a institutiei, rezultatul managementului general si financiar al acesteia.

Pentru ca auditorul sa-si poata exprima opinia asupra corectitudinii intocmirii situatiilor financiare, din care face parte si contul de executie bugetara

Legea nr. 672/2002 privind auditul ublic intern

este necesara auditarea tuturor activitatilor financiar-contabile ale anului respectiv. Astfel, auditorul isi fixeaza obiectivele misiunii de audit care sa-i ofere atit imaginea formarii fondurilor publice, cit si utilizarea lor conform legii, dar si administrarea patrimoniului public si privat ale orasului.

Obiectivele avute in vedere in cadrul misiunii de audit a intocmirii bilantului si a executiei bugetului sunt:

  • Existenta bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Consiliul local Tandarei;
  • Existenta si corecta completare a registrelor de evidenta a impozitelor si taxelor locale;
  • Actualizarea prin indexare a impozitelor si taxelor locale si aprobarea lor de Consiliul local Tandarei;
  • Stabilirea, urmarirea, controlul si incasarea impozitelor si taxelor locale;
  • Executarea silita a creantelor bugetare;
  • Angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare;
  • Evidenta angajamentelor bugetare si legale;
  • Efectuarea cheltuielilor numai pe baza documentelor justificative;
  • Existenta, actualizarea si aprobarea programului de investitii;
  • Existenta, actualizarea si aprobarea programului de achizitii publice;
  • Intocmirea lunara a balantei de verificare;
  • Intocmirea trimestriala a situatiilor financiare trimestriale si depunerea acestora la Directia generala a Finantelor Publice la termenele stabilite;
  • Efectuarea executiei bugetare prin unitatile de trezorerie;
  • Stabilirea corecta a rezultatului executiei bugetare;
  • Inregistrarea cronologica si sistematica a operatiunilor patrimoniale pe baza documentelor justificative;
  • Organizarea, efectuarea si valorificarea inventarierii anuale;
  • Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv si a celorlalte forme de control intern.

Documentele supuse verificarii sunt:

bugetul de venituri si cheltuieli aprobat initial si rectificarile ulterioare;

registrele de contabilitate;

registrele rol;

note contabile si documentele justificative ce au stat la baza intocmirii lor (facturi, chitante, state de plata, contracte, comenzi, ordine de plata, extrase de cont, registre de casa etc);

documente centralizatoare;

balantele analitice ale conturilor la 31.12.2008;

fise contabile;

balanta de verificare sintetica la 31.12.2008;

bilantul contabil la 31.12.2008;

contul de executie bugetara la 31.12.2008;

situatiile anexe la darea de seama contabila la 31.12.2008;

documentatia privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv;

registrul special de evidena a documentelor ce se supun controlului financiar preventiv;

documentele specifice angajarii, ordonantarii si platii cheltuielilor bugetare.

De asemenea, auditorul acceseaza programele informatice utilizate in cadrul compartimentelor de specialitate.

Actiunea de auditare a avut in vedere ca operatiunile verificate sa indeplineasca in cel mai inalt grad caracteristicile impuse de normele legale (legalitate, regularitate, incadrarea in plafoanele valorice, economicitatea, eficacitatea, eficienta, oportunitatea temporala si structurala etc.), precum si respectarea principiilor de integralitate, realitate, corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale.

Caracterul misiunii de audit a fost de sondaj, iar procedeul de verificare utilizat pentru indeplinirea obiectivelor propuse a fost controlul documentar. Modalitatile de control folosite au fost: controlul cronologic, controlul sistematic, comparatia de control, analiza si studiul general, calculul de control.

Tipul de auditare efectuat a fost de conformitate/regularitate.

Metode si tehnici utilizate in timpul misiunii:

verificarea - in vederea asigurarii validitatii, realitatii si acuratetei inregistrarilor in contabilitate; tehnici de verificare utilizate:

comparatia: pentru sumele aprobate la plata si sumele platite;

examinarea: pentru detectarea in completarea documentelor de plata;

recalcularea: verificarea calculelor matematice;

garantarea: pentru verificarea realitatii tranzactiilor inregistrate in

contabilitate cu documentele ce au stat la baza inregistrarii acestora;

urmarirea: pentru a se vedea daca toate tranzactiile au fost real efectuate;

interviul: pentru lamurirea unor aspecte legate de organizarea si desfasurarea activitatilor;

esantionarea: pentru analiza intocmirii documentelor si efectuarea platilor;

observarea fizica: pentru formarea unei pareri proprii privind modul de intocmire si emitere a documentelor.

Ca instrumente de audit s-au utilizat chestionarele-lista de verificare - pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare obiectiv auditabil si testele.

Materiale intocmite de auditor in timpul misiunii de audit:

programul de audit;

programul preliminar de interventie la fata locului;

lista privind identificarea legilor aplicabile;

liste ale obiectelor auditabile, pe fiecare obiectiv stabilit, conform programului;

chestionare-liste de verificare;

teste;

documente privind identificarea riscurilor aferente obiectelor auditabile;

documente privind stabilirea factorilor de risc si a ponderilor acestora;

analiza riscurilor;

clasarea riscurilor;

tabelele punctelor tari si punctelor slabe;

tematica in detaliu a misiunii de audit;

nota centralizatoare a documentelor de lucru;

proiect de raport de audit;

minutele sedintelor de deschidere si de inchidere a misiunii;

raportul de audit intern final.

In urma verificarii documentelor si a parcurgerii fazelor misiunii, auditorul intern face constatari, trage concluzii si formuleaza recomandari.

4. Analiza contului de executie bugetara la 31.12.2008

In baza verificarilor efectuate, auditorul intern face constatari legate de fiecare obiectiv stabilit la inceputul misiunii.

In ceea ce priveste contul de executie bugetara incheiat la data de 31.12.2008, auditorul a constatat urmatoarele:

  • colectarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor se realizeaza in baza bugetului aprobat pentru anul 2008 si care, in cursul anului financiar a suportat mai multe rectificari, aprobate de Consiliul local;
  • sunt deschise si operationale registrele-rol de evidenta a masei impozabile la nivelul orasului, cu ajutorul lor tinindu-se contabilitatea analitica a veniturilor si care se completeaza corect pe baza borderourilor desfasuratoare de incasari; in cursul anului 2008 au fost completate toate rubricile din anest registru, pentru a evidentia clar sumele incasate in timpul anului si sumele ramase de incasat in anul urmator; din verificarea prin sondaj a calculelor nu s-au constatat diferente;
  • sistemul informatic utilizat, chiar daca nu ofera o informatie completa este operational si furnizeaza date privind impozitele si taxele locale;
  • veniturile se incaseaza de la contribuabili pe baza de chitante, eliberate atit manual, pe formularele cu regim special, cit si pe calculator, functie de vechimea debitelor achitate;
  • pentru evidenta operatiilor de casa se utilizeaza registrul de casa; veniturile incasate prin casieria primariei se evidentiaza in acest document si sunt varsate zilnic, in zilele lucratoare la trezoreria orasului Tandarei. Pentru ridicarea de numerar se utilizeaza cec-ul. S-a constatat ca nu se fac plati direct din sumele incasate de la contribuabili.
  • evidenta cheltuielilor bugetare se tine cu ajutorul fiselor se cont, pe structura clasificatiei bugetare; din confruntarea evidentei acestora cu contul de executie bugetara transmis de trezorerie nu s-au constatat diferente;
  • sumele preluate in contul de executie bugetara si anexe corespund cu cele din contul de executie bugetara transmis de trezorerie;
  • in contul de executie bugetara s-au trecut corect prevederile definitive ale bugetului;
  • au fost respectate corelatiile prevazute de normele de inchidere elaborate de Ministerul Finantelor;
  • rezultatul exercitiului a fost stabilit corect.

Din analiza datelor cuprinse in contul de executie la 31.12.2008 rezulta urmatoarele:

- Cheltuielile prezentate in mod sintetic in contul de executie bugetara au fost in mod corect preluate si detaliate in Anexa 14 - Unitati administrativ-teritoriale, conform clasificatiei bugetare. De asemenea, sumele cuprinse in contul de executie,in bilantul contabil si in anexe sunt corect totalizate si au corelatie, fiind in mod corect preluate din balantele de verificare sintetice.

Din analiza executiei bugetului pe anul 2008 rezulta ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un excedent de 3113474 lei, care se regaseste in fondul de rulment al institutiei.

In executie se constata ca veniturile totale incasate au fost in suma de 19195894 lei, adica in proportie de 100,57 % fata de prevederi astfel:

  • Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
  • Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
  • Sume defalcate din taxa pe valoarea

adaugata   10.772.128 lei 56,12%

  • Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
  • Donatii si sponsorizari 25.735 lei 0,14%

La capitolul "Venituri proprii" se remarca un aspect pozitiv in activitatea de colectare a impozitelor si taxelor locale, adica o crestere a volumului incasarilor fata de anul 2007 de la 2802302 lei la 5738471 lei in anul 2008.

De notat este realizarea in proportie de 122,43 % a impozitului pe cladiri de la persoane juridice, impozit pe terenul extravilan 117,82%, taxa asupra mijloacelor de transport de la persoane juridice 117,73% si de la persoane fizice cu 105,72 %, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate conform dispozitiilor legale 108,31%, venituri din concesiuni si inchirieri 100,79% si diverse venituri cu 102,90%.

Realizari mai mici au fost inregistrate la impozitul pe teren de la persoane juridice (68,31%), impozitul pe teren de la persoane fizice (81,38%, %), impozitul pe cladiri de la persoane fizice (87,52 %), impozitul pe spectacole (50,22%), venituri din prestari de servicii (60,65%).

La capitolul cheltuieli se constata ca s-au efectuat plati totale in suma de 16082420 lei, adica 84,26% din total prevederi bugetare (credite definitive) aprobate pentru anul 2008. Se constata ca la nici un fel de capitol, subcapitol, paragraf, titlu, articol sau alineat nu au fost depasite creditele aprobate.

In structura cheltuielilor efectuate in anul 2008 ponderea o detin cheltuielile pentru invatamint (56,60% in anul 2007 si 49,24% in anul 2008), cheltuieli pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica (12,53% in 2007 si 21,23% in 2008), cheltuieli pentru asigurari si asistenta sociala (13,95% in 2007 si 12,15% in 2008), si cheltuieli ale autoritatilor publice (10,31% in 2007 si 9,56% in 2008).

Nu sunt inregistrate obligatii de plata restante catre agenti economici sau institutii de credit.

In cursul anului 2008 nu au fost scoase din functiune active inainte de expirarea duratei normale de utilizare.

Nu exista stocuri fara miscare, cu miscare lenta sau de prisos.

In ceea ce priveste corespondeta conturilor din activul bilantului contabil cu cele din pasiv se constata ca aceasta este corecta.

Se constata ca in anul 2008 nu s-au facut imprumuturi din fondul de tezaur si nu au fost contractate credite bancare.

4.4. Concluziile si recomandarile misiunii de audit public intern

Din verificarile efectuate se constata ca in timpul exercitiului bugetar 2008 activitatea financiar - contabila s-a desfasurat conform prevederilor legale:

veniturile bugetare au fost stabilite si incasate conform nivelurilor aprobate ;

deschiderile de credite bugetare au fost efectuate conform repartizarii pe trimestre a bugetului;

toate cheltuielile se inscriu in limitele aprobate, conform repartitiilor bugetare;

inregistrarile efectuate in contabilitate sunt corecte, iar controlul

financiar - preventiv a fost exercitat conform normelor legale;

au fost respectate prevederile O.M.F.P. nr. 1.792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.

Conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea primarului orasului Tandarei.

Responsabilitatea auditorului intern este ca pe baza auditului efectuat sa isi exprime opinia asupra continutului acestora.

Auditorul intern estimeaza ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila de date privind expunerea opiniei acestuia si anume ca bilantul contabil, contul de executie bugetara si situatiile anexe sunt intocmite regulamentar, in baza documentelor justificative si a inregistrarilor contabile, caracterizate prin legalitate, realitate si exactitate. Darea de seama contabila intocmita la 31.12.2008 reda o imagine fidela, clara si completa a bunei gestiuni financiare la nivelul orasului Tandarei.

Auditorul propune, pentru buna desfasurare a activitatii de incasare a veniturilor bugetare urmatoarele:

implementarea unui sistem informatic fiabil si performant, care sa ofere in timp optim informatiile solicitate de ordonatorul de credite, organele de control, Consiliul local sau alte institutii;

implementarea sistemului de plata a impozitelor si taxelor locale prin internet.

CAPITOLUL V

CONCLUZII SI PROPUNERI

Fundamentarea veniturilor publice, dimensionarea cheltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si beneficiari sunt actiuni ce rezulta direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice, prezentindu-se din acest punct de vedere, mai intii, ca o chestiune politica de maxima importanta si apoi ca o problema economica, de colectare a resurselor banesti necesare pentru acoperirea lor.

Formarea resurselor bugetare locale proprii la nivelurile permise de marimea si structura masei impozabile, precum si incasarea impozitelor si taxelor locale sunt atribute ale administratiei publice locale, raspunzatoare atit pentru stabilirea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli (Consiliul local ca autoritate legislativa locala), dar si pentru executia bugetara aferenta (Primaria, prin structurile de specialitate, ca autoritate executiva).

Bugetul local nu este numai un instrument de previziune financiara, dar si un angajament pe care administratia publica si-l asuma in fata colectivitatii locale, cea care l-a ales pentru indeplinirea obiectivelor privind satisfacerea nevoilor publice.

Bugetele locale reprezinta a doua componenta a bugetului public national, dupa bugetul de stat. Relatiile financiare derulate prin intermediul bugetelor locale sunt generate de existenta si activitatea agentilor economici, indiferent de natura capitalului social, sucursale si filiale ale regiilor autonome, de dreptul de proprietate mobiliara si imobiliara al persoanelor fizice si juridice, precum si de alte activitati generatoare de impozite si taxe, acestea in ceea ce priveste formarea fondurilor. Cheltuielile publice, conform legii vizeaza acoperirea nevoilor proprii ale administratiei locale, cheltuieli pentru invatamint, sanatate, cultura, asistenta sociala, servicii de dezvoltare publica, alte actiuni si cheltuieli.

Desi autonomia locala cunoaste o crestere continua, totusi, din punct de vedere financiar, dependenta de bugetul de stat se mentine.

Din analiza si constatarile cuprinse in capitolele anterioare se pot formula urmatoarele concluzii privind executia bugetara in anul 2005 la nivelul Primariei orasului Tandarei:

  • Stabilirea veniturilor proprii ale bugetului local, formate din impozite si taxe locale este conforma prevederilor legale si este precedata de inventarierea masei impozabile a orasului;
  • Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli se face de catre Consiliul Local al orasului, ca si rectificarile intervenite in cursul anului financiar;

In stabilirea cuantumurilor finale ale veniturilor proprii din anul 2008 s-a aplicat principiul prudential, in sensul aprecierii unui grad de incasare a impozitelor si taxelor locale corelat cu datele istorice si conjunctura socio-economica;

  • Incasarea veniturilor se face prin casieria institutiei si prin trezoreria orasului, iar evidenta obligatiilor de plata catre bugetul local, precum si cea a platilor este organizata si opereaza conform normelor legale;
  • Executarea silita a creantelor bugetare, desi aplica toata metodologia impusa de normele legale, in urma carora s-au recuperat sume importatnte din creante restante, totusi aceasta impune o perioada relativ lunga de timp de la declansarea executarii silite pina la incasarea sumelor;
  • Cheltuielile bugetare pentru anul 2008 au fost fundamentate pe fiecare articol de cheltuiala in parte, in cadrul destinatiilor legale: autoritati publice, invatamint, sanatate, cultura si religie, asistenta sociala, servicii de dezvoltare publica, agricultura, alte actiuni;
  • Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate din resursele mobilizate, pentru achizitii de bunuri si prestari de servicii necesare pentru indeplinirea obiectivelor propuse;
  • Platile s-au efectuat in limita prevederilor din bugetul local, cu repartizarea pe trimestre si destinatii;
  • In totalul veniturilor bugetare ponderea o detin transferurile si subventiile de la bugetul de stat (70,11%), veniturile proprii intregind cu doar 29,89%  acest volum;
  • Ponderea cheltuielilor bugetare o reprezinta cele pentru invatamint (49,24%), urmate de serviciile de dezvoltare publica (21,23%), asigurari si asistenta sociala (12,15%) si autoritati publice (9,56%);
  • Executia cheltuielilor bugetare respecta intocmai cele patru faze obligatorii (angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata), iar evidenta angajamentelor

bugetare este conforma prevederilor legale;

  • Executia de casa a bugetului local a respectat normele legale;
  • Intocmirea, verificarea si aprobarea situatiilor financiare ale primariei s-au efectuat conform prevederilor legale;
  • Rezultatul exercitiului financiar a fost stabilit corect si transferat in fondul de rulment al primariei.

Pentru imbunatatirea practicii, procedurilor si deciziilor legate de procesul de fundamantare, elaborare si executie a bugetului local ar putea fi utile urmatoarele propuneri:

  1. Implementarea unui sistem informatic care sa permita atit formarea unei baze de date complete, care sa furnizeze toate informatiile necesare luarii deciziilor, cit si accesibilitate celorlalte structuri functionale ale primariei;
  2. Implementarea sistemului de plata a impozitelor si taxelor locale prin mijloace electronice: card si internet;
  3. Imbunatatirea cadrului legal privind executarea silita a creantelor bugetare, in sensul accelerarii procedurilor de executare silita;
  4. Crearea conditiilor de acces al publicului la informatie prin prezentarea pe pagina de web a primariei, precum si in buletinul informativ al orasului a unor informatii mai detaliate privind aspectele legale de elaborarea bugetului local, cit si executia acestuia; alte mijloace utile in realizarea acestor obiective ar fi intilnirile publice, conferintele, informatiile stradale, centre de informare a cetatenilor;
  5. Consultarea colectivitatii in procesul de luare a deciziilor privind stabilirea bugetului local, participarea publica bazindu-se pe necesitatea consultarii cetatenilor si exprimarea de catre acestia a opiniilor in legatura cu deciziile ce se adopta si de care ei sunt afectati. Acest aspect se inscrie in sfera democratiei participative, care presupune ca, desi Consiliul local si primarul sunt organe investite cu puterea de a lua decizii pentru comunitatea in care au fost alesi, nu fac acest lucru decit dupa consultarea cetatenilor sau cel putin a unor grupuri de cetateni;
  6. Aplicarea  instrumentelor si tehnicilor de colectare a informatiilor de la cetateni, ce pot fi folosite de alesii locali in luarea deciziilor privind nevoile, opiniile, ideile sau dorintelor cetatenilor, ceea ce nu implica un anumit volum de timp si resurse financiare: sesiuni de brainstorming (concentrarea pe o anumita problema, respectiv stabilirea pioritatilor bugetului local si stimularea grupurilor de a genera idei si de a rezolva problema respectiva), tehnici de grup nominal (asemanatoare brainstorming-ului, dar nacesita mai multa planificare, discutii, selectare si clasare a ideilor), focus-grupurile (interviuri de grup focalizate), sondaje de opinie;
  7. Finantarea serviciilor publice prin parteneriat public-privat, concept nou, reprezntind o pozitie moderna de abordare a relatiilor dintre sectorul public si cel privat, in scopul realizarii unui proiect sau a unui serviciu, care este furnizat in mod traditional de catre sectorul public. Fiecare dintre partile contractante are anumite avantaje in raport cu cealalta parte, in privinta derularii sarcinilor specifice. In baza contractelor de parteneriat public-privat, partile contractante din sectorul privat devin furnizori pe termen lung de servicii, combinind responsabilitatile de concepere, construire si exploatare, cu posibilitatea finantarii activelor in scopul furnizarii serviciilor necesare sectorului public. In consecinta, misiunea sectorului public s-ar putea realiza prin intermebiul sectorului privat. Aceasta cooperare s-ar putea dezvolta in conditiile privatizarii utilitatilor publice, pentru atingerea criteriilor de convergenta ale Uniunii Europene. Avantajele acestui tip de finantare ar fi urmatoarele:

accelerarea realizarii infrastructurii, deoarece parteneriatul public-privat permite scetorului public schimbarea accentului dinspre cheltuielile de capital spre fluxul de venituri inregistrat prin plata serviciilor puse astfel la dispozitie. Proiectele s-ar putea derula chiar si in situatia in care disponibilitatea capitalului public este redusa;

implementarea rapida, datorata trecerii responsabilitatii pentru concepere si realizare in sarcina sectorului privat;

reducerea costurilor generale, prin faptul ca proiectele care implica servicii operationale si de intretinere asigura stimulente semnificative pentru sectorul privat, in sensul minimizarii costurilor generale ale unui proiect, ceea ce este mai dificil de atins in cadrul constringerilor existente in procesul bugetar traditional din sectorul public;

imbunatatirea calitatii serviciilor, fata de sistemul traditional al achizitiilor publice;

generarea de venituri suplimentare: sectorul privat poate genera venituri suplimentare din partea tertilor, reducind astfel nivelul subventiilor necesare din partea sectorului public;

intarirea managementului public prin transferarea responsabilitatilor pentru furnizarea de servicii publice, astfel incit autoritatile publice sa poata actiona in calitate de autoritati de reglementare si sa se centreze pe planificarea serviciilor si pe monitorizarea performantelor, in locul managementului curent de servicii publice.

Atribuirea functiilor publice catre sectorul privat s-ar putea realiza prin: concesiune operationala, acorduri de exploatare si contracte de servicii.

Pentru aplicarea acestei modalitati de finantare a serviciilor publice este necesar ca legislatia sa stabileasca cerinte privind stabilirea rolurilor si responsabilitatilor pentru fiecare parte contractanta si sa asigure sisteme eficiente de reglementare si de minitorizare a proiectelor de parteneriat public-privat.

Pentru facilitarea introducerii acordurilor de tip parteneriat public-privat pot fi adoptate mai multe solutii, cum ar fi:

alegerea unui acord cu sectorul privat care reduce riscurile asociate deficientelor de legislatie;

alegerea unui partener privat care este capabil sa administreze riscul legislativ sau de reglementare, cum ar fi in cazul unor reguli valutare nefavorabile ori restrictive privind repatrierea profitului, este de preferat contractarea unor companii locale;

incorporarea unor garantii explicite in contract;

incurajarea instituirii unor mecanisme eficiente de reglementare si de garantare.

  1. Promovarea unei reale autonomii financiare locale, prin modificarea cadrului legislativ privind transferurile de la bugetul de stat. Aceasta s-ar putea realiza practic pe aceleasi criterii aplicabile in cazul cotelor defalcate din impozitul pe venit;
  2. Finantarea obiectivelor de infrastructura locala (drumuri, retele de utilitati, obiective de mediu) prin participarea la proiecte regionale, prin cofinantare, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului local, resursele putind fi dirijate pe alte directii (social, cultural etc)

Apelarea la creditarea bancara pentru acoperirea unor cheltuieli generate de finantarea obiectivelor cuprinse in programele de investitii anuale si multianuale;

  1. Accesarea fondurilor structurale pentru finantarea obiectivelor de investitii.

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Fondurile structurale sunt formate din: Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (FEOGA) - componenta « Orientare », Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER), Fondul Social European (FSE) si Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP). La acestea se adauga Fondul de Coeziune, creat in 199.

Conditiile de accesare a fondurilor structurale sunt: competitivitatea, proiecte concepute conform cerintelor europene si cofinantarea.

Factorii care contribuie la o buna absorbtie a instrumentelor structurale sunt portofoliul de proiecte eligibile, capacitatea administrativa si cofinantarea.

In acest sens este necesar ca primaria sa asigure:

elaborarea studiilor si programelor de dezvoltare;

identificarea si atragerea surselor de finantare;

implementarea proiectelor de interes local si regional.

Politica de dezvoltare regionala si locala este strins legata de existenta unor finante publice locale solide, stabile, programate si bine gestionate. De asemenea, aceasta trebuie sa vina in intimpinarea nevoilor colectivitatii locale si satisfacerea acestor nevoi din ce in ce mai mult cu surse proprii.

In procesul de fundamentare si executie a bugetului local intervine un al treilea factor, necesarul real de surse pentru satisfacerea nevoilor sociale.

Astfel, se poate vorbi de trei elemente ce trebuie luate in considerare in derularea acestor procese: venituri - necesitati - cheltuieli.

CAPITOLUL VI

REZUMATUL LUCRARII

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze executia bugetului local al primariei Tandarei in anul 2008, comparativ cu anul 2007, pornind de la conceptul de autonomie a bugetelor locale, procesul de elaborare, aprobare, executie si raportare a bugetelor locale, analizind executia bugetului pe ansamblu si in structura. Concluziile si propunerile cuprinse in lucrare au la baza date reale, aspecte practice si necesitati strigente ale institutiei.

Comunitatile locale sunt colectivitati umane delimitate teritorial, politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiara a acestora este absolut necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar fi viabila fara autonomia financiara, care ii asigura suportul material al functionarii.

Un alt argument privind autonomia financiara a comunitatilor locale este faptul ca aceste comunitati isi cunosc indeaproape propriile posibilitati privind resursele banesti de provenienta publica si, mai ales, necesitatile ce trebuie acoperite, oportunitatile si prioritatile privind serviciile publice si investitiile pe plan local.

Problema consolidarii autonomiei locale este o preocupare universala, statele democratice contemporane fiind interesate de aplicarea pricipiului descentralizarii serviciilor publice, prin transmiterea, pe baza legala legala, a mai multor competente organelor puterii si administratiei locale.

Autonomia locala in statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale, intocmita de catre Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferinta Europeana a Autonomiei Locale, deschisa semnatarilor conventiei incheiate intre statele membre, din octombrie 1985.

In tara noasta autonomia locala este reglementata de Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala. Conform acesteia c omunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale.

Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si

functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Aplicarea principiilor prevazute nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

El nu aduce atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.

Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.

Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.

Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz.

Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean.

Stabilirea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele locale trebuie sa tina seama de amploarea si de natura raspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficienta si eficacitate.

Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati.

Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit legii.

Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale comunelor, oraselor si judetelor, in conformitate cu principiul autonomiei locale.

Autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile legii.

Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii.

Finantele publice locale in Romania sunt reglementate de Legea nr.273/2006, cu modificari si completari ulterioare.

Aceasta stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale.

Acest act normativ defineste expresiile si termenii utilizati astfel:

buget - document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz numai cheltuielile, in functie

de sistemul de finantare a institutiilor publice;

buget local - document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatii administrativ-teritoriale;

buget local pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti - totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si bugetului propriu al judetului, respectiv ale sectoarelor si al municipiului Bucuresti.

Autoritatile administratiei publice locale beneficiaza de resurse financiare de care dispun in mod liber pentru exercitarea competentelor ce le revin potrivit legii.

Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale, consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in limitele si in conditiile legii.

Veniturile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale se constituie, potrivit legii, din:

a) venituri proprii;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subventii primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete;

d) alte venituri;

e)donatii si sponsorizari.

Cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe categorii de cheltuieli grupate dupa natura economica si destinatia acestora.

Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice locale.

Veniturile proprii si alte venituri ale autoritatilor administratiei publice locale reprezinta, pentru fiecare nivel al administratiei publice locale, o parte determinanta din veniturile bugetului general al unitatilor administrativ-teritoriale, in conditiile legii.

Orice transfer de competente intre stat si autoritatile locale este insotit de asigurarea resurselor echivalente celor destinate anterior exercitarii acestor competente.

Descentralizarea financiara opereaza pe baza unor mecanisme de echilibrare financiara vizand asigurarea egalitatii dintre autoritatile locale de acelasi nivel.

Reglementarea legala care stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale este Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Dispozitiile legii se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:

a) bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;

b) bugetelor institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz;

c) bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, precum si bugetelor altor institutii.

Rolul, competentele si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale in procesul bugetar sunt:

a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, in conditii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta;

b) stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii;

c) urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

d) stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati ori servicii publice de interes local, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul colectivitatilor locale;

e) administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale;

f) contractarea directa de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

g) garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmarirea achitarii, la scadenta, a obligatiilor de plata rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiari;

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta;

i) stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;

j) elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;

k) indeplinirea si a altor atributii, competente si responsabilitati prevazute de dispozitiile legale.

In derularea procesul bugetar un rol important il au ordonatorii de credite.

Ordonatorii de credite sunt acele persoane care au responsabilitati pe linia elaborarii, executiei si raportarii bugetelor locale.

In executia bugetelor locale trebuie respectate obligatoriu urmatoarele principii:

In bugetele locale se cuprind si se aproba, dupa caz, veniturile si creditele bugetare in structura clasificatiei bugetare.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.

Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.

Virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare si de la un program la altul se aproba de consiliul local, pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor.

Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv intre programele aceluiasi capitol, care nu contravin dispozitiilor legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor.

Propunerile de virari de credite bugetare sunt insotite de justificari, detalieri si necesitati privind executia, pana la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare, precum si a programului, de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare si a programului, la care se suplimenteaza prevederile bugetare.

Virarile de credite bugetare se pot efectua incepand cu trimestrul al III-lea

al anului bugetar.

Structura bugetelor locale pe anul 2008 a fost aprobata prin Legea nr. 388/2007 privind legea bugetului de stat pe anul 2008.

Categoriile de venituri cuprinse in bugetul local al orasului Tandarei au fost determinate de structura masei impozabile si de transferurile de la bugetul de stat.

Fata de 19.085.590 lei prevederi bugetare totale definitive, la finele anului fiscal s-au inregistrat realizari totale de 19.195.894 lei, in urmatoarea structura si pondere:

  • Venituri proprii 5.738.471 lei 29,89%
  • Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 1.905.173 lei 9,92%
  • Sume defalcate din taxa pe valoarea

adaugata   10.772.128 lei 56,12%

  • Subventii primite de la bugetul de stat 754.387 lei 3,93%
  • Donatii si sponsorizari 25.735 lei 0,14%

TOTAL VENITURI  19.195.894 lei

Veniturile proprii sunt formate din venituri curente in suma de 5.728.671 lei (99,83%) si venituri din valorificarea unor bunuri in suma de 9.800 lei (0,17%).

Veniturile curente sunt formate din categoriile de venituri stabilite prin macheta:

- impozit pe venit

- impozite si taxe pe proprietate

- impozitul pe spectacole

- taxe pe utilizarea bunurilor sau pe alte activitati

- venituri din proprietate

- venituri din prestari de servicii si alte activitati

- taxe extrajudiciare de timbru

- amenzi, penalitati si confiscari

- diverse venituri.

Veniturile din valorificarea unor bunuri sunt reprezentate de sumele incasate din vinzarea unor bunuri din domeniul privat al orasului: apartamente, terenuri, diverse materiale rezultate din dezmembrari si din vinzarea locuintelor construite din fondurile statului.

Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt sume ce revin bugetului local din aplicarea unei cote de 47% asupra impozitului pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Sumele se vireaza lunar bugetelor locale ale localitatilor pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea

platitorii de impozite.

Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale se stabilesc prin legea bugetului de stat si se repartizeaza unitatilor administrativ-teritoriale pe criterii legal stabilite. Aceste sume sunt destinate finantarii cheltuielilor publice generate de descentralizarea unor activitati, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata sunt stabilite prin legea bugetului de stat si sunt destinate finantarii cheltuielilor din invatamintul preuniversitar de stat, mai precis pentru plata salariilor si a cheltuielilor aferente acestora personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic din aceste institutii.

Subventiile primite de la bugetul de stat au fost destinate acordarii trusoului pentru nou-nascuti, ajutoare pentru incalzirea locuintei si sprijin financiar pentru constituirea familiei.

Donatiile si sponsorizarile la bugetul local au fost obtinute de la diversi agenti economici si au avut ca obiect acoperirea unor cheltuieli ocazionate de manifestari sportive si cultural-artistice organizate de primarie in cursul anului 2008.

Cheltuielile bugetare totale efectuate in anul 2008 au fost in suma de 16.082.420 lei, fata de 19.085.590 lei credite bugetare definitive aprobate.

Structura cheltuielilor pe capitole si ponderea acestora in total se prezinta astfel:

  • Autoritati publice si actiuni externe 1.538.223 lei 9,56%
  • Alte servicii publice generale 181.811 lei 1,13%
  • Ordine publica si siguranta nationala  125.144 lei 0,78%
  • Invatamint  7.918.324 lei 49,24%
  • Cultura, recreere si religie 228.257 lei 1,42%
  • Asigurari si asitenta sociala 1.954.328 lei 12,15%
  • Locuinte, servicii si dezvoltare publica 415.029 lei 21,23%
  • Transporturi  721.304 lei 4,49%

TOTAL CHELTUIELI 16.082.420 lei

Executia bugetara este activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget.

Incheierea executiei bugetare se bazeaza pe urmatoarele principii:

orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, in cadrul prevederilor bugetare si neplatita pina la 31 decembrie se va incasa sau se va plati, dupa caz, in contul bugetului din anul urmator;

creditele bugetare neutilizate pina la inchiderea anului sunt anulate de drept;

disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare se reporteaza in anul urmator; aceste fonduri se utilizeaza in conditiile prevederilor legale si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi;

prevederile legilor anuale si a celor de rectificare actioneaza numai pentru anul bugetar respectiv, pentru care acestea au fost elaborate.

Incasarea veniturilor bugetului local, precum si efectuarea cheltuielilor din buget sunt operatiuni care trebuie in mod obligatoriu sa parcurga, fiecare in parte anumite faze obligatorii.

Astfel incasarea veniturilor presupune parcurgerea unor etape, diferentiate functie de felul venitului.

Executia cheltuielilor aprobate prin buget inseamna efectuarea propriu-zisa a acestora, raspunderea privind legalitatea acestora revenind ordonatorului de credite.

In procesul executiei bugetare cheltuielile parcurg urmatoarele faze:

1. Angajarea cheltuielilor - reprezinta actul care genereaza obligatia institutiei de a plati diverse sume de bani unor terte persoane, in baza angajamentelor legale si bugetare.

2. Lichidarea cheltuielilor - este faza executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.

Ordonantarea cheltuielilor - este faza executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si plata poate fi realizata. Obligatia certa este confirmata, fiind exigibila la o anumita data si in acest caz ordonatorul de credite emite documentul « Ordonantare de plata » pentru efectuarea platii. Ordonantarea de plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie conducatorului compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor.

4. Plata cheltuielilor - este faza finala a executiei bugetare, prin care institutia este eliberata de obligatiile sale fata de terti creditori. Plata se efectueaza de persoane autorizate (contabil), in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate in conditiile legii, prin unitatile de trezorerie sau banci, pentru platile in valuta.

Din verificarile efectuate de auditul intern se constata ca in timpul exercitiului bugetar 2008 activitatea financiar - contabila s-a desfasurat conform prevederilor legale:

veniturile bugetare au fost stabilite si incasate conform nivelurilor aprobate ;

deschiderile de credite bugetare au fost efectuate conform repartizarii pe trimestre a bugetului;

toate cheltuielile se inscriu in limitele aprobate, conform repartitiilor bugetare;

inregistrarile efectuate in contabilitate sunt corecte, iar controlul

financiar - preventiv a fost exercitat conform normelor legale;

au fost respectate prevederile O.M.F.P. nr. 1.792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.

Conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea primarului orasului Tandarei.

Responsabilitatea auditorului intern este ca pe baza auditului efectuat sa isi exprime opinia asupra continutului acestora.

Auditorul intern estimeaza ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila de date privind expunerea opiniei acestuia si anume ca bilantul contabil, contul de executie bugetara si situatiile anexe sunt intocmite regulamentar, in baza documentelor justificative si a inregistrarilor contabile, caracterizate prin legalitate, realitate si exactitate. Darea de seama contabila intocmita la 31.12.2008 reda o imagine fidela, clara si completa a bunei gestiuni financiare la nivelul orasului Tandarei.

Din analiza si constatarile cuprinse in capitolele anterioare ale lucrarii s-au formulat concluzii privind executia bugetara in anul 2005 la nivelul Primariei orasului Tandarei, printre care:

  • Stabilirea veniturilor proprii ale bugetului local, formate din impozite si taxe locale este conforma prevederilor legale si este precedata de inventarierea masei impozabile a orasului;
  • Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli se face de catre Consiliul Local al orasului, ca si rectificarile intervenite in cursul anului financiar;

In stabilirea cuantumurilor finale ale veniturilor proprii din anul 2008 s-a aplicat principiul prudential, in sensul aprecierii unui grad de incasare a impozitelor si taxelor locale corelat cu datele istorice si conjunctura socio-economica;

  • Cheltuielile bugetare pentru anul 2008 au fost fundamentate pe fiecare articol de cheltuiala in parte, in cadrul destinatiilor legale: autoritati publice, invatamint, sanatate, cultura si religie, asistenta sociala, servicii de dezvoltare publica, agricultura, alte actiuni;
  • Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate din resursele mobilizate, pentru achizitii de bunuri si prestari de servicii necesare pentru indeplinirea obiectivelor propuse;
  • Platile s-au efectuat in limita prevederilor din bugetul local, cu repartizarea pe trimestre si destinatii;

Pentru imbunatatirea practicii, procedurilor si deciziilor legate de procesul de fundamantare, elaborare si executie a bugetului local ar putea fi utile unele propuneri, printre care:

  1. Implementarea unui sistem informatic care sa permita atit formarea unei baze de date complete, care sa furnizeze toate informatiile necesare luarii deciziilor, cit si accesibilitate celorlalte structuri functionale ale primariei;
  2. Implementarea sistemului de plata a impozitelor si taxelor locale prin mijloace electronice: card si internet;
  3. Imbunatatirea cadrului legal privind executarea silita a creantelor bugetare, in sensul accelerarii procedurilor de executare silita;
  4. Crearea conditiilor de acces al publicului la informatie prin prezentarea pe pagina de web a primariei, precum si in buletinul informativ al orasului a unor informatii mai detaliate privind aspectele legale de elaborarea bugetului local, cit si executia acestuia; alte mijloace utile in realizarea acestor obiective ar fi intilnirile publice, conferintele, informatiile stradale, centre de informare a cetatenilor;
  5. Promovarea unei reale autonomii financiare locale, prin modificarea cadrului legislativ privind transferurile de la bugetul de stat. Aceasta s-ar putea realiza practic pe aceleasi criterii aplicabile in cazul cotelor defalcate din impozitul pe venit;
  6. Finantarea obiectivelor de infrastructura locala (drumuri, retele de utilitati, obiective de mediu) prin participarea la proiecte regionale, prin cofinantare, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului local, resursele putind fi dirijate pe alte directii (social, cultural etc)
  7. Accesarea fondurilor structurale pentru finantarea obiectivelor de investitii.

Finantarea serviciilor publice prin parteneriat public-privat, concept nou, reprezntind o pozitie moderna de abordare a relatiilor dintre sectorul public si cel privat, in scopul realizarii unui proiect sau a unui serviciu, care este furnizat in mod traditional de catre sectorul public.

  1. Consultarea colectivitatii in procesul de luare a deciziilor privind stabilirea bugetului local, participarea publica bazindu-se pe necesitatea consultarii cetatenilor si exprimarea de catre acestia a opiniilor in legatura cu deciziile ce se adopta si de care ei sunt afectati. Acest aspect se inscrie in sfera democratiei participative, care presupune ca, desi Consiliul local si primarul sunt organe investite cu puterea de a lua decizii pentru comunitatea in care au fost alesi, nu fac acest lucru decit dupa consultarea cetatenilor sau cel putin a unor grupuri de cetateni;
  2. Aplicarea  instrumentelor si tehnicilor de colectare a informatiilor de la cetateni, ce pot fi folosite de alesii locali in luarea deciziilor privind nevoile, opiniile, ideile sau dorintelor cetatenilor, ceea ce nu implica un anumit volum de timp si resurse financiare: sesiuni de brainstorming (concentrarea pe o anumita problema, respectiv stabilirea pioritatilor bugetului local si stimularea grupurilor de a genera idei si de a rezolva problema respectiva), tehnici de grup nominal (asemanatoare brainstorming-ului, dar nacesita mai multa planificare, discutii, selectare si clasare a ideilor), focus-grupurile (interviuri de grup focalizate), sondaje de opinie;




Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.