FUNDAMENTAREA SI FINANTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE LA SPITALUL CLINIC DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE "CUZA VODA"-IASI

Cap 1. Organizare si functionalitate la Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda"-Iasi

1.1.Scurt istoric al Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie  "Cuza Voda"-Iasi

Prin Hrisovul Domnesc nr. 908 din 1 ianuarie 1852 , Domnitorul Moldovei , Grigore Alexandru Ghica Voda infiinteaza institutul pentru Scoala de Mosit, cu azil pentru pruncii parasiti  si un birou ,pe care-l pune sub dependenta Epitropiei Sf. Spiridon din Iasi .
            In vederea acestei asezari Domitorul daruieste "Casele sale parintesti " din ulita Goliei, astazi str.Cuza Voda nr.34.
            La acestea sau mai adaugat cu timpul unele portiuni de teren de prin prejur fie prin donatie fie prin cumpararea .
            Spitalul poseda teren pe care este asezat in suprafata de 10.149 mp. Pe acest teren se afla ,cladirile principale in care functioneaza spitalul, format din doua constructii:una veche ce a fost donata de dopmnitor ,cu subsol ,beciuri ,parter si etaj si care ocupa o suprafata de 676mp.;iar alta formata din pavilioanele II-VI ce au fost construite in perioada 1906-1912 cu demisol parter si la pav.VI si cu etaj si ocupa circa 1540mp.
Prima cladire fiind acoperita cu tabla ,iar a doua constructie fiind acoperita cu tigla .Cladirile cit si atenasele au instalatie electrica,apa si canalizare .
            Cu timpul s-a tot transformat dupa necesitati si cerinte , astfel ca inainte de 1944 era un spital cu 100 paturi si o scoala de moase.
            Dupa 1944 ,adica in anul 1945 spitalul era darimat in parte de catre faptele de razboi , functiona dor cu 5-6 paturi si acestea instalate in pavilionul vechi de la  poarta.
            Cu timpul s-a mai adaugat paturi , dar numai la Pavilionul I  , vechi , care si acesta nu corespundea , intrucit necesita serioase reparatii.
            Imobillele Spitalului Maternitatea Ghica Voda care erau proprietatea Sf.Spiridon din Iasi , asezate in  str. Cuza Voda nr.34, au fost predate Ministerului Sanatatii pe data de 1 Aprilie 1948,conform Deciziei de redresare economica nr.202 publicata in M.Of. nr.27/3.02.1948.
            Pina in anul 1949 a functionat cu un numar de 30-40 paturi si fara inventarul si instrumentarul necesar,spitalul fiind preluat de la Epitropia Sf. Spiridon Iasi cu un inventar si instrumentar  redus si reformat.
            In anul 1949 Ministerul Sanatatii pune la dispozitie fonduri necesare ,astefel ca in toamna anului 1949,Spitalul de stat nr.5 Iasi fost Maternitatea , functioneaza normal cu 200 paturi si cu tot inventarul si instrumentarul necesar.
            Cu timpul spitalul a fost inzestrat cu o instalatie de sterilizare tip.Camson II, aparate de radiologie si fizioterapie, telefoane interioare ,calorifere etc.
            La 1 iulie 1951 spitalul a fost unificat si a capatata numele de Spitalul Unificat de Ginecologie si Obstetrica Iasi ajungind la 260 paturi  in care functioneaza si clinica I- a Obstetricala a UMF - Iasi.
            Cu timpul s-a extins, a mai fost construita o cladire moderna corpul A cu sase nivele, in prezent spitalul se denumeste Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi, functionand cu 450 paturi si trei clinici universitare.
            In anul 2004 prin infiintarea Centrului regional de terapie intensiva neonatala, spitalul a devenit Unitate de nivel III.
            Structura actuala:

ATI - 30 paturi;

Ginecologie - 90 paturi;

Obstetrica - 170 paturi;

Compartiment obstetrica -ginecologie gravide cu risc - 15 paturi;

Neonatologie - 75 paturi;

Terapie intensiva neonatala - 45 paturi;

Neonatologie - prematuri - 25 paturi;

Laborator clinic;

Laborator pentru diagnostic prenatal;

Laborator anatomie patologica;

Compartiment radiologie;

Farmacie;

Ambulator de specialitate: - cabinete specialitate;

- cabinet planning familial.

Birou  RUNOS;

Serviciul financiar - contabilitate;

Serviciul administrativ;

Serviciul de statistica si informatica medicala;

 Studiul istoriei ii face pe oameni mai stiutori si mai intelepti. Aceasta axioma trebuie completata cu observatia lui Pitagora: "daca sunteti intrebati pentru care din toate stiintele este nevoie de mai multa intelepciune, sa raspundeti: pentru medicina". Un secol si jumatate de activitate didactica, medicala si stiintifica reprezinta oameni si fapte care in congruenta lor au contribuit la edificarea medicinii moderne in Romania.
Domnitorul filantrop a realizat inca de acum 150 de ani ca tezaurul biologic al poporului roman (femeie de varsta fertila, copii si tineri) trebuie ajutat si protejat. Traim cu speranta ca faclia aprinsa de domnitorul Grigore Al.Ghica va arde continuu.

1.2. Obiect si domeniu de activitate

Spitalul Clinic de Obstretica si Ginecologie Iasi colaboreaza cu celelalte unitati sanitare din municipiul Iasi in vederea asigurarii competente a asistentei medicale a bolnavilor atunci cand intervin probleme de diagnostic sau terapeutica cu complicatii interdisciplinare.

In cadrul Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi functioneza urmatoarele sectii:

Comitetul directoral;

Clinica I, cadrul acestei sectii functioneaza:

Sectia clinica ginecologie I;

Sectia clinica obstetrica I.

Clinica II, impartita in:

Sectia clinica ginecologie II;

Sectia clinica ostetrica II.

Clinica IV, impartita in:

Sectia ginecologie IV;

Sectia clinica obstetrica IV.

Neonatologie, structura pe:

Sectia clinica neonatologie I;

Sectia clinica neonatologie II;

Sectia clinica neonatologie-prematuri.

Teraprie intensiva;

Alte cadre, aici fiind vorba despre:

Nucleu cercetare;

Diagnostic prenatal;

A.T.I.;

Planning Familial;

Ambulatoriu Spital;

Laborator analize medicale;

Laborator anatomie patologica;

Laborator radiologie;

Farmacie;

Compartiment S.C.P.I.N. ;

Serviciu statistica;

Compartiment audit;

Contencios;

Birou financiar contabil;

Birou achizitii si aprovizionare;

Birou runos;

Servciu tehnic  administrativ;

Compartiment sanatate s securitate in munca;

Culte.

Organizare interna

Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi, a fost infiintat prin Decretul 296/1973 si functioneaza ca unitate sanitara cu paturi in subordinea Ministerului Sanatatii in conformitate cu dispozitiile legii 95/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.

Structura spitalului este aprobata prin Ordinul ministrului sanatatii nr.453/30.04.2004.

Fiind spital clinic de Categoria a IV-a, Spitalul Clinic de Obstretica si Ginecologie are, in afara sarcinilor spitalicesti proprii si atributii in invatamantul medical superior, de cercetare stiintifica si de indrumare metodologica.

Spitalul Clinic de Obstretica si Ginecologie este unitate cu personalitate juridica, avand o capacitate de 415 de paturi.

Spitalul este subordonat Autoritatii de Sanatate Publica Iasi si Ministerului Sanatatii. Pe linie de invatamant medical superior, Spitalul Clinic de Obstretica si Ginecologie Cuza Voda Iasi este subordonat Universitatii de Medicina si Farmacie Gh. Popa.

Conducerea spitalului este asigurata de un manager

Managerul incheie contract de management cu Ministerul Sanatatii Publice, pe o perioada de 3 ani. Contractul de management poate fi prelungit sau poate inceta inainte de termen, in urma evaluarii anuale efectuate pe baza criteriilor de performanta stabilite prin ordin al Ministrului sanatatii publice.

In domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice managerul are, in principal, urmatoarele atributii:

   a) stabileste si aproba numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, in functie de normativul de personal in vigoare;

   b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul spitalului;

   c) aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal;

   d) propune structura organizatorica, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii, in vederea aprobarii de catre Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, de ministerele care au spitale in subordine ori in administrare sau retea sanitara proprie;

e) numeste membrii comitetului director.

Functia de manager persoana fizica este incompatibila cu :

exercitarea oricaror alte functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate inclusiv in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti

exercitarea oricarei activitati sau oricarei alte functii de manager, inclusiv cele neremunerate;

exercitarea unei activitati sau a unei functii de membru in structurile de conducere ale unei alte unitati spitalicesti;

exercitarea oricarei functii in cadrul organizatiilor sindicale sau patronale de profil.

Constituie conflict de interese detinerea, de catre manager, persoana fizica, manager persoana juridica, ori reprezentant al persoanei juridice, de parti sociale, actiuni sau interese, la societati comerciale sau organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care persoana in cauza exercita sau intentioneaza sa exercite functia de manager. Dispozitia de mai sus se aplica si in cazurile in care astfel de parti sociale, actiuni sau interese sunt detinute de catre rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv, ale persoanei in cauza.

Incompatibilitatile si conflictul de interese sunt aplicabile atat persoanei fizice, cat si reprezentantului desemnat al persoanei juridice care exercita sau intentioneaza sa exercite functia de manager de spital.

Daca managerul selectat prin concurs ori reprezentantul desemnat al persoanei juridice selectate in urma licitatiei se afla in stare de incompatibilitate sau in conflict de interese, acesta este obligat sa inlature motivele de incompatibilitate sau de conflict de interese in termen de 30 de zile de la aparitia acestora. In caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept. Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, ministerul sau institutia publica semnatara a contractului de management, va putea cere persoanelor in cauza despagubiri, conform clauzelor contractului de management.

Persoanele care indeplinesc functia de manager la spitalele si celelalte unitati sanitare care au sub 0 de paturi, cu exceptia spitalelor din subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pot desfasura activitate medicala in institutia respectiva

In cadrul spitalului se organizeaza si functioneaza un comitet director, format din :

Manager ;

Director medical ;

Director financiar-contabil ;

Director administrativ ;

Director de ingrijiri .

Ocuparea functiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului, iar atributiile comitetului director sunt stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii Publice.

Sectiile, laboratoarele si serviciile medicale sunt conduse de un sef de sectie, sef de laborator sau, dupa caz, sef de serviciu. Aceste functii se ocupa prin concurs sau examen organizat conform normelor aprobate prin ordin al Ministrului Sanatatii Publice.

Functiile de sef de sectie, sef de laborator, farmacist-sef, asistent medical sef sunt functii de conducere si vor putea fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti sau, dupa caz, asistenti medicali, cu o vechime de cel putin 5 ani in specialitatea respectiva.

Sefii de sectie au ca atributii indrumarea si realizarea activitatii de acordare a ingrijirilor medicale in cadrul sectiei respective si raspund de calitatea actului medical, precum si atributiile asumate prin contractul de administrare.

In spital functia de sef de sectie este ocupata de cadrul didactic cu gradul cel mai mare de predare, la recomandarea senatului sau a consiliului profesoral al institutiei de invatamant medical superior in cauza.

Profesorii universitari pot ocupa functii de sef de sectie pana la varsta de 70 de ani, cu avizul Colegiului Medicilor din Romania si cu aprobarea ministrului sanatatii publice.

In cadrul spitalului functioneaza

un consiliu etic,

un consiliu medical al carui presedinte este directorul medical si este alcatuit din sefii de sectii, de laboratoare, farmacistul-sef si asistentul sef.

Principalele atributii ale consiliului medical sunt urmatoarele:

a.             imbunatatirea standardelor clinice si a modelelor de practica in scopul acordarii de servicii medicale de calitate in scopul cresterii gradului de satisfactie a pacientilor;

b.             monitorizarea si evaluarea activitatii medicale desfasurate in spital in scopul cresterii performantelor profesionale si utilizarii eficiente a resurselor alocate;

c.             elaborarea proiectului de plan de achizitii al spitalului in limita bugetului estimat;

d.            intarirea disciplinei economico-financiare.

un consiliu stiintific al carui presedinte este directorul de cercetare si dezvoltare

Componenta si atributiile consiliului etic si ale consiliului stiintific se stabilesc prin ordin al Ministrului Sanatatii Publice.

Tot in cadrul spitalului functioneaza un consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandari managerilor spitalului in urma dezbaterilor.

Membrii consiliului consultativ sunt:

A.         2 reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice sau ai Autoritatii De Sanatate Publica, cu personalitate juridica ;

B.         2 reprezentanti numiti de Consiliul Judetean ori Local, dintre care unul specialist in finante publice locale, pentru spitalele aflate in administrarea consiliilor judetene sau locale, dupa caz;

C.         managerul spitalului;

D.         2 reprezentanti ai universitatii sau facultatii de medicina ;

E.          2 reprezentanti ai mediului de afaceri, nominalizati de patronatele reprezentantive la nivel national.

Reprezentantii sindicatelor legal constituite in unitate, afiliate federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de ramura sanitara, au statut de invitati permanenti la sedintele consiliului consultativ.

Membrii consiliului consultativ al spitalului public se numesc prin ordin al Ministrului Sanatatii Publice

Consiliul consultativ se intruneste, in sedinta ordinara, cel putin o data la 3 luni, precum si ori de cate ori va fi nevoie, in sedinte extraordinare. Deciziile consiliului se iau in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai, cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.

Persoanele din conducerea spitalului, respectiv managerul, membrii comitetului director, sefii de sectie, de laborator sau de serviciu si membrii consiliului consultativ, au obligatia de a depune o declaratie de avere, o decaratie de interese, precum si o declaratie cu privire la incompatibilitati, in termen de 15 zile de la numirea in functie, la Ministerul Sanatatii Publice. Declaratia se actualizeaza ori de cate ori intervin modificari in situatia persoanelor in cauza; actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data aparitiei modificarii, precum si a incetarii functiilor sau activitatilor. Declaratiile se afiseaza pe site-ul spitalului.

Spitalul este obligat sa asigure :

Prevenirea si combaterea bolilor transmisibile ;

Efectuarea consultatiilor, investigatiilor, tratamentelor si a altor ingrijiri pacientilor ;

Stabilirea corecta a diagnosticului si a conduitei terapeutice pentru pacienti ;

Aprovizionarea si distribuirea medicamentelor ;

Aprovizionarea in vederea asigurarii unei alimentatii corespunzatoare, atat din punct de vedere calitativ cat si din punct de vedere cantitativ, respectand legislatia in vigoare privind alocatia de hrana ;

Realizeaza conditiile necesare privind aplicarea masurilor de protectie a muncii si de paza contra incendiilor ;

Asistenta medicala a mamei si copilului precum si urmarirea aplicarii masurilor pentru ocrotirea acestora ;

Desfasurarea de activitati proprii de cercetare potrivit posibilitatilor de dotare si incadrare cu personal ;

Asigurarea asistentei medicale si a functionalitatii unitatii sanitare in situatii de urgenta.

In perioada de carantina limiteaza accesul persoanelor straine in unitate iar in sectiile cu specific deosebit cum este cea de nou nascuti se interzice accesul persoanelor straine ;

Colaboreaza cu Directia De Asistenta Sociala pentru a lua toate masurile impuse de Legea 272/2004 si alte acte normative privitoare la protectia copilului.

1.4. Functionalitate

Departamentul financiar - contabilitate, este subordonat Directorului financiar - contabil si are urmatoarele atributii:

organizarea contabilitatii conform prevederilor legale si asigurarea efectuarii corecte si la timp a inregistrarilor;

organizarea analizei periodice a utilizarii bunurilor materiale si luarea masurilor necesare impreuna cu celelalte birouri si servicii din unitate, in ceea ce priveste stocurile disponibile, supranormative, fara miscare sau cu miscare lenta sau pentru prevenirea oricaror alte imobilizari de fonduri;

intocmirea la timp si in conformitate cu dispozitiile legale a darilor de seama contabile;

exercitarea controlului financiar preventiv in conformitate cu dispozitiile legale;

participarea la organizarea sistemului informational al unitatii, urmarind folosirea cat mai eficienta a datelor contabilitatii;

organizarea evidentei tehnico-operative si gestionare; asigurarea tinerii lor corecte si la zi;

organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale si regularizarea diferentelor constatate;

intocmirea proiectelor privind bugetul de venituri si cheltuieli;

efectuarea corecta si in conformitate cu dispozitiile legale a operatiunilor de incasari si plati in numerar;

se ocupa de creditele necesare, corespunzator comenzilor si contractelor emise, in limita creditelor aprobate;

verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, continutului si legalitatii operatiunii;

intocmirea propunerilor de plan casa pentru plati in numerar;

luarea masurilor necesare pentru asigurarea integritatii patrimoniului si pentru recuperarea pagubelor produse.

Departamentul Resurse Umane, este subordonat managerului si asigura :

Aplicarea legislatiei in domeniul managementului resurselor umane privind angajarea, evaluarea, perfectionarea profesionala a resurselor umane din cadrul unitatii;

Asigura intocmirea documentatiilor privind modificarea/actualizarea organigramei spitalului, a numarului de posturi, a regulamentului de organizare si functionare, a statului de functiuni;

Efectueaza lucrari privind incheierea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca precum si acordarea tuturor drepturilor prevazute de legislatia muncii;

Urmareste intocmirea si actualizarea de catre conducatorii de compartimente a fiselor de post si asigura gestionarea lor conform prevederilor legale;

Gestioneaza procesul de realizare a evaluarii si intocmirea rapoartelor/fiselor de evaluare a performantelor profesionale individuale;

Stabileste si actualizeaza conform reglementarilor legale, salariile de incadrare si celelalte drepturi salariale pentru personalul din cadrul unitatii;

Asigura introducerea in baza de date a informatiilor referitoare la personal si actualizeaza baza cu datele noilor angajati;

Asigura gestiunea carnetelor de munca;

Opereaza in carnetele de munca toate modificarile privind functia, salariul si alte sporuri salariale pe baza contractelor de munca;

Intocmeste documentatia privind pensionarea pentru limita de varsta sau invaliditate pentru personalul din unitate;

Intocmeste si actualizeaza Registrul de evidenta a salariatilor;

Asigura secretariatul comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante si intocmeste lucrarile privind incadrarea in munca a candidatilor declarati admisi pe baza proceselor verbale ale comisiilor, in conformitate cu prevederile legale;

Calculeaza vechimea in specialitate si vechimea in munca la incadrare;

Executa lucrarile de normare a personalului aplicand criteriile de normare din normativele in vigoare;

Fundamenteaza fondul de salarii necesar personalului din unitate in vederea intocmirii proiectului de Buget de Venituri si Cheltuieli;

Intocmeste lucrarile de salarizare lunar, de promovare;

Intocmeste documentatia privind acordarea salariilor de merit pentru personalul din cadrul Serviciului;

Intocmeste documentatia privind acordarea premiilor anuale (al 13-lea salariu), conform legii;

Stabileste salariile de baza ale personalului contractual ca urmare a evaluarii anuale;

Intocmeste si transmite situatiile periodice solicitate de ASP, CJAS, Directia Judeteana de Finante, Directia judeteana de Statistica;

Asigura operarea programarilor si efectuarii concediilor de odihna ale angajatilor;

Intocmeste formalitatile in vederea acordarii de concedii cu/fara plata si sine evidenta acestora;

Elibereaza la cerere adeverinte privind calitatea de salariat care atesta vechimea in munca sau drepturile salariale;

Intocmeste documentatia privind sanctionarea personalului unitatii in baza raportului Comisiei de Disciplina;

Intocmeste orice alte lucrari prevazute de Codul Muncii;

Executa la termenul precizat, orice alta lucrare repartizata de catre conducerea unitatii privind problemele specifice serviciului RUNOS.

Prin Trezorerie se efectueaza operatiunile de incasari si plati in numerar care privesc sectorul public si anume:

incasarea in numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum si fondurile speciale, de la agentii economici, institutii publice si contribuabili;

depunerea in conturile Trezoreriei, catre institutii publice a sumelor ridicate din cont si ramase nefolosite, precum si a surplusului soldului de casa;

eliberarea de numerar, la cererea institutiilor publice din conturile acestora, in vederea efectuarii de plati prin casieria proprie a acestora pentru salarii, drepturi de asigurari sociale si deplasari.

Toate operatiunile de incasari si plati in numerar se consemneaza in documente care se aproba de catre organele in drept.

Pentru primirea, verificarea, numararea, pastrarea si eliberarea numerarului la nivelul trezoreriei se organizeaza compartimentele tezaur-casierie.

La nivelul unei trezorerii, fluxul de incasari si plati in numerar se desfasoara prin:

casa de incasari;

casa de plati;

casa de tezaur.

Fiecare trezorerie foloseste sumele incasate in numerar pentru a acoperi necesitatile de plati catre institutiile publice. In acest scop, fiecare trezorerie intocmeste un program lunar cu defalcarea pe zile a incasarilor si platilor, cu stabilirea soldului intre incasari si plati.

In cazul in care incasarile nu acopera necesitatile de plati, soldul respectiv se completeaza de catre Directia de Trezorerie Judeteana. In cazul in care avem sold de casa in plus, acesta este pus la dispozitia Directiei de Trezorerie, care il distribuie intre unitatile de trezorerie in cadrul judetului.

Organizarea casei de incasari

Casele de incasari ale trezoreriei primesc in timpul programului de lucru, varsaminte in numerar. Operatiunile de primire a numerarului se efectueaza pe baza urmatoarelor documente: foaie de varsamant cu chitanta, ordin de incasare si borderou privind incasarile.

Primirea numerarului se face numai dupa verificarea si avizarea documentelor de catre Compartimentul de Control si Evidenta a Veniturilor. La primirea documentelor de la platitor, se verifica respectarea reglementarilor privind varsarea impozitelor si a taxelor pe bugete si incadrarea corecta a veniturilor pe capitole si subcapitole prevazute in clasificatia bugetara.

Dupa verificare, foaia de varsamant si chitanta se transmite la casierie, pe baza de borderou, in care se semneaza de primirea acestuia. Foile de varsamant se inregistreaza in registrul de casa, care se intocmeste in trei exemplare.

Depunerea numerarului la casierie se poate face astfel:

- prin depunerea cu ordin de incasare;

- prin depunerea pe baza de borderou.

Pentru depunerile de numerar, in operatiunile interne ale trezoreriei, se foloseste ordinul de incasare, care se intocmeste de Serviciul de Control al Veniturilor si se trimite la casierie in vederea incasarii sumei. Casierul controleaza ordinul de incasare, primeste si verifica banii, dupa care semneaza ordinul de incasare si il inregistreaza in registrul de casa.

Depunerea numerarului cu borderou se efectueaza in momentul incasarii de impozite si taxe de catre agentii incasatori.

Organizarea si functionarea casei de plati

Casele de plati efectueaza plati in numerar la cererea institutiilor publice sau persoanelor fizice, pe baza urmatoarelor documente: cecul pentru eliberarea numerarului, ordinul de plata, cecul cu limita de suma si factura cu dispozitie de incasare.

Toate sumele de bani platite trebuie sa se inregistreze in aceeasi zi in evidentele casieriei.

La sfarsitul zilei, casierul verifica daca sumele platite pe baza documentelor respective, impreuna cu numerarul pe care il are in casierie corespund cu suma primita in avans la inceputul fiecarei zile operative. Dupa verificare se intocmeste registrul de casa in trei exemplare.

Organizarea si functionarea casei de tezaur

Sumele incasate si platite in timpul de functionare a casieriei se inregistreaza in casierie tezaur a trezoreriei in aceeasi zi.

Incasarile aduse dupa terminarea programului la ghiseu, se inregistreaza in conturile respective cu data zilei urmatoare.

Plafoanele de casa se stabilesc de unitatile teritoriale ale trezoreriei, de comun acord cu sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei, in care se vor include biletele de banca si moneda metalica.

Excedentul de numerar de la unitatile teritoriale ale trezoreriei se va depune de catre acesta, cu foaia de varsamant, la sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei, conform graficului stabilit de trezorerie cu banca.

1.5.Relatii cu personalul

In acordarea asistentei medicale, personalul medico-sanitar are datoria de a se conforma normelor de etica si de deontologie medicala; el trebuie sa actioneze intotdeauna in interesul bolnavului, pentru promovarea starii de sanatate a populatiei, sa aiba o atitudine activa fata de nevoile de ingrijire a sanatatii fiecarui cetatean si a intregii populatii; sa ingrijeasca toti bolnavii cu acelasi interes si umanism.

Personalul spitalului trebuie sa actioneze cu fermitate pentru gospodarirea judicioasa a mijloacelor materiale si banesti, sa lupte impotriva oricaror forme de risipa sau abateri de la disciplina, sa contribuie la intarirea ordinii in administrarea bunului public.

Prin Legea nr. 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, gestiunea sistemului de stabilire a salariului de baza se asigura de catre ordonatorul principal de credite, cu incadrarea in resursele financiare alocate anual si in numarul de posturi stabilite prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale.

Stabilirea salariilor de baza individuale se face potrivit normelor de evaluare a performantei individuale.

Salariile de baza in sectorul bugetar se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente:

a) valoarea de referinta universala, care se exprima in lei si care este baza unica de determinare a valorii de referinta, proprie fiecarui sector de activitate bugetara;

b) indicatori de prioritate intersectoriala, exprimati in procente, diferentiati pe domenii de activitate;

c) valoarea de referinta sectoriala, exprimata in lei, rezultata din inmultirea valorii de referinta universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala, utilizati ca:

- baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv;

- baza de calcul pentru salariile de baza corespunzatoare grilelor de salarizare specifice;

- baza de calcul al cuantumului indemnizatiei lunare.

d) grile de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru functiile specifice fiecarui sector de activitate.

Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical, se desfasoara pe baza de contract, incheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei si cercetarii.

Cercetarea stiintifica medicala se efectueaza pe baza de contract de cercetare, incheiat intre spital si finantatorul cercetarii.

Spitalele au obligatia sa desfasoare activitatea de educatie medicala si cercetare (EMC) pentru medici, asistenti medicali si alt personal. Costurile acestor activitati sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul public poate suporta astfel de costuri, in conditiile alocarilor bugetare.

Angajatii au urmatoarele drepturi

Dreptul la salarizare pentru munca depusa ;

Dreptul la repaos zilnic si saptaminal ;

Dreptul la concediu de odihna ;

Dreptul la demnitate in munca ;

Dreptul la egalitate de sanse si tratament

Dreptul la securitate si sanatate in munca ;

Dreptul de acces la formare profesionala ;

Dreptul la informare si consultare ;

Dreptul de a participa la actiuni colective ;

Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat ;

Dreptul la protectie in caz de concediere ;

Dreptul la negociere colectiva ;

Dreptul de a lua parte la ameliorarea conditiilor de munca.

Angajatii au obligatia de a respecta urmatoarele

Sa se prezinte la serviciu in deplina capacitate de munca, sa inceapa si sa inceteze munca la orele stabilite prin programul unitatii si sa indeplineasca atributiile ce le revin la locul de munca;

Sa semneze personal condica de prezenta la ora venirii la serviciu si la ora plecarii de la serviciu ;

Sa nu paraseasca locul de munca in timpul programului de lucru ;

Sa aiba un comportament civilizat in cadrul colectivului de munca ;

Sa aiba o atitudine corecta fata de pacient si sa respecte normele cu privire la drepturile pacientului ; cadrele medico - sanitare vor adopta o conduita civilizata, politicoasa, neomitand formele si saluturile atat fata de pacient cat si fata de vizitatori si insotitorii acestuia. Toti salariatii spitalului vor actiona intr-un climat de liniste care sa asigure confort psihic pacientilor, evitand pe cat posibil orice disconfort fonic. Atat medicii cat si personalul cu pregatire medie si auxiliara se vor comporta cu pacientii si apartinatorii acestora intr-o maniera care sa excluda orice posibilitate de interpretare din partea acestora ca se doreste sau se urmareste o remunerare a actului medical si de ingrijire alta decat cea prevazuta de acele normative in vigoare respectiv decat salariul obtinut pe statul de plata;

Sa foloseasca in intregime si cu eficenta timpul de lucru ;

Sa raspunda la chemarea conducerii unitatii atunci cand este necesara prezenta sa la locul de munca ;

Sa poarte echipamentul de protectie specific fiecarui compartiment si functie in parte ;

Sa vegheze la mentinerea integritatii patrimoniului spitalului ;

Sa-si imbunatateasca permanent nivelul cunostintelor generale si profesionale ;

Sa execute la timp si in bune conditii atributiile de serviciu specificate in fisa postului precum si a celorlalte sarcini ce decurg din functia sau postul ocupat potrivit legii ;

Sa execute dispozitiile si instructiunile date de sefii locului de munca sau de conducerea unitatii ;

Sa respecte prevederile legale cu privire la acordarea asistentei medicale, la supravegherea bolnavilor si tratarea urgentelor medico -chirurgicale ;

Salariatii care intra in contact cu publicul a aiba fata de acest o atitudine civilizata si sa rezolve problemele acestora corect, operativ si cu respectarea legislatiei ;

Sa nu lase instalatiile si aparatele in functie supraveghere ;

Sa nu paraseasca locul de munca pana la venirea schimbului, iar in cazul in care acsta nu se prezinta la serviciu sa ceara aprobarea sefului pentru a parasi locul de munca ;

Sa mentina si sa respecte ordinea si curatenia la locul de munca ;

Sa nu consume alcool in timpul serviciului sau sa se prezinte sub influenta alcoolului la locul de munca ;

Sa nu fumeze in unitate decat in locurile special amenajate;

Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca orice neregula, abatere sau greutate ivita la locul de munca ;

Sa respecte secretul de serviciu ;

Sa manifeste fidelitate fata de unitate si sa nu denigreze unitatea ;

In intreaga activitate desfasurata in cadrul spitalului personalul medico - sanitar are obligatia de folosi un limbaj politicos atat fata de pacienti cat si fata de insotitorii si vizitatorii pacientilor.

1.6.Relatiile cu exteriorul

1. Relatii cu institutiile ierarhic superioare si subordonate

Institutiile ierarhic superioare Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi sunt:

I. Ministerul Sanatatii care are ca pricipale atributii:

conduce, indruma si controleaza:
- activitatea de igiena si de profilaxie a bolilor transmisibile, a bolilor profesionale si a bolilor cronice cu larga raspindire;
- activitatea de medicina a culturii fizice si sportului;
- activitatea medico-sanitara desfasurata de unitatile medico-sanitare cu caracter special;

indruma si controleaza, potrivit legii, aplicarea unitara a normelor de igiena si antiepidemice si ia masurile corespunzatoare;

colaboreaza cu Ministerul Muncii la indrumarea si controlul activitatii de expertiza medicala a capacitatii de munca si de recuperare a acesteia;

efectueaza studii privind dinamica starii de sanatate a populatiei si factorii ce o influenteaza, stabilind tendintele principalelor fenomene ale starii de sanatate; studiaza, impreuna cu alte organe centrale interesate, dinamica sporului natural al populatiei, facind propuneri corespunzatoare;

asigura personalul de specialitate, baza tehnico-materiala si capaci tatea de spitalizare si tratament pentru imprejurari speciale;

instituie actiuni speciale pentru prevenirea si combaterea bolilor transmisibile si pentru rezolvarea altor probleme de sanatate prezentind interes deosebit.

II. Autoritatea de Sanatate Publica care prezinta ca atributii urmatoarele:

evalueaza, coordoneaza si monitorizeaza modul de asigurare a asistentei medicale curative si profilactice din unitatile sanitare de pe teritoriul arondat, inclusiv pentru unitatile sanitare din subordinea Ministerului Sanatatii Publice, luand masuri pentru asigurarea accesului la asistenta medicala a oricarei persoane din raza Municipiului Iasi;

urmaresc aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor medicale;

coordoneaza si monitorizeaza asistenta materno-infantila;

evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale in relatie cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice;

participa la programele de instruire a personalului din serviciile de sanatate publica si a populatiei;

organizeaza actiuni de prevenire a imbolnavirilor si de promovare a sanatatii;

identifica problemele de sanatate publica sau amenintari la adresa sanatatii unei comunitati;

elaboreaza studii asupra problemelor de sanatate ale populatiei din teritoriul dat

III. Facultatea de Medicina si Farmacie "Gh. Popa" Iasi, care are ca obiectice:

formarea de specialisti cu pregatire superioara, performanti in raport cu nivelul national si International;

actualizarea si perfectionarea continua a pregatirii specialistilor, prin diferite forme de invatamant postuniversitar;
managementul calitatii serviciilor educationale de formare initiala si continua oferite de universitate;

optimizarea activitatilor de cercetare stiintifica fundamentala si aplicata, pentru ridicarea nivelului calitativ, cresterea competitivitatii si afirmarii performantelor scolii medicale iesene si pentru imbunatatirea continua a asistentei medicale;

promovarea relatiilor de cooperare internationala si integrarea in sistemul european de invatamant medical, prin realizarea standardelor de structura, calitate si eficienta;

promovarea deontologiei si a bioeticii, apararea valorilor democratiei, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale individului in statul de drept;

asigurarea bazei materiale corespunzatoare tuturor acestor activitati, precum si a unor conditii de munca si viata adecvate pentru toti membrii comunitatii academice.

Pentru desfasurarea unor activitati menite sa contribuie la realizarea misiunii si obiectivelor sale U.M.F. "Gr. T. Popa" Iasi elaboreaza planuri strategice de dezvoltare institutionala, planuri operationale anuale si isi propune sa se asocieze cu alte universitati, institutii sau agenti economici din tara sau strainatate, pentru a constitui structuri de activitate de interes comun, respectand legile si Carta universitara.

Creditele bugetare sunt sume prevazute si aprobate prin bugetul de stat in limitele carora institutia bugetara poate cheltui in cursul anului mijloacele banesti primite pentru indeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.

Creditele bugetare se primesc de catre intreprinderi, organizatii si institutii de stat in cadrul unei proceduri specifice si se intrebuinteaza pe baza actelor savarsite de catre ordonatorii de credite bugetare.

Dupa adoptarea bugetului de stat creditele bugetare sunt repartizate pe toate categoriile de institutii subordonate titularilor de plan, asigurandu-se astfel, mijloacele financiare pentru indeplinirea sarcinilor prevazute. Dreptul de a utiliza creditele bugetare este acordat, prin lege, numai conducatorilor institutiilor de stat care in aceasta calitate, poarta denumirea de ordonatori de credite (persoane imputernicite sa indeplineasca o functie de conducere intr-un organ de stat, institutie, etc. careia i s-a acordat dreptul de a dispune de credite bugetare acordate prin bugetul de venituri si cheltuieli. El are sarcina de a interveni si executa bugetul de venituri si cheltuieli, de a finanta institutiile si organele subordonate, de a organiza contabilitatea si de a intocmi dari de seama periodice anuale).

Dupa drepturile si atributiile ce le revin in raport cu locul organelor, institutiilor si intreprinderilor de stat, ordonatorii de credite sunt de trei categorii: principali, secundari si tertiari.

Ordonatorii principali de credite pot fi la bugetul republican, ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat care au bugete de venituri si cheltuieli proprii, iar la bugetele locale, presedintii comitetelor executive si birourile executive ale consiliilor locale.

Ordonatorii secundari functioneaza numai in cadrul bugetului republican si au misiunea sa inlesneasca finantarea unor unitati aflate pe intreg teritoriul tarii, finantare care ar fi greu de realizat de la centru. In acelasi sens se acorda calitatea de ordonatori secundari de credite si conducatorilor diferitelor directii, inspectorate sau servicii judetene cum ar fi: directiile judetene silvice, servicii judetene de drumuri etc.

In cadrul bugetelor locale exista numai ordonatori principali si tertiari, deoarece unitatile finantate de aici, in mod normal isi au sediul in localitatea unde se afla organul financiar si ordonatorul principal de credite.

Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatori ai unitatilor si institutiilor de stat imputerniciti de ordonatorii principali sau secundari sa foloseasca creditele bugetare pentru necesitatile proprii ale unitatilor pe care le conduc sau in scopul realizarii actiunilor stabilite prin bugetul de venituri si cheltuieli aprobat. Spre deosebire de ceilalti ordonatori nu au dreptul de a repartiza credite bugetare la alte institutii.

Incepand cu 1 septembrie 1999, s-a trecut la finantarea institutiilor din domeniul sanitar prin Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate. Fondurile acestei case se constituie prin contributia salariatilor si unitatilor intr-o cota de 7% aplicata asupra salariilor in cazul salariatilor si asupra fondului de salarii pentru unitatile economice si societatile comerciale.

In ceea ce priveste fluxul informational al Casei de Asigurari, acesta porneste de la asigurat. Datele de baza ale asiguratului impreuna cu date privind plata contributiei, serviciile medicale furnizate si rambursarea acestora sunt inregistrate la nivelul fiecarei case de asigurari. Aceste date sunt legate de celelalte activitati ale casei de asigurari intr-un sistem informational integrat.

Datele colectate la nivel national ajuta la realizarea procesului de egalizare si redistribuire a resurselor financiare.

Datele agregate se vor transmite tot pe baza de formulare si care vor prezenta numarul de consultatii, teste de laborator, tratamente, consumul de medicamente, etc. Avantajele sunt: Casa Judeteana de Asigurari va primi date agregate si va avea timp pentru verificarea si analiza lor; furnizorii de servicii medicale vor putea sa-si analizeze activitatea si costurile lor.

Casele Judetene de Asigurari vor transmite mai departe Caselor Nationale de Asigurari date agregate.

Cel de-al doilea flux informational se refera la evenimentele de sanatate publica si vor fi raportate ca si pana acum de catre furnizorii de servicii. Toti furnizorii vor transmite date privind morbiditatea si mortalitatea.

Informatiile care vin de la furnizori vor fi transmise Autoritatilor Locale de Sanatate si de aici, datele agregate vor merge la Centrul National de Statistica si la Institutele de Sanatate Publica subordonate Ministerului Sanatatii.

- Finantarea spitalelor sau dispensarelor se va face de catre Casa Judeteana de Asigurari.

- Controlul medicilor se va realiza de catre Colegiul Medicilor.

- Unitatile sanitare vor apartine fie Autoritatilor Judetene de Sanatate Publica, fie sectorului privat

Relatiile Spitalului cu tertii

Relatii cu furnizorii

Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" din Iasi are drept furnizori:

Producatorii de medicamente;

Producatorii de materiale sanitare;

Prestaorii de servicii.

DENUMIRE FURNIZOR	SUMA
A&A MEDICAL S.R.L.
A&G MEDTRADING S.R.L.
ARDAF IASI
ASIROM S.A.
AVIAROM
B.BRAUN MEDICAL S.R.L.
D.A.B.M. MED S.R.L.
DIAMEDIX IMPEX SRL
DIVERTA RETAIL 3000 S.R.L
DUTCHMED S.R.L.
ESTRADE S.R.L.
EUROPLAST GROUP S.R.L.
HTP MEDICAL - TRANSF. IN RADIUS
MATEX PROD S.R.L.
MEDIST - MAT. LAB.
TEHNOTON S.A.
TIBULCA DANIELA
VIVIENE S.R.L.
VODIMEDICOR S.R.L.
VOLIAN

In cadrul Spitalului Clinic de Ostetrica si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi principalele surse de finantare provin de la:

I. Casa de Asigurari de Sanatate care, printre obiectivele specifice mentionam:

sa verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor incheiate cu furnizorii de servicii medicale;

sa deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate si prestate asiguratilor, la termenele prevazute in contractul-cadru, in caz contrar urmand sa suporte penalitatile prevazute in contract;

sa acorde furnizorilor de servicii medicale sume care sa tina seama si de conditiile de desfasurare a activitatii in zone izolate, in conditii grele si foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislatiei;

sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de contractare si a negocierii clauzelor contractuale;

sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra conditiilor de furnizare a serviciilor medicale si despre orice schimbare in modul de functionare si de acordare a acestora;

sa asigure confidenttialitatea datelor in conditiile prezentei legi;

sa verifice prescrierea si eliberarea medicamentelor in conformitate cu reglementarile in vigoare;

sa raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum si evidenta asiguratilor si a documentelor justificative utilizate;

sa furnizeze, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominala obligatorie, conform legislatiei in vigoare.

II. Bugetul de stat, banii proveniti fiind folositi pentru:

Finantarea medicilor rezidenti anul I-V;

Dotarile aparatura medicala;

Raparatii capitale, cm ar fi cele referitoare la consolidari, investitii, alte datorii;

Programe de sanatate(sisteme gratuite).

III. Bugetul local de la Consiliul Local Iasi.

Structura Furnizorilor

1.7. Structura si evolutia principalelor cheltuieli la Spitalul Clinic de Obstetrica   si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi

Structura si evolutia principalelor cheltuieli bugetare la Spitalul de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi in perioada 2004-2006

Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate obligatorii se face prin contributia asiguratilor (acestea fiind persoane fizice si juridice ce angajeaza personal salariat), din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse. Administrarea Fondului de Asigurari Sociale de Sanatate se face prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si prin casele de asigurari de sanatate judetene si a Municipiului Bucuresti.

Dimensiunea acestor cheltuieli este determinata, in principal, de factori cu actiune directa, intre care cei mai importanti sunt:

a) factorii demografici, respectiv numarul populatiei si structura ei pe varste; tendinta cresterii numerice este qvasigenerala si este insotita de o crestere a ponderii populatiei de varsta a III-a; intre aceste tendinte si calitatea actului medical (atat preventiv, cat si curativ) exista o relatie pozitiva, al carui efect, in plan financiar, este cresterea cheltuielilor publice pentru sanatate;

b) factorii sociali, in primul rand nivelul de trai si gradul de instruire, care determina o preocupare mai intensa a individului pentru conservarea propriei sanatati, dar si exigente sporite fata de actul medical si de modul in care statul se implica in problemele de sanatate;

c) cresterea preocuparilor privind prevenirea;

d) cresterea costurilor atat in faza preventiva, cat si in cea curativa, datorita perfectionarii si modernizarii asistentei medicale si a tratamentelor, a amplificarii caracterului sofisticat al analizelor medicale, al aparaturii si al medicamentelor.

Finantarea difera intre cele doua sectoare, pentru cel de-al doilea fiind qvasiexclusiv din tarifele percepute de la beneficiarii serviciilor, dar si din valorificarea brevetelor de cercetare, de tehnica medicala etc., ca si din donatii sau subventii.

Finantarea sectorului public se face din urmatoarele surse: fonduri alocate din buget, cotizatii de asigurari de sanatate (platite atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice), resursele populatiei (in special de la cei neasigurati) si ajutoare externe (Organizatia Mondiala a Sanatatii, Crucea Rosie Internationala, Semiluna Rosie Internationala, Banca Mondiala s.a.).

Eficienta acestor cheltuieli se determina pornind de la principalele categorii de efecte pe care acestea le genereaza:

efecte medicale, cu caracter individual, extrem de importante deoarece

vizeaza refacerea sanatatii, esentiala si mai presus de orice pentru

persoanele bolnave si familiile lor;

efecte sociale, care reflecta starea generala de sanatate a intregii

populatii, cum sunt: speranta medie de viata, morbiditatea, mortalitatea generala si cea infantila, gradul de asistenta medicala a populatiei (numar de locuitori la un medic, la un pat de spital, arondati unei unitati sanitare etc.);

efecte economice, care reflecta in general "neproductia" datorata starii nesatisfacatoare a sanatatii: perioada medie de incapacitate de munca, eradicarea unor boli, cresterea duratei medii a vietii active s.a.

Cap 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat in fundamentarea cheltuielilor bugetare

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 115din 24 ianuarie 2004 privind salarizarea personalului sanitar

Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.70 din 29 august 2002 privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes local si judetean;

Hotararea nr.150 din 5 martie 1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale si de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite pentru personalul de specialitate medico-sanitar si personalul auxiliar sanitar, incadrat in unitati sanitare si de asistenta sociala;

Legea nr.146 din 27 iulie 1999 privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor;

Legea nr.270 din 18 iunie 2003 spitalelor;

Contract cadru;

Norme de aplicare ale Contractului Cadru.

Spitalul public este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale. Spitalul public este institutie publica finantata integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare.

Organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, pe total unitate, precum si pe fiecare sectie sau compartiment, astfel incat cheltuielile necesare pentru realizarea serviciilor medicale sa fie acoperite din veniturile realizate.

Bugetului propriu de venituri si cheltuieli se aproba de catre managerul spitalului si cu acordul organului ierarhic superior adica a Ministrului Apararii Nationale.

Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau juridica, ce indeplineste atributiile ordonatorului tertiar de credite,

Responsabilitatile managerului, ca ordonator tertiar de credite, sunt:

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita bugetului aprobat numai pentru realizarea sarcinilor institutiei pe care o conduce si in conditiile stabilite prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002 .

Compartimentul financiar contabil-cu rol principal in redactarea si propunerea proiectului de buget spre aprobare .acest compartiment este condus de catre contabilul sef care impreuna cu comandatul unitatii se afla la conducere operatiunilor financiare si contabile

Sefii compartimentelor de asigurare tehnica, materiala, medicala- detin atributii in ceea ce priveste gestiunea materiala a bunurilor si fundamentarea indicatorilor cu privire la cheltuielile necesare si executia acestora.

Departamentul de resurse umane salarizare- conducatorul acestu compartiment are obligatia de a asigura acordarea drepturilor de salarizare pentru toate categoriile de personal, de a intocmi proiectul de cheltuieli privind salarizarea care va face parte din proiectul general de venituri si cheltuieli al spitalului.

Importanta intocmirii si aprobarii bugetului de cheltuieli in conducerea activitatii institutiilor publice nu s-a diminuat, din contra, a crescut, bugetul de cheltuieli ramanand instrumentul principal de conducere, prognozare si analiza a activitatii economico-financiare a institutiei.

In principiu, propunerile cheltuieli se vor face avandu-se in vedere:

- reglementarile si normele in vigoare, precum si structura organizatorica existenta la data intocmirii bugetului de cheltuieli;

- evolutia in perspectiva a domeniului de activitate respectiv, nivelul intregit la an al cheltuielilor realizate in anul de baza fata de anul de plan, influentat cu indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si al inflatiei si indicele de crestere a indicatorilor fizici, obiectivele stabilite prin programul de perspectiva propriu si national, prioritatile de ordin economico-social care se impun in domeniul de activitate respectiv, care trebuie realizate prin dirijarea de fonduri pentru investitiile ce nu se pot lasa pe seama reglajelor economiei de piata. Asemenea domenii sunt: protectia sociala, protectia mediului inconjurator, ocrotirea sanatatii, cresterea gradului de instruire, aparare nationala;

- nivelul preturilor avute in vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel in vigoare la data solicitarii propunerilor de cheltuieli, de regula la 1 mai al anului in curs, intrucat proiectele bugetelor de cheltuieli se depun pana la 1 iunie al anului in curs, indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si cel de crestere al inflatiei fiind indicat de Ministerul Finantelor in adresa de solicitare a proiectelor de buget, ca si cursul de schimb leu/dolar. In lipsa unor precizari se ia in calcul indicele de crestere prognozat al cursului de schimb al dolarului sau indicele cresterii preturilor si al inflatiei din anul precedent, ponderat cu cresterea cursului de schimb leu/dolar fata de aceeasi perioada;

- consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil luate in calcul sunt cele aprobate prin hotarare sau ordonanta de Guvern, in domeniul respectiv, sau in lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date de ordonatorul principal de credite;

- fundamentarea cheltuielilor in anul de plan fata de anul de baza se va face, la cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectarea acestora cu influentele cunoscute care au actionat pana la data elaborarii proiectului bugetului de cheltuieli prin reglementari legale. Trebuie subliniat ca, in baza art. 24 din Legea finantelor publice nr. 72/ 1996, ordonatorii principali de credite sunt obligati ca pana la 1 mai a fiecarui an sa comunice Ministerului Finantelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare pentru bugetul anului viitor fata de anul in curs, iar consiliile locale si judetene sa comunice solicitarile de majorare a transferurilor.

La elaborarea bugetului de cheltuieli este necesar de subliniat ca retinerile din salariul de baza privind pensia suplimentara de 3% si fondul de somaj de 1% se iau in calculul cheltuielilor, indirect, prin salariul brut, intrucat institutia are obligatia de a le calcula, retine si varsa in numele salariatului din salariul sau brut, care reprezinta o cheltuiala pentru institutie.

La elaborarea proiectului de cheltuieli pentru finantarea investitiilor se va avea in vedere faptul ca acum nu se mai admit de Ministerul Finantelor, nici in plan, nici in executie, crearea de imobilizari sau mobilizari, care sa influenteze, la sfarsitul anului, rezultatele financiare ale anului urmator. Incadrarea nivelului de cheltuieli in posibilitatile financiare ale economiei, in vederea asigurarii echilibrului bugetar pe anul financiar, se realizeaza pe parcursul elaborarii proiectului de buget prin runde de negocieri intre ordonatorul principal de credite si Ministerul Finantelor si - in caz de divergenta - si cu Guvernul.

Ca termene, intocmirea si depunerea bugetului de cheltuieli se fac de institutie in functie de termenele de elaborare a bugetului de stat si de termenele comunicate de Ministerul Finantelor prin ordonatorul principal de credite. Conform Legii finantelor publice nr. 72/1996, elaborarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului fondurilor speciale se asigura de Guvern prin Ministerul Finantelor in urmatoarea cronologie:

- pana la 1 iunie se comunica la Ministerul Finantelor proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli de ministere, celelalte organe centrale care au calitatea de ordonator principal de credite si bugetele locale;

- Ministerul Finantelor le examineaza si solicita modificarile necesare stabilirii echilibrului bugetar si incadrarii in nivelul maxim al cheltuielilor bugetare, iar in caz de divergenta se adreseaza Guvernului pentru a hotari; pana la 1 iulie, Ministerul Finantelor, cu acordul primului ministru, comunica ordonatorilor principali de credite limita stabilita pe baza politicii financiare a Guvernului, in vederea definitivarii proiectelor de buget;

- noile proiecte de buget modificate ca urmare a reexaminarii si definitivate se depun la Ministerul Finantelor pana la 1 august a fiecarui an, impreuna cu documentatia amanuntita de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor;

- Ministerul Finantelor pe baza acestor proiecte si a bugetului sau propriu intocmeste proiectul bugetului de stat, al asigurarilor sociale de stat si proiectele fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern pana la 25 septembrie a fiecarui an, insotite de proiectul legii bugetare;

- dupa insusire de catre Guvern, acesta il supune aprobarii Parlamentului pana la 10 octombrie, insotit de un raport privind situatia economico-financiara a tarii si proiectia acesteia in anul viitor si de proiectul legii bugetare;

- pana la 28 decembrie, bugetul se aproba de Parlament, pe ansamblu, pe capitole, articole si pe ordonatori principali de credite si bugete locale ale caror bugete sunt anexate la bugetul de stat;

- daca bugetul de stat nu se aproba de Parlament pana la 28 decembrie, Guvernul indeplineste sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete.

Bugetele de cheltuieli se intocmesc in doua etape:

- prima la elaborarea propunerilor anuale conform graficului anterior;

- a doua la desfasurarea indicatorilor financiari aprobati pe an, pe trimestrul I si luni si pe celelalte trimestre II, III, IV si pe luni in cadrul acestora.

Daca in cursul exercitiului bugetar intervin modificari in evolutia preturilor si, ca urmare in evolutia altor cheltuieli (salarii, CAS, fond somaj, combustibil, energie electrica etc.), se face de catre Ministerul Finantelor, prin Guvern si Parlament, cel mai tarziu pana la 30 noiembrie, rectificarea bugetului de stat, care se transmite spre aplicare ordonatorilor principali de credite si consiliilor locale si acestea ordonatorilor secundari, tertiari, pana la institutia publica executanta (care poate avea sau nu calitatea de ordonator tertiar de credite).

In cursul executiei bugetare, incepand din trimestrul III, in cadrul aceluiasi ordonator de credite si capitol de cheltuieli, in functie de realitatile impuse de realizarea indicatorilor fizici, se pot face virari de credite intre articolele si alineatele aceluiasi titlu de cheltuieli, adica al cheltuielilor de personal, al cheltuielilor materiale sau al cheltuielilor de capital, fiind interzise virarile de credite de la cheltuieli de personal si capital la cele materiale si invers. Alocatiile pentru cheltuielile de personal si capital nu pot fi utilizate nici la alte articole de cheltuieli.

In cazuri exceptionale, virarile de credite de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare, cu exceptia cheltuielilor de personal si capital, se pot efectua, in cadrul bugetului unui ordonator principal de creidite, inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finantelor pentru institutiile finantate din bugetul de stat si cu acordul organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor, pentru cele finantate din bugetele locale si aprobate de consiliile locale (judetene).

Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice se aproba astfel:

a) bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat sau bugetele locale de catre organul ierarhic al acestora;

b) bugetele institutiilor publice care se finanteaza integral din venituri extrabugetare, de catre organul de conducere al institutiei respective, cu avizul organului ierarhic;

c) bugetele fondurilor speciale se aproba de Parlament, prin legea bugetului, ca anexa la bugetul de stat.

Bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare se includ distinct, ca anexa, in bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.

Conform art. 35 din Legea nr. 72/1996 a finantelor publice, ordonatorii principali, secundari sau tertiari de credite raspund de respectarea dipozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare si realizarea veniturilor, folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc, de tinerea la zi a evidentei contabile si prezentarea la termen a darilor de seama asupra executiei bugetare.

Institutiile bugetare care realizeaza venituri in valuta sunt obligate sa verse la rezerva valutara a statului veniturile respective si sa completeze, cu datele in lei si valuta, o anexa distincta, avand in vedere cursul de schimb leu/dolar luat in calcul de Ministerul Finantelor la elaborarea proiectului bugetului de stat.

Folosirea veniturilor in valuta de catre institutiile publice se poate face numai in cazul aprobarii prin legea de functionare sau legea de aprobare a bugetului, acestea fiind venituri cuvenite bugetului de stat. Ministerul Finantelor elaboreaza ca anexa la proiectul de buget si balanta generala a economiei, situatia privind rezerva valutara a statului fiind intocmita de Banca Nationala a Romaniei, care gestioneaza si administreaza, in numele Ministerului Finantelor, rezerva valutara a statului.

Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare actiune in parte pe baza sarcinilor si a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzatoare anexa la bugetul de venituri si cheltuieli.

Normele de cheltuieli folosite in planificarea institutiilor bugetare pot fi clasificate dupa anumite criterii.

Din punct de vedere al caracterului lor, normele pot fi:

norme obligatorii (stabilite prin acte normative fara a putea fi modificate de ordonatorii de credite. Spre exemplu retributia tarifara, bursa, alocatia de hrana etc.);

norme indicative (facultative, orientative) ce reprezinta medii ale consumurilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unitatile bugetare de acelasi fel. La randul lor, normele indicative pot fi:

norme indicative din punct de vedere al formei de exprimare si anume:

materiale (cantitatea de materii si materiale pe o anumita unitate de masura);

financiare (transformarea normei materiale in norma valorica);

norme indicative din punct de vedere al continutului:

individuale (pentru fiecare cheltuiala concreta);

combinate (o insusire a normelor financiare individuale, ce exprima cheltuieli totale necesare pentru intretinerea unui indicator pe timp de un an). Normele indicative combinate se calculeaza prin doua procedee: pe baza de medii valorice (determinarea normei prin raportarea creditelor bugetare consumate de unitate la numarul mediu al indicatorilor realizati) si prin insumarea normelor individuale financiare (pentru fiecare articol si alineat de cheltuieli in parte);

planul tip de cheltuieli (cuprind aceleasi date ca si norma combinata, cu exceptia ca se refera nu la un singur indicator ci, la cheltuieli totale ale unei institutii bugetare).

Din punct de vedere al surselor de finantare a indicatorilor operativi, normele pot fi:

norme bugetare (cuantumul de fonduri pus la dispozitia institutiilor bugetare prin buget pentru intretinerea unor indicatori pe timp de un an);

norme pentru autofinantare (suma de bani pe care o incaseaza institutia de la terte persoane, necesara pentru intretinerea indicatorilor);

norme financiare (cuantumul total al fondurilor bugetare si din autofinantare necesar pentru intretinerea unui indicator pe o perioada determinata de timp, 1 an bugetar).

In practica si in teorie s-a acordat atentie metodei normative in dimensionarea cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorita varietatii institutiilor, deosebirilor intre ele, amplasarii lor in teritoriu, gradului diferit de dotare etc. folosirea acestei metode normative creeaza unele dificultati. Ca urmare, se foloseste metode stabilirii cheltuielilor in functie de conditiile specifice fiecarei institutii, pe baza executiei din anul precedent si a influentei diferitelor modificari pentru perioada urmatoare.

Incepand cu anul 1997, s-a trecut la folosirea in planificarea financiara din institutii a costului mediu pe un indicator (elev, pat, asistat etc.), acesta inscriindu-se ca element distinct in bugetul de venituri si cheltuieli (cuantumul de cheltuieli totale pe un indicator de plan specific).

Fundamentarea cheltuielilor are la baza urmatoarele criterii:

baza legala a cheltuielilor - nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in BVC si finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un act normativ;

executia preliminara pentru anul de baza consta in executia certa pe o anumita perioada de timp la care se adauga executia probabila la sfarsitul anului, corectata cu eventualele influente;

analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat si pe structura si in dinamica. Este necesara realizarea de analize si studii privind evolutia pe o anumita perioada de timp;

preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor;

baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul carora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime, ce nu pot fi depasite si care sunt analizate periodic, in functie de rate si de cresterea preturilor si tarifelor.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Bugetul de cheltuieli se intocmeste de catre spital in luna septembrie a anului in curs pentru anul viitor. Se aproba in martie bugetul local de catre primarie si bugetul de stat in intregul lui, in care sunt cuprinsi ordonatorul principal de credite adica Ministerul Sanatatii, ordonatorii secundari, respectiv Directiile Sanitare si ordonatorii tertiari, spitalele.

La calcularea cheltuielilor pentru anul de calcul, trebuie sa se tina seama de cresterea sau de reducerea indicatorilor fata de cei din anul de baza, cunoscand ca alocatiile se acorda in raport cu o serie de indicatori specifici unitatilor sanitare ca, de exemplu:

numarul de paturi de spital;

cheltuielile anuale pe un pat de spital;

cheltuielile pentru un bolnav;

alocatia zilnica de hrana pe un pat;

costul ingrijirii unui copil in cresa.

Situatia executiei bugetare trebuie sa cuprinda, in principal, urmatoarele elemente:

felul cheltuielii, adica articolul si alineatul bugetar;

creditele planificate de la 1 ianuarie pana la sfarsitul trimestrului sau anului pentru care se face executia;

creditele deschise de la 1 ianuarie pana la sfarsitul trimestrului sau anului respectiv;

alimentarea cu fonduri de la 1 ianuarie pana la sfarsitul trimestrului sau anului respectiv;

platile nete de casa;

cheltuielile efective de la 1 ianuarie pana la sfarsitul trimestrului sau unului respectiv.

In executarea planului de cheltuieli apar doua notiuni: plati si cheltuieli. Decontarea unor servicii prestate institutiei, achizitionarea de materiale etc. reprezinta plati, in timp ce inregistrarea consumurilor de alimente, medicamente, materiale constituie cheltuieli.

Executia planului de cheltuieli pe ansamblu se determina prin raportarea indicatorilor "plati nete" si "cheltuieli efective" la volumul creditelor bugetare aprobate.

Pentru calcularea numarului de paturi necesar, pe langa numarul de locuitori (NL) mai sunt necesare de luat in considerare urmatoarele elemente:

- Frecventa internarilor (FI);

- Durata de spitalizare (DS);

- Indicele de utilizare al paturilor (I_UP).

Necesarul de paturi de spital (NPS) pentru tot teritoriul, se poate calcula dupa urmatoarea formula:

Trebuie de asemenea luata in considerare si migratia populatiei.

Asigurarea populatiei cu paturi de spital se calculeaza la 1000 sau la 10000 de locuitori, pe total sau pe specialitati conform formulei:

- Indicele de utilizare a fondului de paturi se calculeaza in zile de ocupare medie a unui pat pe an (luna, trimestru) si in procente (considerandu-se 100% ocuparea medie a paturilor 365 de zile pe an):

- Durata medie de spitalizare trebuie calculata concomitent cu indicele utilizarii paturilor, deoarece o utilizare mai mare se poate datora uneori si unei durate mai mari de spitalizare a bolnavilor, peste necesar.

Durata medie de spitalizare trebuie calculata in mod diferit pe total spital si pe sectii.

- Rulajul bolnavilor pe un pat de spital corespunde numarului de bolnavi ce revin pe un pat, pe an:

Pe langa indicatorii prezentati, formulele folosite la fundamentarea cheltuielilor in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta sunt:

- Cheltuieli de un pat/an. Se calculeaza la totalul cheltuielilor si, separat, pentru medicamente,fiind determinat in urma impartirii cheltuielilor bugetare la numarul mediu de paturi.

- Cheltuieli pe un bolnav. Se calculeaza similar cu indicatorul anterior, rezultat format din impartirea cheltuielilor bugetare la numarul de bolnavi internati.

- Cheltuieli pentru o zi de spitalizare:

Analizand modul de realizare a bugetului de cheltuieli pentru perioada raportata rezulta ca: Platile nete de casa au fost realizate in proportie de 100% fata de alocatiile bugetare aprobate, iar cheltuielile efective reprezinta 130,5%.

Comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2001, realizarile perioadei raportate sunt in proportie de 218% la platile nete de casa si, respectiv, 230% la cheltuieli efective. Motivatia o constituie indexarile drepturilor salariale si, implicit, sporirea cotelor aferente acestora, precum si influenta cresterii preturilor la intreaga gama de consumuri materiale si servicii utilizate in aceasta perioada.

In 2002 au fost spitalizati 1040 bolnavi, din care 241 apartinand altor judete. Pentru asistenta medicala acordata bolnavilor spitalizati s-au utilizat fonduri in suma de 1649269 mii lei.

Comparativ cu anul 2001, costurile pe un indicator cu retributii si cotele aferente inregistreaza cresteri cu 189% la un pat ocupat, 189% la o zi de spitalizare si 179% la un bolnav spitalizat. Acest fapt este explicabil prin indexarea drepturilor salariale, a sporurilor si a cotelor aferente.

Cazuistica deosebita si adresabilitatea ridicata din trim.I 2001, cat si majorarile de preturi, au contribuit la utilizarea unui volum de surse sporit la consumul de medicamente si materiale sanitare cu 137190 mii lei. Costurile pe unitatea de indicator inregistreaza cresteri fata de perioada corespunzatoare a anului precedent cu 323% la un pat fizic, 334% la un pat ocupat, 335% la o zi de spitalizare si 318% pentru un bolnav spitalizat. La realizarea costurilor ridicate fata de anul precedent a contribuit substantial pretul crescut al medicamentelor si materialelor sanitare.

Pentru hrana bolnavilor s-au utilizat fonduri in suma de 242474 mii lei, unitatea neincadrandu-se in alocatia de hrana aprobata, cu 119566 mii lei, datorita finantarii limitate.

La cheltuielile de intretinere si functionare, volumul creditelor utilizate a fost de 199551 mii lei, sporit fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, suplimentari inregistrandu-se la majoritatea naturilor de cheltuieli determinate de majorarile de preturi care fac improprie a comparatie valorica fara a tine cont de coeficientul de inflatie.

Atat la hrana, cat si la cheltuieli de intretinere, unitatea inregistreaza mari datorii la furnizori, aflandu-se la limita posibilitatilor de a mai achizitiona bunuri sau servicii. Finantarea lunara de la bugetul local acopera doar necesarul de hrana. Celellalte consumuri de lumina, telefon, medii de cultura, materiale de curatenie, nu au nici un fel de acoperire prin actualul nivel al finantarilor.

Gestiunea sistemului de salarizare a personalului contractual se asigura de fiecare ordonator de credite, cu incadrarea in resursele financiare alocate anual, potrivit legii.

Salarizarea personalului contractual din unitatile sanitare publice din sectorul sanitar se face tinandu-se seama de rolul, raspunderea, importanta sociala, complexitatea sarcinilor, specificul activitatii fiecarei functii, de pregatirea si competenta profesionala a persoanelor care exercita aceste functii, precum si de rezultatele obtinute.

Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, sporurile, premiile si alte drepturi.

Salariul de baza pentru personalul cu functii de conducere este cel corespunzator functiei de executie, gradelor sau treptelor profesionale, la care se adauga o indemnizatie de conducere diferentiata in raport cu complexitatea si raspunderea ce revin functiei de conducere, care face parte din salariul de baza.

Personalul care beneficiaza de salariu de merit se stabileste o data pe an, dupa aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul precedent, apreciata conform criteriilor elaborate de ordonatorul principal de credite, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, acolo unde nu sunt astfel de organizatii sindicale. In cazul in care pe parcursul anului intervin modificari ale functiei detinute, care nu sunt imputabile persoanei beneficiare de salariu de merit, inclusiv modificarea functiei prin promovare, acordarea acestuia se mentine pana la expirarea perioadei pentru care a fost stabilit. In cazul in care pe parcursul anului se intrerup raporturile de munca ale unor beneficiari de salarii de merit, acestea se pot redistribui, de la data de intai a lunii urmatoare, altor persoane pe perioada ramasa.Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda dupa o perioada de cel putin 6 luni de la angajare.Personalul incadrat ca debutant nu poate beneficia de salariu de merit.
Personalul salarizat potrivit prezentei ordonante de urgenta beneficiaza, la functia de baza, de un spor de vechime in munca de pana la 25%, calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal de lucru,conform urmatorului tabel:

Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca.Pentru acordarea sporului de vechime in munca, angajatorul va lua in considerare integral si perioadele lucrate anterior in alte domenii de activitate.Pensionarii pentru limita de varsta, care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca in sectorul sanitar, potrivit legii, beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobandite in intreaga activitate.

Pentru stabilirea salariului de baza, in termen de 15 zile de la reluarea activitatii, persoanele angajate in unitatile sanitare publice din sectorul sanitar, aflate in concediu platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, potrivit legii, ori care in ultimele 12 luni au fost in concediu medical, concediu fara plata, potrivit legii, sau au avut contractele individuale de munca suspendate, sunt evaluate printr-un examen de testare a cunostintelor profesionale, procedandu-se in acelasi mod ca si in cazul persoanelor angajate prin concurs, pentru cei care promoveaza examenul de testare.

Cheltuielile de personal (Titlul 10)

In cadrul spitalului cel care aproba numarul de personal pe categorii si locuri de munca este managerul, care mai si structureaza si organizazeaza clinica pentru o mai buna functionare. Cand se stabileste numarul de posturi se are in vedere realizarea furnizarii serviciilor medicale contractate pe principii de eficienta in realizarea cheltuielilor,alaturi cu imbunatatirea calitatii la acordarea actului medical.

In functie de statutul de functionare aprobat de managerul spitalului se calculeaza numarul de personal si cheltuielile de pesonal necesare spitalului, printr-o evaluare detaliata a structurii de personal pe baza organigramei Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda", pe sectii si compatimente.

Ca anexa la bugetul de venituri si cheltuieli a spitalui clinic sun aprobate numarul si structura de posturi, cheltuielile cu salariile, aceste cheltuieli neputand depasi 60% din cuantumul total al cheltuielilor, conform legii nr. 95 din 2006 privind reforma in domeniul sanitar.

Cheltuielile din cadrul Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" se structureaza pe doua categorii:

cheltuieli cu personalul de baza;

cheltuieli cu personalul auxiliar.

Fundamentarea cheltuielilor cu salarii

Elementele sistemului de salarizare, asa cum sunt acestea definite de ordonanta de urgenta a Guvernului nr.115/2004, sunt urmatoarele:

salariul de baza;

sporurile;

premiile;

alte drepturi salariale.

Pentru personalul cu functii de conducere, salariul de baza se obtine prin adaugarea la salariul corespunzator functiei de executie a unei indemnizatii de conducere diferentiate in raport cu complexitatea si raspunderea ce revin functiei respective.

Pentru indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati suplimentare functiei de baza, personalul beneficiaza de indemnizatii stabilite procentual din salariul de baza, care se adauga la acesta din urma si fac parte din el. Este de remarcat noutatea pe care o introduce aceasta ordonanta din punct de vedere al indemnizatiei de conducere, in sensul ca este acordata si personalului contractual de executie care conduce sau coordoneaza programe ori proiecte prevazute in obiectul de activitate al unitatii sanitare publice, in procent de pana la 20% din salariul de baza, pe perioada in care conduce sau coordoneaza programe ori proiecte, stabilita de ordonatorul de credite in raport cu complexitatea programului/ proiectului condus sau coordonat. Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care functioneaza in alte unitati decat cele sanitare poate fi integrat in unitatile sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii.

Pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea desfasurata, ordonatorul de credite poate acorda, in limita a 15% din numarul total al posturilor prevazute in statul de functii, un salariu de merit lunar de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta si care (lucrul cel mai important) constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi ce se acorda in raport cu salariul de baza. Salariile de merit se vor acorda personalului incadrat pe functii de executie in proportie de cel putin doua treimi din numarul total stabilit potrivit prevederilor alin. (1). Cadrele didactice, cu exceptia rezidentilor, pot fi integrate doua pe un post in unitati sanitare, in limita posturilor normate si vacante.

Sporurile de care poate beneficia personalul angajat in unitatile sanitare publice sunt urmatoarele:

a) sporul de vechime - este stabilit in procente, in functie de vechime si se aplica la salariul de baza;

b) sporul de noapte - se acorda pentru activitatea desfasurata intre orele 22.00 si 6.00. Este de 25% din salariul de baza si se acorda doar daca se efectueaza cel putin trei ore de munca de noapte;

c) sporul pentru munca suplimentara, munca prestata peste durata normala a timpului de lucru. Sporul se acorda numai daca: - compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia; - munca prestata peste durata normala a timpului de lucru a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depa si 360 de ore anual.

Orele suplimentare se vor plati in luna urmatoare cu un spor aplicat la salariul de baza, dupa cum urmeaza:1) 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru; 2) 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare si pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza;

d) sporul pentru titlul stiintific de doctor se acorda numai daca activitatea desfasurata este in domeniul pentru care se poseda titlul stiintific. Acest spor este de 15% din salariul de baza;

e) sporul de pana la 100%, pentru efectuarea de garzi in vederea asigurarii continuitatii asistentei medicale;

f) sporul de pana la 100%, pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si in alte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza;

g) in unitatile sanitare unde activitatea se desfasoara fara intrerupere, in trei ture, personalul ce lucreaza lunar in toate cele trei ture, precum si personalul ce lucreaza in doua ture in sistem de 12 cu 24 pot primi, in locul sporului pentru munca prestata in timpul noptii, prevazut la art. 9, un spor de 15% din salariul de baza pentru orele lucrate in cele trei, respectiv doua ture.

h) in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, urmatoarele categorii de sporuri:

. pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;

. pentru activitati ce solicita o incordare psihica foarte ridicata sau care se desfasoara in conditii deosebite, un spor de pana la 15% din salariul de baza;

. pentru activitatile care se desfa- soara in serviciile de ambulanta, structurile de primire a urgentelor - UPU si CPU -, in sectiile si compartimentele de ATI si care solicita o incordare psihica foarte ridicata sau se desfasoara in conditii deosebite, un spor de pana la 25% din salariul de baza;

. pentru conditii grele de munca, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;

. pentru conditii deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologica, TBC, SIDA, psihiatrie, medicina legala, epidemii deosebit de grave si altele asemenea stabilite de Ministerul Sanatatii, un spor de 50- 100% din salariul de baza;

. pentru personalul medico-sanitar din mediul rural care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite de munca - dispensare, altitudine, cai de acces dificile, izolare sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de pana la 60% din salariul de baza;

. pentru personalul care isi desfa- soara activitatea cu surse de radiatii sau generator de radiatii, un spor pentru conditii periculoase de pana la 30% din salariul de baza, diferentiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10% la categoria I, 15% la categoria a II-a, 20% la categoria a III-a si 30% la categoria a IV-a;

. pentru unitatile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sanatatii, un spor de pana la 15% din salariul de baza. Localitatile din mediul rural situate in zone izolate, in zone cu conditii deosebite de munca sau unde atragerea personalului se face cu greutate se stabilesc prin ordin al ministrului Sanatatii. Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporurilor, precum si conditiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Sanatatii, cu consultarea sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de ramura sanitara.

Premiile In conditiile legii aratate, personalul angajat poate primi urmatoarele categorii de premii:

a) un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face premierea.

b) premii lunare in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual, prevazute in statul de functii, cu incadrarea in cheltuielile de personal aprobate in bugetul de venituri si cheltuieli. Premiile se pot acorda in cursul anului salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi an bugetar. In ceea ce priveste aplicarea cresterilor salariale, sunt de retinut dispozitiile art. 32, potrivit carora, 'incepand cu luna ianuarie 2005, se acorda 45% din cresterea rezultata ca diferenta intre salariul de baza individual stabilit potrivit alin. (1) si salariul de baza avut in luna decembrie 2004, iar diferenta se acorda incepand cu luna octombrie 2005'. Incheiem cu precizarea ca aceasta ordonanta urmeaza sa fie aprobata de Parlament si ca, in mod categoric, ea va suferi anumite modificari atunci cand va fi publicata legea de aprobare.

Plata salariilor la Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie "Cuza Voda" Iasi se face odata pe luna pe baza statelor de plata a salariilor, in acelasi timp efectusndu-se si viramentele cu obligatiile de plata catre Bugetul de Stat - impozitul pe salarii; catre bugetul asigurarilor sociale - contributie, asigurari sociale, contributie pensie suplimentara, contributie fondul de somaj; catre Bugetul Asigurarilor Sociale de Sanatate - contributie asigurari de sanatate.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat (art 11)

Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate:

Cota contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat (24,5%).

Fondul constituit pentru accidentele de munca (0,5%).

- Concedii medicale - drepturile salariale acordate personaluli care se afla in concediu de boala, maternitate, paternitate si care se constituie din contributia pentru asigurarile de sanatate.

Formula de calcul:CAS=fond brut de salarii*24,5%

In fondul brut de salarii se cuprind toate sumele acordate salariatilor:

Salarii de baza brute;

Sporuri si indemnizatii;

Premii anuale;

Sume platite pentru timpul nelucrat (concedii de odihna, sarbatori legale);

Sume acordate cu ocazia iesirii la pensie;

Al 13-lea salariu etc.

Exemplu de calcul

Fond de salarii brut:

1.145 lei

CAS=24,5% * 1.145 =280.525 lei

Contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj

unitatea spitaliceasca datoreaza la fondul de somaj 3,5% din fondul de salarii brut

Formula de calcul : Fondul de somaj=Fond brut de salarii * 3,5%.

Contributia pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate

unitatea spitaliceasca datoreaza la fondul de somaj 7 %

Deplasari,detasari,transferari

Se au in vedere aici cheltuielile generate de deplasarea personalului unitatii spitalicesti in alte localitati din tara in vederea indeplinirii unor sarcini de serviciu

Diurna;

Decontarea transportului intre localitati;

Decontarea cazarii

La plata salariilor se fac si viramentele pentru diferite retineri ale personalului:

­­rate marfuri;

cotizatii sportive;

obligatii de intretinere;

imprumuturi bancare.

Aceste documente sunt intocmite de catre Biroul Financiar-Contabil, vizate de contabilul sef si aprobate de ordonatorul de credite.

Exemplu de calcul pentru cheltuielile cu salarizarea:

Cu ajutorul cheltuielilor cu personalul, salariul uni medic il putem determina astfel:

T           Salar de incadrare = 598 lei

T           Indemnizatie de comanda = 1.196 lei (20 % din salar de incadrare)

T           Salar de merit = 89.970(15% din salar de incadrare)

*total salar de baza = 7.272.990

T           Spor de vechime = 1.818.247

(25% din salar de baza)

T           Spor sala operatie = 509.109

(7% din salar de baza)

- contributiile obligatorii

T           Ore garzi

(salariul de baza + numarul orelor de garda (90)

Total salariu =7.272.990+ valoarea orelor de garda.

Situatia realizarii fondului de salarii pe elemente de structura la 31.05.2003

Structura Salariilor

Cheltuielile cu materialele

Cheltuieli cu materiale

La Spital cheltuielile materiale pot fi impartite avand in vedere ponderea lor astfel:

cheltuielie cu medicamentele si materialele sanitare

cheltuieli cu hrana;

cheltuieli cu utilitati;

alte cheltuieli functionale.

Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare care se gasesc la art. 23.Acest tip de cheltuieli este obtinut cu ajutorul unei centralizari a unor documente(de ex.condicele de prescriptii medicale), care sunt intocmite zilnic de catre medicii care sunt sefi de sectii, pe fiecare sectie in parte; acestea cuprind date personale ale bolnavului, valoarea si cantitatea de medicamente administrate. Cuantumul cheltuielilor reprezentand cele de medicamente si materiale sanitare sunt obtinute in urma relizarii produsului dintre numarul de paturi ale fiecarei sectii si cheltuielile medii care s-au facut anul precedent.Aceste cheltuieli sunt corelate si la indicele de inflatie.

Cuantumul cheltuielilor pentru medicamente si materiale sanitare se calculeaza dupa numarul de paturi inmultit cu cheltuieli medii cu medicamente pe pat in anul precedent, corelat cu indicele inflatiei si indicele de utilizare a paturilor.

Cheltuielile pentru hrana reprezinta produsul dintre numarul mediu de zile spitalizare si alocatia zilnica de hrana in anul de baza, modificat cu cota de inflatie si cu indicele de utilizare al paturilor si cuprinde alimentele in limita alocatiilor legale pentru hrana bolnavilor internati si a insotitorilor,printre indicatori care se folosesc in determinarea acestor tip de cheltuieli sunt: bonurile de masa, o lista care se intocmeste zilnic de o asistenta care are aceasta indatorire si care stabileste si dietele.

Cheltuieli cu utilitati ale spitalului

Iluminat si forta motrica.(kw/an) -Costul curentului electric pentru iluminat si forta motrica;

-Costul materialelor folosite pentru sustinerea retelei electrice.

In calcularea indicatorilor principali in cazul iluminatului din cadrul spitalului ne von referi la:

iluminatul din saloane;

iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;

iluminatul din salile de operatie;

consumuri specifice din laboratoare;

iluminat si consum energetic in spatiile administrative;

numarul corpurilor iluminate, precum si functionarea aparaturii de specialitate.

In calculul cheltuielilor pentru iluminat si forta motrica folosim urmatoarea fomula=Nr. ore iluminat * Nr. corpuri iluminare * Consum energie electrica pe corp * Pret kw.

In cazul cheltuieli privind becurile electrice sunt luati in calcul urmatorii indicatori:

Numarul de sali iluminate cu becuri;

numarul de becuri dintr-o sala;

Media becurilor schimbate pe an;

Pretul unitar al unui bec

Iar formula utilizata este formata din produsuldintre nr. mediu de becuri schimbate si pretul unitar al unui bec.

Cheltuielile privind incalzitul spitalului includ urmatorii indicatori: 

Costul combustibilului solid si lichid folosit pentru prepararea hranei, arderea deseurilor;

Plata incalzitului si a apei calde catre unitatile de termoficare. 

In cadrul spitalui exista si centra proprie care functioneaza pe baza de gaz metan,in cazul acesta facandu-si apariatia urmatorii indicatori:

numarul de metri cubi de gaz metan consumati;

tariful pe metrul cub de gaz consumat;

T           folosind urmatoarea formula pentru a determina totalul cheltuielilor cu incalzirea Nr m3gaz * tarif m3 gaz.

In bugetul de Venituri si Cheltuieli apar si cele cu furniturile de birou,incluzand aici costurile cu achizitionarea de rechizite de birou,cum ar fi hartie de scris, cerneala, hartie de xerox, dosare,pixuri, creioane, fise, imprimante etc.

Cheltuielile cu materialele de curatenie includ:

Materiale de curatenie folosite cu intretinerea usilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor sanitare, pardoselilor etc;

Materiale pentru spalatul lenjeriei de pat si a echipamentului sanitar, igiene bolnavilor;

Materiale igienico-sanitare pentru personal.

In calcularea cehltuielilor cu materialele de curatenie sunt folosite umrmatorii indicatori:

pretul fiecarui material de curatenie folosit;

suprafata spitalului;

cantitatea folosita de materiale de curatat;

numarul salilor si salaoanelor.

In cadrul cheltuielilor cu apa, canal, salubrizare se folosesc,pentru calculare,urmatorii indicatori fundamentali:

Consumul de apa calda si de apa potabila pe an (Mc/an);

Gunoi (Mc/an);

Tariful unui metru cub pe apa calda/rece;

Tariful serviciilor de dalubritate si canalizare, care este calculata cu ajutorul unei formuli, rezultatul fiind produsul dintre consumul de apa, tariful/Mc, tarif canalizare si tariful pentru serviciile de salubritate.

Fluxuri informationale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Ordonatorii de credite publice sunt responsabili cu fundamntarea cheltuielilor bugetare, si declanseaza, in acelasi timp, fluxurile de informatii ascendente separate pe componente bugetare.

Daca structuram institutiile care sunt implicate in fundamentarea cheltuielilor publice,sub forma unei piramide,la baza acesteia se afla ordonatorii tertiali de credite bugetare,acestia fiind urmati de ordonatorii secundari si de cei principali de credite bugetare, varfuu acesteia fiind ocupat de Ministerul Finantelor Publice.

Potrivit ierarhizarii ordonatorilor de credite bugetare in cadrul institutiilor publice, acestia produc calcule privind cheltuielile activitatilor proprii, fiind in stransa legatura cu subdiviziunile clasificatiei economice.

In cazul ordonatorilor iararhic superiori de credite bugetare, fundamentarea cheltuielilor se face pe baza unei comparatii dintre calculele proprii si cele prezente in propunerile de bugete ale institutiilor subordonate.

Astfel, fluxurile informationale privind fundamentarea cheluielilor bugetare au urmatoarea structura, privind din punctul de vedere al componentelor bugetare:

Bugetul de stat;

Bugetul asigurarilor sociale de stat;

Bugetele locale.

In cazul institutiilor implicate in fundamentarea cheltuielilor bugetare, sunt prezente, pe de o parte cele specializate in gestiunea bugetelor respective, si pe de alta parte, institutii publice din diverse domenii de activitate, unde sunt prezenti ordonatori de credite bugetare.

Forma initiala care o capata documentele folosite pentru fundamentarea cheltuielilor bugetare este cea a notelor de calcul, dupa care iau forma subdiviziunilor clasificatiei economice (titluri, articole, aliniate), apoi forma clasificatiei fuctionale (capiole, subcapitole), si pe titulari (ministere sau alte institutii centrale), iar documentele finale sunt reprezentate de bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare pentru institutiile consumatoare de fonduri publice si proiectele de bugete publice pentru instititiile responsabile cu gestiunea lor ulterioara.

Cap 3. Finantarea cheltuielilor bugetare

Surse de finantare a institutiilor publice

Finantarea cheltuielilor de functionare si de investitii ale institutiilor publice se asigura astfel:

a) integral de la resursele alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale in functie de gradul de subordonare al institutiei;

b) venituri extrabugetare asociate cu subventii acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;

c) numai venituri extrabugetare;

d) din venituri extrabugetare cu destinatie speciala pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri;

e) venituri obtinute din donatii sau sponsorizari, in conditiile reglementarilor legale in vigoare;

f) finantare externa.

Institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat varsa veniturile realizate la bugetul de stat sau bugetele locale, in functie de gradul de subordonare.

Finantarea bugetara

Cea mai importanta sursa de finantare o reprezinta bugetul de stat, aceasta fiind singura sursa sau cea care asigura finantarea de baza.

Finantele moderne sunt tot mai mult catre diversificarea resurselor de finantare si utilizarea unor criterii noi de dimensionare a resurselor, bazate pe eficienta si calitate.

In general, o institutie primeste resurse bugetare de la bugetul de stat si bugetele locale, in functie de subordonarea acesteia.

In utilizarea resurselor provenite de la bugetul de stat, in general, se respecta principiul destinatiei aprobata prin legea bugetara. Finantarea vizeaza : cheltuielile curente (finantarea functionarii); cheltuielile de capital (finantarea de dezvoltare).

Venituri extrabugetare

Veniturile extrabugetare provin din taxe, chirii, manifestari culturale, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concusuri artistice, publicatii, impresariat, exploatarea firmelor, prestatii editoriale, consultatii si servicii medicale, studii, proiecte, prestari servicii, lucrari, exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite prin legile de organizare a institutiilor sau de catre Guvern.

Veniturile extrabugetare se incaseaza, administreaza si contabilizeaza de institutiile in cauza potrivit normelor pentru finantele publice, fara a se efectua varsaminte din acestea la bugetul de stat sau bugetul local, daca legea nu prevede altfel.

Rezultatele obtinute la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv soldurile anuale obtinute din executia bugetului actiunilor finantate din venituri extrabugetare se preiau ca venituri in anul urmator.

Bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare se prezinta distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorilor principali de credite bugetare.

Finantarea externa

Imprumuturile acordate pentru finantarea reformelor in cadrul domeniilor definite. Acestea se contracteaza de catre Guvern in numele ministerelor beneficiare, care preiau si obligatiile de gestionare a imprumuturilor, inclusiv de rambursare si plata a dobanzilor si a comisioanelor.

Finantare nerambursabila a unor programe internationale, din cadrul unor organisme multistatale.

3.2. Modalitati tehnice utilizate in finantarea cheltuielilor bugetare

3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Deschideri de credite din bugetul de stat

Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare ca limite maxime pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, pe actiuni: social-culturale (invatamant, sanatate, cultura si arta, asistenta sociala), aparare nationala, ordine publica, organele puterii de stat, actiuni economice, precum si alte actiuni.

In cadrul fiecarui capitol, prin lege sunt prevazute si aprobate urmatoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli curente impartite astfel:

- cheltuieli de personal;

- cheltuieli materiale;

- subventii si transferuri;

b) cheltuieli de capital.

Creditele acordate pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui exercitiu bugetar.

Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finantelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.

Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se poate aproba de catre ordonatorii de credite si se efectueaza numai daca a fost in prealabil avizata de conducatorul serviciului financiar-contabil.

Pentru deschiderea de credite bugetare, ordonatorii principali de credite procedeaza astfel:

Intocmesc o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli.

Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru. Cererea se prezinta pana in ziua de 20 din ultima luna a trimestrului, impreuna cu o nota de fundamentare Directiei Generale a Trezoreriei.

Directia Generala a Trezoreriei, dupa analiza si verificarea cererii aproba deschiderea creditelor, dupa care procedeaza astfel:

- exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunica deschiderea creditelor solicitate de ordonatorii principali de credite;

- exemplarul 2 ramane la Directia Generala a Trezorerie;

- exemplarul 3 se restituie ordonatorilor principali de credite, prin care se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odata cu cererile pentru deschiderile de credite, ordonatorii principali de credite prezinta Ministerului Finantelor o nota justificativa precum si Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru urmatoarele tipuri de cheltuieli:

- cheltuieli proprii;

- cheltuieli ale ordonatorilor secundari din subordine;

- cheltuielile institutiilor publice direct subordonate ai caror conducatori indeplinesc atributele ordonatorilor tertiari de credite.

In acest scop, ordonatorii principali de credite intocmesc Dispozitia bugetara pentru repartizarea creditelor, atat pentru cheltuieli proprii, cat si pentru cheltuielile institutiilor din subordine.

Dupa primirea si verificarea documentatiei, Directia Generala a Trezoreriei inregistreaza in contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului creditele repartizate de catre ordonatorii principali de credite, pe seama institutiilor din subordine aflate in judete si in municipiul Bucuresti.

Dupa inregistrarea in contabilitatea proprie, aceasta expediaza la Directia de Trezorerie Judeteana si a municipiului Bucuresti, exemplarul numarul 2 din Dispozitia bugetara pentru reaprtizarea creditelor, prin care se comunica repartizarea creditelor bugetare pe seama institutiilor din subordinea ministerului.

Documentele se transmit cu un borderou in dublu exemplar, din care exemplarul numarul 2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor.

La primirea Dispozitiilor bugetare, Directia de Trezorerie Judeteana a municipiului Bucuresti verifica existenta acestor documente cu cele inscrise in borderou. In cazul in care se constata nereguli intre documente si borderou se va sesiza Trezoreria Centrala pentru clarificarea situatiei.

Directia Judeteana de Trezorerie procedeaza astfel:

- grupeaza dispozitiile bugetare pe localitatile in care isi au sediul institutiile respective: judet, municipiu, oras, comune din raza perceptiilor-trezorerii;

- intocmeste un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din judet;

- expediaza trezoreriilor municipale, orasenesti si perceptiilor-trezorerii, dispozitiile bugetare impreuna cu borderoul pentru institutiile care au deschise la acestea conturi;

- pentru institutiile publice care au conturi deschise la Directiile Judetene de Trezorerie, se retin dispozitiile bugetare.

Trezoreriile municipale, orasenesti si perceptiile-trezorerii verifica daca datele din dispozitiil ebugetare corespund cu datele din borderou dupa care exemplarul numarul 2 se restituie Directiei Judetene a Trezoreriei, pentru confirmarea primirii dispozitiilor bugetare, iar borderoul se pastreaza impreuna cu exemplarul numarul 1.

Cand se reaprtizeaza de catre ministere creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite, trezoreriile au obligatia ca in termen de 2 zile sa prezinte dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor la institutiile din subordine.

Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor si a dispozitiilor bugetare, in contul din afara bilanvelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor si a dispozitiilor bugetare, in contul din afara bilantului 01 - "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati de la bugetul de stat".

In cazul in care in cursul executiei apar situatii in care creditele deschise trebuie retrase in parte sau in totalitate, aceasta operatiune se efectueaza din initiativa ordonatorilor principali de credite, a celor secundari, sau tertiari, dupa caz.

In aceste situatii, ordonatorii principali intocmesc Dispozitia bugetara pentru retragerea creditelor deschise, pe care o prezinta Trezoreriei Centrale.

Dupa ce a fost transmisa Dispozitia bugetara pentru retragerea creditelor deschise, prin fluxul aratat mai sus, trezoreria la care institutia are cont deschis verifica existenta disponibilitatilor de credite si se inregistreaza reducerea creditelor deschise cu suma inscrisa in document.

In vederea stabilirii sumei care urmeaza a fi retrasa din creditele deschise, ordonatorul principal de credite va comunica din timp unitatilor din subordine suma care se blocheaza din creditele deschise pana la transmiterea Dispozitiei bugetare de retragere.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

Potrivit dispozitiilor legale, fiecare comuna, oras, municipiu, judat si municipiul Bucuresti, intocmesc bugete proprii in conditii de autonomie.

Administratia bugetelor locale se asigura de catre Consiliile locale. Functie de ordonator principal de credite in cazul bugetelor locale este indeplinita de catre primari sau, dupa caz, de presedintele Consiliului judetean.

Cheltuielile din bugetul local se efectueaza in limitele prevederilor legale, cu repartizarea acestor cheltuieli pe trimestre. Sursele de acoperire a cheltuielilor sunt venituri proprii sau transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv.

Platile dispuse de ordonatorii de credite se efectueaza prin Trezorerie, numai dupa deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

Ordonatorii principali de credite trebuie sa stabileasca lunar cheltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu. Pentru aceasta trebuie sa tina cont de cheltuielile aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, venituri proprii si transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acopera platile respective.

Ordonatorii principali de credite determina volumul creditelor bugetare in limita carora urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru institutiile publice din subordine.

Pentru a stabili necesarul creditelor care urmeaza a se deschide pentru luna respectiva, fiecare ordonator principal intocmeste o Comunicare de deschidere a creditelor.

Acest document se intocmeste in doua exemplare, la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si se prezinta pana in ziua de 20 din fiecare luna, pentru creditele aferente lunii viitoare.

Documentele se prezinta compartimentului de coordonare a bugetului local din cadrul trezoreriei, care verifica si analizeaza:

- incadrarea creditelor bugetare deschise in prevederile bugetelor locale, cu repartizarea pe trimestre. Se verifica si daca aceste credite au acoperire din venituri proprii si subventiile ce urmeaza a fi alocate de la bugetul de stat in completarea veniturilor proprii pentru luna respectiva;

- creditele bugetare deschise se incadreaza in prevederile aprobate prin bugetul local.

Dupa analiza si verificare, aceste credite se inregistreaza in conturi din afara bilantului 02 - "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetul local".

Din creditele bugetare deschise, ordonatorii principali repartizeaza creditele bugetare institutiilor publice subordonate ai caror conducatori indeplinesc atributele de ordonatori secundari sau tertiari de credite.

3.3. Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate. Plati pentru cheltuieli

Ordonatorii de credite bugetare sunt cei care au obligatia de a cere credite bugetare si, prin urmare de a le utiliza pentru cheltuielile incadrate in bugetul lor.

Creditele bugetare sunt folosite in doua moduri:

Plati in numerar utilizate pentru plata salariilor, burselor, avansurile din contul pentru cheltuielile folosite pentru deplasari, precum si plata altor drepturi cuvenite personalului;

Plati in conturi bancare unde apare relatia dintre institutia publica cu terte persoane juridice, pentru procurarea de materiale, plati catre bugetele publice etc.

Cand se elibereaza sume din creditele bugetare destinate institutiilor publice, apare plata de casa (stingerea unor obligatiuni prin achitarea lor) sau se utilizeaza creditele bugetare care au fost aprobate pe o perioada de timp determinata.

In cadrul executiei bugetare poate aparea si situatia cand se recuprereaza sume platite anterior de catre ordonatorii de credite bugetare, prin applicare de noi tarife.Aceste diferente de sume poarte denumirea de plati nete de casa,care au si rolul de marime exacta a finantarii ordonatorilor de credite bugetare.

Ordonatorii de credite bugetare raspand, prin intermediul conturilor de executie bugetara, in fata institutiilor financiare, pentru cheltuielile efectuate, acelasi proces fiind prezent si la ordonatorii ierarhic superiori pentru cei subordinati.

Ordonatorii ierarhic superiori pot avea initiativa de a retrage creditul bugetar, prin renuntarea la unele actiuni sau din alte motive.

Atunci cand apar noi activitati care nu au fost prevazute in etapa de elaborare a proiectului de buget, duce la aparitia unor modalitati tehnice de lucru, unde sunt folosite disponibilitati de credite bugetare rezultate din bugete sau se aloca mijloace banesti.

Virarile de credite bugetare sunt folosite la acoperirea de nevoi suplimentare de finantat, fiind conditionate de:

Existenta unor economii la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare care sa nu afecteze realizarea actiunii de bubdivizare, de unde sunt preluate mijloacele banesti;

Aprobarea sa fie acordata incapand cu trimestru al III-lea al fiecarui an;

Disponibilitatile nu trebuie sa provina de la credite bugetare prevazute pentru cheltuielile de personal;

Sa nu duca la majorerea sumei prevazute pentru completarea resurselor proprii ale unor institutii de stat.

Virarile de credite bugetare sunt aprobate fie de Ministerul Finantelor Publice (poate aproba virarile de credite de la un capitol de cheluieli la altul,cand au loc intre unitati, si actiuni de la un titular la altul) si ordonatorii de credite bugetare (aproba virarile de credite intre subcapitole ale aceluias capitol de cheltuieli).

Virarile de credite bugetare aferente cheltuielilor pentru hrana, salarii, burse, investitii sunt interzise, precum si cele pentru reparatii de capital trebuie facute inaintea inceperii procesului pentru aprobarea de credite bugetare.

3.4. Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielilor bugetare

Bibliografie

Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13 august 2002;

Legea nr. 273/2006, privind finantele publice locale, din 29 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 618 din 18 iulie 2006;