Incaso documentar

Incaso documentar

1 Concept. Parti implicate. Reglementari

Prin incaso se intelege tratarea de catre banci a instructiunilor primite, a
documentelor comerciale si financiare cu scopul de a obtine plata acestora (sau
acceptarea).

Operatiunea de incaso este o simpla vehiculare de documente si bani, fara nici un angajament de plata asumat de bancile implicate. Bancile efectueaza, in esenta, un simplu serviciu de remitere a documentelor de la exportator la importator si a banilor in sens invers.

Documentele vehiculate de banci pot fi: documente comerciale (factura, document de transport etc.) si documente financiare (cambii, cecuri, chitante, bilete la ordin etc.). In functie de documentele vehiculate se disting doua tipuri de incaso:

- incaso simplu - este un incaso de documente financiare; neinsotit de documente comerciale;

- incaso documentar - este un incaso de documente comerciale insotite sau nu de documente financiare;

Parti implicate. In derularea unei plati prin incaso sunt implicate patru parti:

- ordonatorul (exportatorul) - este clientul care increditeaza operatiunea de incaso bancii sale: el este initiatorul platii prin incaso;

- banca remitenta, care primeste de la ordonator documentele insotite de instructiunile de incasare (sau acceptare) si care are rolul de a remite documentele altei banci, careia ii da dispozitiile de lucru conform instructiunilor ordonatorului;

- banca insarcinata cu incasarea este, de regula, o banca situata in tara importatorului, care primeste documentele cu dispozitia de incasare de la banca remitenta, avand sarcina de a prezenta documentele trasului (importatorului) si de a obtine de la acesta incasarea (sau acceptarea) si de a transmite banii in sens invers. In cazul in care operatiunea nu poate fi realizata direct de banca insarcinata cu incasarea, aceasta poate apela la o a treia banca - banca prezentatoare - care preia sarcina de a prezenta documentele importatorului si a obtine incasarea;

- trasul (importatorul) este destinatarul documentelor vehiculate la incaso si care conform instructiunilor date, banca insarcinata cu incasarea (sau banca prezentatoare, dupa caz) ii solicita sa plateasca documentele (sau sa accepte cambia).

Incasoul ca modalitate de decontare este reglementat prin documentul intitulat.
Reguli uniforme pentru incaso, cunoscut si sub denumirea de Publicatia 522, elaborat
de Camera de Comert Internationala de la Paris. Ca si alte reguli si uzante elaborate de
CCI-Paris si regulile privitoare la incaso au fost permanent imbunatatite. Publicatia nr.
522 are aplicabilitate incepand cu 1 ianuarie 1996.

2. Mecanismul derularii platii prin ID

Principalele etape in derularea platii prin incaso documentar sunt:

Incheierea unui contract comercial international sau a unei intelegeri prin care partenerii convin plata prin incaso documentar.

Livrarea marfii. Acest moment declaseaza ansamblul etapelor privind
derularea incasoului. Livrarea si conditiile de expediere a marfii trebuie sa corespunda celor convenite in contractul comercial. In urma livrarii marfii, exportatorul este in posesia documentelor care fac dovada indeplinirii obligatiilor sale contractuale.

Setul de documente insotit de ordinul de plata la incaso este prezentat de exportator bancii sale. Ordinul de plata la incaso este, de regula, un formular tipizat pus la dispozitie de banci, in care exportatorii prezinta documentele si numarul de exemplare pe care le transmit (care de fapt insotesc ordinul de incaso); conditiile in care banca sa prezinte aceste documente - pentru incasare, pentru acceptarea cambiei, pe cine si unde sa anunte in caz ca importatorul refuza plata, acceptarea sau nu se prezinta etc.

Banca remitenta/ordinul de incasare. Actionand din ordinul clientului ei, banca remitenta emite propriul document, denumit incaso documentar, in cadrul caruia preia si traduce intr-o limba de circulatie internationala instructiunile primite de la ordonator pe care il remite insotit de setul de documente bancii insarcinate cu incasarea.

Banca insarcinata cu incasarea/notificarea importatorului. La primirea documentelor, banca insarcinata cu incasarea, notifica (avizeaza) importatorul de sosirea documentelor. In baza acestei notificari importatorul trebuie sa se prezinte la banca.

Documente contra plata (DP) sau documente contra acceptare (DA). In functie de instructiunile cuprinse in incasorul documentar, trasul-importatorul, pentru a intra in posesia documentelor referitoare la marfa trebuie sa plateasca contravaloarea lor sau trebuie sa accepte cambia care le insoteste in cazul unei vanzari pe credit; cambia acceptata urmand a fi returnata exportatorului pentru a fi incasata la scadenta.

In posesia documentelor importatorul ridica marfa.

Dupa incasarea contravalorii documentelor banca importatorului (9)
transmite fondurile (sau cambia acceptata) bancii remitente care (10) notifica exportatorul de primirea (incasarea) banilor sau a cambiei acceptate.

3. Riscurile platii prin incaso documentar si acoperirea lor

Plata la incaso, in esenta, este un serviciu bancar de transmiterea documentelor si banilor intre doi parteneri - exportator si importator - fara ca bancile sa-si asume o obligatie de plata ca in cazul AD. Obligatia de plata este a importatorului si decurge din clauzele contractului comercial, pe care acesta poate sa nu le respecte acceptand plata unor penalizari. Pe de alta parte, exportatorul numai dupa ce a expediat marfa depune documentele spre plata. Drept urmare, din punct de vedere a exportatorului, plata la incaso este riscanta. Principalele riscuri care pot surveni sunt:

• riscul intarzierii platii, conjunctura pietei, evolutia preturilor sau situatia financiara a importatorului, il pot determina pe acesta sa intarzie plata documentelor dupa ce a fost notificat de sosirea lor;
• riscul de neplata, din cauza acelorasi elemente, dar manifestate mai puternic din punct de vedere a situatiei de ansamblu importatorului, il pot determina sa refuze plata, rezilierea contractului si acceptarea platii unor penalizari;
• riscul pierderii marfii care poate apare din diferite cauze cum ar fi: expedierea acesteia direct pe adresa importatorului, care fiind de rea credinta si-o insuseste, stationarea peste anumite limite de timp in anumite porturi, numar de zile, dupa care poate fi confiscata etc. Astfel, principalele riscuri sunt ale exportatorului.

Pentru protectia lor, exportatorii apeleaza la o suita de tehnici si instrumente pentru acoperirea, aplatizarea sau evitarea acestor riscuri:

• Dezvoltarea unor relatii de plata la incaso numai cu parteneri cunoscuti, solvabili, iar relatiile din trecut cu acestia sunt un argument pentru exportator privind onorarea obligatiilor de plata;
• Includerea in pretul de vanzare a marfii a unei marje de pret care sa acopere pierderea financiara ce ar rezulta din intarzierea incasarii banilor de exportator, ca urmare a amanarii platii de importator;

• Derularea de contracte sau negocieri paralele in zona, permite exportatorilor ca in cazul in care au cele mai mici indicii ca un importator nu ar plati sa poata redirija marfa spre un alt importator din zona, chiar la un pret mai mic, pierderea fiind mult mai mica decat cheltuielile cu readucerea marfii acasa.

Masuri de pastrare a controlului asupra marfii pana la incasarea contravalorii sale. Marfa circula pe cheltuiala si raspunderea exportatorului. Pierderea sau deteriorarea marfii pana la incasarea acesteia, sunt suportate de exportator.

Utilizarea scrisorilor de garantie bancara, prin care se garanteaza plata la incaso. Exportatorul solicita importatorului prezentarea unei astfel de garantii, potrivit careia o banca se angajeaza ca daca importatorul nu va plati documentele prezentate la incasare la banca garantata, le va achita in locul acesteia. Dar, garantia bancara, ca si avalul bancar ridica costurile platii prin incaso, prin comisioanele pe care trebuie sa le plateasca importatorul pentru obtinerea acesteia.

Avalul bancar dat pe efecte de comert (cambia, bilet la ordin) are acelasi efect. In acest caz, setul de documente trimis la incasare va cuprinde si o cambie in vederea acceptarii de importator si avalizarii de banca sa.

Vinculatia este o tehnica de protectie a marfurilor. Acestea sunt expediate pe adresa unei case de expeditie sau a unei banci, care nu vor elibera marfa importatorului decat contra dovezii ca a achitat-o. Importatorul nu are acces la marfa in alt mod.

Din punct de vedere a comisioanelor bancare incaso documentar este o metoda de plata mai ieftina decat AD, dar mult mai riscanta, in special pentru exportatori.