Incidenta/repercursiunea impozitelor si presiunea fiscala

Incidenta/repercursiunea impozitelor si presiunea fiscala

Incidenta impozitelor consta in a determina cine suporta sarcina fiscala efectiva sau cine beneficiaza in mod real de agravarea sau usurarea acesteia, in urma modificarii ratei de impunere sau asezarii impozitului. Problema incidentei apare deci ca o problema capitala deoarece, fara o apreciere corecta a acesteia, este imposibil sa se emita o opinie corespunzatoare a supra justitiei si asupra efectelor reale ale unui impozit.

Incidenta impozitului poate fi definita ca distributia ultima a sarcinii (poverii) unui impozit. In discutia despre incidenta se face distinctia intre incidenta formala, care este rezultatul impactului initial al impozitului, si incidenta efectiva care este impactul final al impozitului, care arata care este povara fiscala efectiva (in ultima instanta) si cine o plateste in final. Incidenta formala mai este cunoscuta ca incidenta legala, in timp ce incidenta efectiva ca incidenta economica.

De asemenea se mai poate face distinctia intre incidenta directa si incidenta indirecta. Incidenta directa are loc in cazul in care platitorul este una si aceeasi persoana cu cel care-l suporta realmente. Incidenta indirecta, cunoscuta si ca translatie sau repercursiune, este fenomenul prin care contribuabilul legal transfera sarcina impozitului asupra altui contribuabil, transformandu-l in platitor de fapt. Incidenta indirecta are loc in cazul impozitelor indirecte care, desi afecteaza temporar trezoreria intreprinderilor care finanteaza indirect fluxul fiscal, sunt translatate sau repercutate fie sub forma amputarii resurselor sau a patrimoniului contribuabilului de fapt, fie conducand la o diminuare a puterii de cumparare prin cresterea preturilor de vanzare.

Impozitele, taxele si contributiile pe care sunt obligati sa le plateasca la bugetul general consolidat contribuabilii sunt resimite de catre acestia ca o presiune fiscala. Pentru a inlatura conotatiile psihologie ale cuvantului presiune, in literatura de specialitate se mai folosesc cu aceeasi echivalenta termenii de rata a fiscalitatii, grad de fiscalitate, sarcina fiscala relativa etc.

La nivelul intregii societati, presiunea fiscala se masoara ca raport intre suma prelevarilor obligatorii (impozite, taxe si contributii) si produsul intern brut. Marimea presiunii fiscale desi a cunoscut o crestere continua in decursul istoriei, cresterea are totusi urmatoarele tipuri de limite:

limite de ordin psihologic si politic, care sunt impuse de reactiile adverse ale contribuabililor (evaziune fiscala, reducerea activitatii si chiar miscari de protest) ;

limite de ordin economic, care tin de faptul ca prelevarile obligatorii pot ave aca efect franarea inclinatiei spre munca, economii si investitii, precum si slabirea spiritului intreprinzator ;

compensatiile induse de presiunea fiscala se exprima prin faptul ca aceasta reprezinta si un avantaj pentru contribuabili prin intermediu cheluielilor publice pe care le furnizeaza.

Presiunea fiscala suporatata de contribuabili este determinata de urmatorii factori: (1) suma totala colectata sub forma impozitelor, (2) natura sistemului fiscal, (3) incidenta impozitelor, (4) evaziunea si frauda fiscala si (5) eficienta autoritatilor fiscale in colectarea veniturilor din impozite.

In cele ce urmeaza prezentam evolutia veniturilor publice, a cheltuielilor publice si a deficitului sau surplusului bugetar din zona euro (16 tari) in perioada 2001-2009, (ca procent din PIB).

Tabelul 11.1. Evolutia unor indicatori privind veniturile publice, cheltuielile publice si deficitul bugetar in tarile din zona euro (16 tari)

Ani        Venituri publice Impozite directe Impozite indirecte Contributii la asigurari sociale Grad de fiscalitate Cheltuieli publice Deficit (-)/surplus (+) bugetar

2001     45,7 12,2 13,5 15,6 41,6 47,5 -1,9

2002     45,1 11,8 13,5 15,6 41,1 47,7 -2,6

2003     45,0 11,4 13,5 15,7 41,1 48,1 -3,1

2004     44,5 11,3 13,5 15,5 40,7 47,5 -3,0

2005     44,8 11,5 13,7 15,4 40,9 47,3 -2,6

2006     45,3 12,1 13,8 15,3 41,4 46,7 -1,4

2007     45,4 12,4 13,8 15,1 41,5 46,0 -0,7

2008     45,0 12,2 13,3 15,3 41,1 47,0 -2,0

2009     44,6 11,4 13,1 15,7 40,5 50,8 -6,3

Sursa: BCE, Buletin lunar, decembrie 2010 (de pe site-ul BNR)

Gradul de fiscalitate (sau presiunea fiscala) s-a determinat prin raportarea sumei impozitelor si contributiilor la asigurari sociale la PIB. Pentru a vedea ravagiile care s-au produs asupra deficitelor bugetare prin efectele Marii Crize Financiare Mondiale si a politicilor publice necumpatate a guvernantilor din tarile UE, prezentam mai jos situatia deficitelor pentru perioada 2006-2009 in unele tari UE care se confrunta cu mari probleme financiare sau se vor confrunta in perioada urmatoare.

Tabelul 11.2. Evolutia deficitelor bugetare in unele tari membre ale UE

Anul Irlanda Grecia Spania Franta Portugalia Slovacia

2006     +2,9 -5,7 +2,0 -2,3 -4,1 -3,2

2007     0,0 -6,4 +1,9 -2,7 -2,8 -1,8

2008     -7,3 -9,4 -4,2 -3,3 -2,9 -2,1

2009     -14,4 -15,4 -11,1 -7,5 -9,3 -7,9

Sursa: BCE, Buletin lunar, decembrie 2010 (de pe site-ul BNR)