Elaborarea unui buget de trezorerie[1]

Sa presupunem exemplul firmei FLOWERS, pentru care vom intocmi un buget de trezorerie lunar, pentru primele 6 luni ale anului.

Intrarile de numerar sunt reprezentate in exclusivitate de incasari din vanzarea produselor realizate (pentru simplificare), ceea ce presupune ca firma sa previzioneze evolutia vanzarilor (ceea ce implica un anumit grad de incertitudine aferent previziunii):

Firma FLOWERS are incheiate contracte cu clientii sai, in care sunt prezazute si termenele de plata, astfel incat poate determina incasarile din vanzari:

n     pentru 30% din vanzari, plata se face in luna livrarii;

n     pentru 60% din vanzari, plata se face in luna urmatoare livrarii;

n     pentru 10% din vanzari, plata se face la doua luni dupa livrare.

Firma FLOWERS are la inceputul anului o valoare a creantelor clienti de 150 mil.lei, pe care le va incasa 50% in prima ianuarie si 50% in martie.

In aceste conditii, intocmim partea din bugetul de trezorerie aferenta intrarilor de numerar (toate valorile sunt exprimate in mil.lei):

In aceasta situatie:

- pentru cifra de afaceri aferenta lunii ianuarie, incasarile efective sunt:

in luna ianuarie, in luna februarie, in luna martie.

- soldul creantelor-clienti la sfarsitul primului semestru aferente vanzarilor din luna mai se calculeaza ca diferenta intre cifra de afaceri din luna mai si toate incasarile aferente care s-au efectuat in primul semestru.

Pentru primul semestrului al anului curent, firma FLOWERS estimeaza urmatoarele cheltuieli

materiile prime folosite reprezinta 65% din cifra de afaceri si se achizitioneaza cu o luna inainte de vanzarea produselor finite, plata furnizorilor fiind facuta in luna urmatoare;

salariile si impozitele reprezinta 8% din vanzari;

distribuirea de dividende in valoare de 20 mil.lei in luna ianuarie.

In aceste conditii, previziunile lunare privind iesirile de numerar sunt:

Astfel se determina fluxurile nete de trezorerie (incasari totale-plati totale)

Se observa ca firma se confrunta cu un deficit de trezorerie in primele 2 luni, in urmatoarele 4 luni previzionandu-se un surplus de trezorerie. INSA toate aceste calcule au fost facute pe baza previziunii vanzarilor, implicit existand riscul aparitiei unor factori imprevizibili sau a erorii de estimare. Pentru a fi acoperita la aceste riscuri, firma poate stabili un nivel minim al trezoreriei de 30 mil.lei.

Consideram ca firma dispune de numerar in valoare de 15 mil.lei la inceputul anului. Trebuie calculat surplusul/deficitul cumulat de trezorerie, pentru a determina disponibilitatile/necesarul de trezorerie:

In primele doua luni, firma FLOWERS are probleme financiare pe termen scurt, insa situatia se redreseaza in urmatoarele luni. Se pune deci problema finantarii temporare a deficitului de trezorerie prin gasirea unor fonduri atrase de catre firma la costuri cat mai mici. Sa presupunem ca firma poate contracta credite pe termen scurt, conform necesitatilor, la o rata a dobanzii de 40%. La sfarsitul lunii ianuarie se constata un necesar de 58,9 mil.lei. Contractarea unui credit in valoare de 58,9 mil.lei pentru o luna genereaza pentru luna februarie cheltuieli aferente rambursarii imprumutului de 58,9 mil.lei plus dobanda aferenta: 1,675 mil.lei. Dar, in luna urmatoare, fluxul net de trezorerie este de -72,7 mil.lei, firma fiind astfel in incapacitate de rambursare a creditului contractat in luna precedenta, astfel incat va prelungi acest credit, totodata solicitand un nou credit pentru acoperirea dobanzii si pentru realizarea nivelului trezoreriei minime, urmand a rambursa creditele in luna urmatoare, cand fluxul net este suficient

Observatie: in cazul prezentat am presupus ca firma FLOWERS se imprumuta pe termen scurt pentru acoperirea deficitului de trezorerie si am considerat ca poate plasa surplusul de disponibilitati intr-un depozit ce ofera 20% anual. Dobanda aferenta depozitului de 14,135 mil. lei din luna aprilie a fost calculata astfel: = 0,216 mil.lei si are impact asupra cash flow-ului din luna aprilie.

Noile imprumuturi pe termen scurt sau depozitele ce pot fi facute la sfarsit de luna sunt estimate pornind de la trezoreria la inceput de luna la care se adauga fluxul net (cash flow) generat in acea luna, respectiv eventualele dobanzi la creditele contractate sau depozitele realizate in luna anterioara si se scade trezoreria minima necesara a fi pastrata ca disponibil in fiecare luna.

De exemplu calculul pentru luna ianuarie a fost facut astfel:

-58,9 = 15 + (-43,9) - 30 (in tabel semnul minus a insemnat preluarea sumei rezultate la capitolul noi imprumuturi)

Calculul pentru luna februarie a fost facut astfel:

Calculul pentru luna martie a fost facut astfel:

(in acest caz s-a avut in vedere si rambursarea creditului pe termen scurt cumulat contractat in lunile anterioare)

Calculul pentru luna aprilie a fost facut astfel:

+ 178,6 + 0,216 - 30

Calculul pentru luna mai a fost facut astfel:

Calculul pentru luna iunie a fost facut astfel: