Curs de situatii financiare anuale ale intreprinderilor

CURS DE SITUATII FINANCIARE ANUALE ALE INTREPRINDERILOR

1. CONCEPTUL DE SITUATII FINANCIARE

Obtinerea unei imagini fidele a pozitiei financiare, performantelor si modificarilor pozitiei financiare reprezinta obiectivul fundamental al contabilitatii. Realizarea unui asemenea deziderat nu presupune intotdeauna focalizarea pe elemente de detaliu, ci mai curand agregarea lor in imagini globale, care surprind viata actuala si perspectivele intregului.

A decide corect si operativ inseamna a fi in permanenta bine informat Elaborarea deciziilor economice si aprecierea activitatii trecute se fundamenteaza esential pe informatii de natura contabila. Structurarea si agregarea informatiilor de aceasta natura are loc in situatiile financiare anuale ale entitatilor.

Situatiile financiare anuale ale entitatilor sunt documente oficiale care trebuie sa prezinte o imagine fidela a pozitiei financiare, performantelor si modificarilor pozitiei financiare. Prin aceste situatii se prezinta intr-o structura formalizata informatii de natura financiar-contabila necesare utilizatorilor.

Intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale se face la sfarsitul fiecarui an, deoarece in Romania, in prezent, exercitiul financiar este anul calendaristic. Redactarea situatiilor financiare anuale este obligatorie si in cazul fuziunii, diviziunii sau incetarii activitatii, evenimente care pot surveni oricand in cursul exercitiului, motiv pentru caredenumirea de situatii financiare anuale in acest caz este improprie.

2. OBIECTIVUL SITUATIILOR FINANCIARE

Obiectivul situatiilor financiare anuale il reprezinta furnizarea de informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a entitatilor, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice. Conform cadrului general IASC, majoritatea utilizatorilor au nevoie de aceste informatii pentru:

a hotari cand sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda o investitie de capital ;

a evalua raspunderea sau gestiunea manageriala ;

a evalua capacitatea entitatii de a plati si de a oferi alte beneficii angajatilor sai;

a evalua garantiile pentru creditele acordate entitatii;

a determina politicile de impozitare;

a determina profitul si dividendele ce pot fi distribuite;

a elabora si utiliza date statistice despre venitul national;

a reglementa activitatea intreprinderilor.

Totusi, situatiile financiare nu ofera toate informatiile necesare utilizatorilor deoarece:

in buna masura exprima efecte financiare ale unor evenimente trecute;

nu contin, de regula, informatii nonfinanciare.

Situatiile financiare prezinta rezultatele obtinute in gestionarea resurselor de catre managementul entitatii, ceea ce semnifica, de fapt, competenta si legitimitatea acestei structuri. Functie de informatiile mentionate, investitorii vor decide asupra optiunii adecvate: pastrarea investitiei, dezvoltarea acesteia sau retragerea din afacere.

3. POZITIE FINANCIARA, PERFORMANTA SI MODIFICARI

IN CADRUL POZITIEI FINANCIARE

Utilizatorii situatiilor financiare urmaresc cu prioritate capacitatea entitatii de a genera numerar sau echivalente de numerar, inclusiv, continuitatea activitatii acesteia. De parametrii mentionati depinde capacitatea firmei de a-si plati angajatii si furnizorii, de a rambursa la scadenta creditele si dobanzile aferente, de a remunera proprietarii investitiei. O evaluare corecta a acestor aspecte solicita informatii multiple asupra pozitiei financiare, performantei obtinute si a modificarilor intervenite in pozitia financiara.

Pozitia financiara a entitatii depinde de:

resursele economice pe care le controleaza;

structura financiara a acestora;

lichiditatea si solvabilitatea dovedita;

capacitatea de adaptare la schimbarile mediului economic.

Pozitia financiara rezulta sintetic din relatia:

Capital propriu = Active totale – Datorii totale

Performanta entitatii vizeaza posibilitatea acesteia de a obtine profit. De aici rezulta dimensiunea potentiala a resurselor pe care firma le va detine si controla in viitor.

Determinarea performantei rezulta din relatia:

Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli

Modificarea pozitiei financiare rezulta din informatiile referitoare la modul de desfasurare a activitatilor de exploatare, finantare si investitii in perioada raportata. Functie de aceste informatii, poate fi evaluata capacitatea viitoare a entitatii de a genera numerar sau echivalente de numerar.

4. CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUATIILOR FINANCIARE

Utilitatea informatiilor continute in situatiile financiare depinde de urmatoarele 4 caracteristici:

• Inteligibilitatea;
• Relevanta;
• Credibilitatea;
• Comparabilitatea.

Inteligibilitatea presupune ca informatiile trebuie sa fie usor de inteles de un utilizator care dispune de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si de notiuni de contabilitate. Exista informatii complexe si relevante in situatiile financiare pe care nu toata lumea le intelege. A sustine ca orice informatie contabila cu carácter complex poate fi inteleasa oricand si de oricine inseamna a nega necesitatea calificarii si perfectionarii resurselor umane in acest domeniu.

Relevanta exprima insusirea informatiei de a influenta esential procesul de elaborare a deciziilor. Astfel va putea fi estimata capacitatea entitatii de a profita de oportunitati si de a reactiona rapid la situatii nefavorabile, in sens de adaptare. De asemenea, relevanta informatiei permite previzionarea rezonabila a pozitiei financiare si performantei viitoare a firmei. Informatia relevanta este acea informatie care ajuta utilizatorii sa evalueze corect evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor viitoare. In acest context opereaza conceptul numit

pragul de semnificatie

conform caruia o informatie este semnificativa daca omisiunea sau declararea ei eronata influenteaza nemijlocit deciziile economice ale utilizatorului. Pragul de semnificatie reprezinta mai curand o limita decat o insusire primara a informatiei de a fi utila si relevanta.

Credibilitatea presupune ca informatia sa nu contina erori semnificative, sa nu fie partinitoare si sa ofere suficiente elemente de certitudine in elaborarea deciziilor de catre utilizatori. Caracterul de relevanta al informatiei nu genereaza automat credibilitatea acesteia. Eventualele daune disputate in cadrul unui litigiu nu trebuie consemnate ca atare in bilant, fiind mai logica prezentarea acestora intr-o nota explicativa a situatiilor financiare. Pentru a fi credibila, orice informatie trebuie sa aiba in vedere:

reprezentarea fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a entitatii;

reflectarea substantei economice a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar a formei lor juridice;

prevalenta economicului asupra juridicului.

La randul ei, credibilitatea presupune ca informatia sa fie:

Neutra, ceea ce inseamna nepartinitoare, lipsita de influente. Situatiile financiare nu sunt neutre daca prin selectarea si prezentarea informatiei influenteaza luarea deciziei sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat.

Prudenta. Incertitudinile care planeaza asupra multor evenimente si tranzactii ale entitatiiimpun in mod obiectiv elaborarea unei informatii prudente. Neincasarea creantelor incerte, durata de utilizare probabila a utilajelor si echipamentelor, eventualele reclamatii aferente produselor vandute cu o perioada de garantie se afla constant sub semnul intrebarii. Evitarea supraevaluarii activelor si veniturilor, a subevaluarii cheltuielilor si datoriilor, la care adaugam luarea in considerare a eventualelor pierderi, riscuri si deprecieri probabile, constituie dimensiuni esentiale ale principiului prudentei, regasite firesc intr-o informatie contabila de aceeasi natura.

Integrala. Pentru a fi credibila, informatia din situatiile financiare trebuie sa fie completa, evident in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie conjugat cu costul obtinerii acesteia. Nu vom prefera o informatie completa a carui cost de obtinere depaseste net marimea riscului asumat printr-o decizie aleatoare. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si astfel sa nu mai aiba un carácter credibil si sa devina defectuoasa din punct de vedere al relevantei.

Comparabilitatea. Orice informatie castiga in valoare daca poate fi comparata in timp si in spatiu, respectiv daca poate fi raportata la alte valori de referinta. Consemnarea si cuantificarea efectului financiar al acelorasi tranzactii si evenimente trebuie efectuate in mod consecvent, intr-o maniera unitara, atat in cadrul entitatii, de-a lungul timpului, cat si in cadrul mai multor entitati, in acelasi moment. Orice modificare intervenita in metodele de evaluare si prezentare a informatiilor in situatiile financiare trebuie mentionata in politicile contabile ale entitatii. Comparabilitatea nu trebuie sa conduca la imobilism si stagnare in politicile contabile.

5. UTILIZATORII SITUATIILOR FINANCIARE

Prin natura si continutul lor, datele continute in situatiile financiare trebuie :

• sa fie accesibile pentru orice persoana care are cunostinte despre lumea afacerilor si doreste sa se informeze asupra acestui domeniu ;
• sa permita investitorilor si creditorilor sa-si formuleze o opinie corecta si relevanta asupra mediului economic al firmei, rezultatelor obtinute, inclusiv asupra elementelor de risc potential ;
• sa ofere informatii suficiente cu privire la datoriile si creantele entitatii, lichiditatea si solvabilitatea acesteia;
• sa exprime intr-o forma clara obligatiile entitatii, inclusiv raporturile cu actionarii/asociatii si statul (drepturi si obligatii).

6. lucrari contabile privind inchiderea

exercitiului financiar

Intocmirea situatiilor financiare anuale este precedata de efectuarea unor lucrari contabile preliminare, desfasurate in urmatoarea succesiune:

v    intocmirea balantei de verificare primara;

v    inventarierea elementelor de activ si de pasiv;

v    contabilizarea operatiilor de regularizare:

diferentele constatate la inventariere;

amortizarile;

provizioanele;

ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor;

diferentele de curs valutar;

delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor;

variatia stocurilor.

v    determinarea rezultatului contabil;

v    determinarea rezultatului fiscal, a impozitului pe profit si contabilizarea acestuia;

v    intocmirea balantei de verificare finala;

v    inchiderea conturilor de activ si de pasiv.

Intocmirea balantei de verificare primara. Operatiunile economice consemnate in documente au fost transpuse sub forma articolelor contabile in evidenta contabila cronologica, de aici prelucrarea continuand in evidenta contabila sistematica, sursa a datelor continute in balanta de verificare. Prin intermediul balantei se realizeaza centralizarea si controlul sumelor inregistrate in conturi. Se descopera astfel eventualele erori care au condus la disparitia relatiilor de echilibru valoric dintre debitul si creditul conturilor pe totalul general al balantei. Precizam ca in aceasta balanta figureaza cu sold atat conturile din clasa cheltuielilor, cat si cele din clasa veniturilor. Este vorba numai despre cheltuielile si veniturile perioadei curente din clasele 6 si 7, aferente de regula ultimei luni a exercitiului financiar, respectiv luna decembrie.

Inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv. Prin datele ei, balanta de verificare exprima ceea ce ar trebui sa existe in realitate pe teren. De regula, intre datele balantei de verificare si situatia faptica, apar diferente sau nepotriviri. Pentru constatarea, descrierea si evaluarea existentului faptic la un moment dat are loc inventarierea generala. Operatiune complexa, inventarierea poate fi realizata de personalul propriu al entitatii sau de terti. Nu pot face parte din comisia de inventariere gestionarii depozitelor supuse inventarierii si contabilii care tin evidenta gestiunii respective. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor faptice mentionate in listele de inventariere cu cele din contabilitate, respectiv evidenta tehnic-operativa. Pentru elementele la care se constata deprecieri se intocmesc liste separate, solutia contabila fiind inregistrarea unei ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare in cazul deprecierilor reversibile sau consemnarea unei amortizari suplimentare in cazul deprecierilor ireversibile.

Contabilizarea operatiilor de regularizare are in vedere tratamentul contabil al tuturor diferentelor constatate la inventariere. In acest scop in evidenta contabila cronologica vor fi redactate articole contabile referitoare la:

v    plusuri de inventar

inregistrarea plusului de inventar la utilaje in valoare de 2500 lei

2131 = 131 2500

- inregistrarea plusului de inventar la materii prime in valoare de 1500 lei

601 = 301 -1500

- inregistrarea plusului de inventar la produse finite in valoare de 2100 lei

345 = 711 2100

- inregistrarea plusului de inventar la numerarul existent in caserie in suma de 5 lei

5311 = 7588 5

v    minusuri de inventar

- inregistrarea minusului de inventar la un utilaj, valoare contabila 2000 lei, valoare amortizata 1800 lei

% = 2131 2000

2813                           1800

6583                                 200

- inregistrarea minusului de inventar la materiale auxiliare in suma de 10 lei

6022 = 3022 10

- inregistrarea minusului de inventar la semifabricate in suma de 100 lei

711 = 341 100

- inregistrarea minusului de inventar la numerarul existent in caserie in suma de 3 lei

6588 = 5311 3

- inregistrarea minusului de inventar la marfurile din magazin, pret cu amanuntul 47,6 lei, TVA 7,6 lei, adaos comercial 10 lei

% = 371 47,6

607 30

378 10

4428 7,6

- imputarea minusului de inventar la semifabricate gestionarului la pretul de 120 lei+TVA 19%

4282 = % 142,8

7588 120

4427 22,8

v    regularizarea amortizarilor

inregistrarea constatarii unei deprecieri suplimentare definitive la un mijloc de transport in suma de 1500 lei

6811 = 2813 1500

v    regularizarea provizioanelor

anularea unui provizion pentru litigii in suma de 990 lei

1511 = 7812 990

- majorarea unui provizion pentru garantii acordate clientilor cu 800 lei

6812 = 1512 800

v    regularizarea ajustarilor pentru deprecierea/pierderea de valoare a activelor

- inregistrarea unei ajustari pentru deprecierea unui utilaj in suma de 500 lei

6813 = 2913 500

- diminuarea unei ajustari pentru deprecierea stocului de produse finite cu suma de 350 lei

3945 = 7814 350

v    regularizarea diferentelor de curs valutar

inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar in suma de 400 lei aferente creantei fata de un client extern

665 = 4111 400

- inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar in suma de 300 lei aferente datoriei fata de un furnizor extern

665 = 401 300

- inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar in suma de 200 lei aferente disponibilitatilor bancare in valuta

665 = 5124 200

inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar in suma de 400 lei aferente creantei fata de un client extern

4111 = 765 400

- inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar in suma de 300 lei aferente datoriei fata de un furnizor extern

401 = 765 300

- inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar in suma de 200 lei aferente disponibilitatilor bancare in valuta

5124 = 765 200

v    regularizari privind delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor

inregistrarea cheltuielilor cu chiriile platite la cheltuielile perioadei curente in suma de 1200 lei

612 = 471 1200

- inregistrarea veniturilor din chiriile platite la veniturile perioadei curente in suma de 2000 lei

472 = 706 2000

Determinarea rezultatului contabil presupune inchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri ale perioadei curente din clasele 6 si 7 prin contul de profit si pierdere 121 astfel:

- inchiderea conturilor de cheltuieli si a contului 711 “Variatia stocurilor” cand prezinta sold debitor

121 = %

ct. cheltuieli

711

- inchiderea conturilor de venituri, inclusiv a contului 711 “Variatia stocurilor” cand prezinta sold creditor

% = 121

ct. venituri

711

In urma inchiderii conturilor de cheltuieli si venituri ale perioadei curente se determina rezultatul contabil: soldul debitor al contului 121 reflecta pierderea entitatii, iar soldul creditor al acestui cont reflecta profitul contabil (brut).

Determinarea rezultatului fiscal, a impozitului pe profit si contabilizarea acestuia. Rezultatul fiscal se determina dupa relatia:

Rezultat fiscal = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile fiscal – deduceri

fiscale – pierdere fiscala reportata din exercitiile precedente.

Daca rezultatul fiscal este profit se determina impozitul pe profit prin aplicarea cotei legale de impozit (16%) asupra profitului impozabil:

Impozit pe profit = Rezultatul fiscal (profit) * 16%.

Impozitul astfel determinat se inregistreaza in contabilitate prin formula contabila :

691 = 4411 impozitul datorat.

Ulterior contul 691 de cheltuieli cu impozitul pe profit se inchide prin conul 121 de profit si pierdere astfel :

121 = 691

Dupa inchiderea contului 691, soldul contului 121 reflecta profitul net inregistrat de entitate.

Intocmirea balantei de verificare finala este lucrarea prin care se centralizeaza miscarile de valori pe baza datelor continute in registrul sistematic cartea-mare. Spre deosebire de prima balanta, acum conturile de cheltuieli si venituri nu mai prezinta sold deoarece au fost inchise prin contul de profit si pierdere.

Inchiderea conturilor de activ si de pasiv presupune redactarea urmatoarelor formule contabile cu ajutorul contului 892 “Bilant de inchidere”:

892 = %

ct. activ

si

% = 892

ct. pasiv

7. redactarea situatiilor financiare anuale

Bilantul se intocmeste prin preluarea si centralizarea soldurilor conturilor din clasele 1 – 5. Prin bilant se determina doi indicatori:

fondul de rulment calculat ca diferenta intre active circulante si obligatii nete;

pozitia financiara neta curenta ca diferenta intre total active si obligatii curente.

Contul de profit si pierdere se intocmeste prin preluarea si centralizarea rulajului cumulat al conturilor de cheltuieli si venituri din clasele 6 si 7 respectiv a soldului debitor/creditor al contului 711 inainte de inchidere. Prin contul de profit si pierdere se determina:

rezultatul din exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare;

rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare;

rezultatul curent = venituri din exploatare + venituri financiare – cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare;

rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare;

rezultatul brut = venituri totale – cheltuieli totale;

rezultatul net = rezultatul brut – cheltuieli cu impozitul pe profit.

Situatia modificarilor capitalului propriu cuprinde o prezentare pe fiecare element de capitaluri prprii a soldului la inceputul exercitiului, cresterilor, reducerilor si a soldului la sfarsitul exercitiului.

Situatia fluxurilor de trezorerie reflecta influenta activitatilor de exploatare, de investitii si de finantare asupra mijloacelor banesti ale entitatii (crestere/descrestere).

Notele explicative la situatiile financiare anuale contin informatii suplimentare si relevante pentru necesitatile utilizatorilor privind elementele semnificative:

Nota 1 “Active imobilizate” prezinta valoarea bruta si ajustarile activelor imobilizate (amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare) cu sold la inceputul exercitiului, cresteri, reduceri si sold la sfarsitul exercitiului;

Nota 2 “Provizioane” prezinta pe categorii de provizioane soldul la inceputul exercitiului, transferuri in cont, transferuri din cont si sold la sfarsitul exercitiului;

Nota 3 “Repartizarea profitului” prezinta profitul net repartizat pe destinatiile legale si profitul ramas nerepartizat;

Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare” prezinta modul de formare a rezultatului din exploatare cu ajutorul urmatorilor indicatori: cifra de afaceri neta, costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate, cheltuielile activitatii de baza, cheltuielile activitatilor auxiliare, cheltuielile indirecte de productie, rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete, cheltuielile de desfacere, cheltuielile generale de administratie, alte venituri din exploatare si rezultatul din exploatare;

Nota 5 “Situatia creantelor si datoriilor” prezinta pe total si pe categorii de creante si datorii soldul la sfarsitul exercitiului defalcat pe termene de lichiditate (sub 1 an si peste 1 an) respectiv pe termene de exigibilitate (sub 1 an, 1-5 ani, peste 5 ani);

Nota 6 “Principii, politici si metode contabile” prezinta reglementarile contabile aplicate la intocmirea situatiilor financiare anuale, abaterile de la principiile contabile si de la politicile contabile, de la metodele de evaluare, motivele absentei comparabilitatii, suma dobanzilor incluse in costul activelor cu ciclu lung de fabricatie, aspecte legate de reevaluarea imobilizarilor corporale, ajustarile exceptionale de valoare efectuate in scop exclusiv fiscal etc.;

Nota 7 “Participatii si surse de finantare” prezinta informatii legate de certificatele de participare, valori mobiliare, obligatiuni convertibile, capitalul social subscris, actiunile emise, actiuni rascumparabile, actiuni emise in timpul exercitiului, obligatiunile emise;

Nota 8 “Informatii privind salariatii, administratorii si directorii” prezinta informatii legate de indemnizatiile, avansurile si creditele acordate organelor de administratie, conducere si supraveghere, obligatiile contractuale privind plata pensiilor catre fostii membrii ai organelor de administratie, conducere si supraveghere, precum si informatii privind salariatii entitatii (numar mediu, salarii platite, cheltuieli cu asigurarile sociale si alte cheltuieli cu contributiile pentru pensii;

Nota 9 “Principalii indicatori economico-financiari” prezinta urmatorii indicatori:

1.     Lichiditatea curenta = active curente / datorii curente

2.     Lichiditatea imediata = (active curente – stocuri) / datorii curente

3.     Gradul de indatorare = capital imprumutat *100 / capital prorpiu sau capital angajat

4.     Indicatorul privind acoperirea dobanzilor = profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit / cheltuieli cu dobanda

5.     Viteza de rotatie a stocurilor = stoc mediu*365 / costul vanzarilor sau costul vanzarilor / stoc mediu

6.     Viteza de rotatie a debitelor clienti = sold clienti*365 / cifra de afaceri

7.     Viteza de rotatie a creditelor furnizori = sold furnizori*365 / /Achizitii de bunuri

8.     Viteza de rotatie a activelor imobilizate = cifra de afaceri / active imobilizate

9.     Viteza de rotatie a activelor totale = cifra de afaceri / total active

10.  Rentabilitatea capitalului angajat = profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit / capital angajat

11.  Marja bruta din vanzari = profitul brut din vanzari*100 / cifra de afaceri

Nota 10 “Alte informatii” prezinta alte informatii privind relatiile entitatii cu filiale, entitati asociate sau cu alte entitati in care se detin participatii, informatii privind impozitul pe profit, cifra de afacerivenituri si cheltuieli extraordinare, venituri si cheltuieli inregistrate in avans, sumele achitate intr-un contract de leasing, efecte comerciale scontate neajunse la scadenta, datorii probabile si angajamente acordate etc..