New york - "pol" economic si financiar al economiei americane

NEW YORK - "POL" ECONOMIC SI FINANCIAR AL ECONOMIEI AMERICANE

'In prezent New Yorkul, este atat de puternic ca trecut este pierdut.'

John Jay Chapman.

ISTORIA SI EVOLUTIA METROPOLEI

Primul european care ajunge pe aceste meleaguri locuite de indienii algokin, la 17 aprilie 1524, este navigatorul florentin, Giovanni da Verrazzano, considerat si primul explorator al Golfului New York.[1]

In 1690, navigarotul englez Henry Hudson a explorat zona mai detaliat inainte de a naviga pe acest "fluviu", care astazi ii poarta numele. Primii colonizatori olandezi au sosit in Manhattan in 1624. Un an mai tarziu s-a pus baza unei asezari permanente numita New Amsterdam. Apoi Peter Minuit a cumparat insula de la amerindienii bastinasi cu echivalentul a 24 dolari. New Amsterdam a devenit principala comunitate a colonizatorilor olandezi din New Netherland. In 1664 englezii au ocupat New Amsterdam, au redenumit orasul si colonia in onoarea Ducelui de York (mai tarziu regele Iacob II) si l-au inlocuit pe guvernatorul olandez, PeterStuyvesant.
Chiar daca sub dominatia engleza New York-ul a inflorit, incetul cu incetul orasul a devenit un fief al rezistentei fata de autoritatea regala si in 1776 George Washington si-a stabilit aici cartierul general al rezistentei. Curand el avea sa fie alungat de britanicii care oricum si-au pastrat controlul asupra orasului pana la sfarsitul revolutiei americane.
Dupa revolutia americana, New York-ul a devenit capitala SUA intre 1785 si 1790 si aici a fost instalat George Washington ca primul presedinte al tarii, in 1789. New York a fost pana in 1796 si capitala Statului New York, cand sediul guvernarii a fost mutat in locatia sa actuala, Albany. In 1784, Alexander Hamilton a organizat Banca New York, s-au infiintat companii de asigurare iar comertul si prosperitatea a atras oameni spre oras. In 1790, New York-ul avea peste 33.000 de locuitori. Au aparut noi drumuri, scoli, ziare, spitale si noi ramuri industriale si populatia a inceput sa se mute spre nord de Battery. In 1825 a fost inaugurat Canalul Erie: acesta lega spre nord orasul de Marile Lacuri si i-a intarit importanta comerciala. In 1830, populatia New York-ului ajunsese la 200.000 de locuitori.

In secolul al XIX-lea mii de imigranti europeni soseau anual si multi se stabileau in zona New York-ului. Conducerea politica democrata a New York-ului - Tammany Hall - a exploatat aceste noi sosiri, oferind locuri de munca, locuinte si darunri in schimbul voturilor[2]. Abia sub dominatia primarului Fiorello La Guardia in 1930, puterea conducerii politice a fost serios.

In ciuda tulburarilor devastatoare privind incorporarea obligatorie, din 1863, New York-ul a ajutat cauza nordului in timpul razboiului civil, dar a si prosperat ca urmare a efortului de razboi. In 1898 New York-ul a primit denumirea de Mai Marele New York si a alipit cele cinci districte. La inceputul secolului XX, orasul s-a unificat si si-a extins sistemul de transporturi.
Orasul a continuat sa se extinda pana prin anii 1970, cand New York-ul a cunoscut o criza financiara severa. Baza de impozitare s-a erodat deoarece multe companii si-au schimbat sediul si clasa mijlocie s-a mutat in suburbii. In anii 1980, economia New York-ului era sanatoasa dar a cunoscut o incetinire in anii 1990. Astazi orasul are o populatie de 8.274.527 cu o densitate de 10.482 loc / km ² fiind primul oras ca numar de locuitori din SUA si al 12-lea din lume^.

Structura populatiei indica statutul de oras multicultural si multietnic, in New York aproape 36 de procente din totalul populatiei raportat la nivelul anului 2000 erau emigranti, principalele tari emitatoare sunt Mexic si China

PREZENTARE GEOGRAFICA

New York-ul este situat pe coasta estica a SUA, in estuarul fluviului Hudson, la capatul sudic al statului New York. Orasul este impartit in cinci orasele mai mici: Manhattan, Bronx, Brooklyn, Wueens si Staten Island.

Orasul este un conglomerat complex de insule si portiuni de insule. Bronx-ul este unica portiune continentala a orasului, separata de insula Manhattan printr-un canal fluvial ingust. Queens-ul este amplasat in vestul insulei Long Island si este separat de Manhattan si de Bronx prin fluviul East River. Brooklyn-ul, tot pe Long Island, este amplasat la vest si la sud de Queens. Richmond-ul ocupa Staten Island, in golful New York. Multe alte insule mai mici sunt presarate in golfuri, pe fluvii sau in estuare. Cele mai importante sunt Ellis Island, Governor's Island, Liberty Island (unde este Statuia Libertatii) si insulele City, Randall's, Riker's, Roosevelt si Ward's.

Manhattan-ul este plancat la est de East River iar la vest de fluviul Hudson: in ciuda numelor, acestea nu sunt fluvii adevarate ci canale cu ape oceanice. Manhattan-ul este complet urban, cu exceptia zonei Central Park si a altor parcuri mai mici. Strazile formeaza o retea regulata, dupa un plan urbanistic din 1811. Bulevardele sunt dispuse de la nord la sud, iar strazile dinspre est spre vest; Fifth Avenue desparte East Side de West Side. Manhattan-ul este portiunea din New York cel mai dens populata si centrul economic si cultural al metropolei.

New York City (Lower Manhattan)[4]

IMPARTIREA ADMINISTRATIVA

Orasul este compus din cinci cartiere principale:

-Manhattan

-Brooklyn

-Queens

-Bronx

-Staten Island

Fiecare dintre acestea au la randul lor mai multe districte. Manhattan-ul este cel mai renumit cartier al New York-ului si poate cel mai celebru centru financiar, comercial si cultural din lume. El adaposteste multe pucte de interes, cum ar fi Theatres District, cu lunga strada Broadway, districtul financiar Wall Street, zgarie-norii Empire State Building, Chrysler Building, Trump Tower, cartierul general al Natiunilor Unite, muzeele Metropolitan de Arta Moderna, universitatile Columbia si New York, cartierele Chinatown, Little Italia, Chelsea, Soho.

Cel mai renumit dintre cartierele New York-ului dupa Manhattan, este Brooklyn. Acesta ofera minunate privelisti panoramice ale Manhattan-ului si fluviului Hudson, dar pe cele 300 de kilometri de coasta. Cele mai mari vase de razboi americane au fost construite in atelierele navale din Brooklyn, iar podul care leaga insula Manhattan de cartier este unul dintre cele mai spectaculoase de acest fel.

Queens continua, la nord de Brooklyn, sirul de cartiere new yorkeze . Cu cele doua sute de kilometric patrati, Queens a devenit un bastion al clasei mijlocii, un bazin de acumulare pentru cei care au lasat atmosfera deteriorate a Brooklyn-ului, Bronx-ului sau Manhattan-ului. In Queens, oamenii gandesc despre ei ca apartinand, in primul rand, districtului, apoi, cartierului, si doar in final, orasului. Aici se gasesc celebrele terenuri de tenis Flushing Meadows, o importanta comunitate greceasca si o mare parte a comunitatii romanesti. (districtul Astoria).
La nord de Queens, isi face loc The Bronx, un cartier prepondet afro-american, portorican si jamaican prin componenta lui demografica. Cartierul The Bronx a devenit scena uneia dintre cele mai dramatice conflicte urbane din S.U.A. Faimos prin cladirile sale in ruina, magazinele si localurile rau famate si rata crescanda a criminalitatii, vanzatorii si consumatorii de droguri care locuiesc in locuinte abandonate, The Bronx este totodata gazda Universitatii Fordham, a stadionului Yankees si a Gradinii Zoologice, una din cele mai mari din lume.
Staten Island este complet izolat de celelalte cartiere. Situat in Sudul insulei Manhattan si legat de aceasta prin renumitul Staten Island Ferry, cartierul este singurul aflat in plina expansiune demografica si urbana. Linia de ferry boat, care leaga cele doua insule, este una dintre cele mai solicitate de turistii doenici sa admire Statuia Libertatii (de pe insula Liberty, situate intre cele doua surate mai mari), sau uimitoarea silueta a Manhattan-ului. Statuia Libertatii comemoreaza prietenia dintre popoarele american si cel francez. Fondurile si constructia au fost contributia Frantei. Unul dintre cei care au contribuit la asamblarea colosalei statui a fost si inginerul Eiffel. Constructia a durat zece ani, iar in 1885, cei 46 de metri ai statuii au fost dezasamblati si transportati spre New York City. Piedestalul, proiectat de americanul Richard Morris Hunt, a fost adaugat ulterior

ECONOMIA ORASULUI NEW YORK

CEA MAI VASTA ECONOMIE REGIONALA DIN SUA

New York-ul este un centru comercial si financiar mondial, centru de comunicatii, al modei, artei si divertismentului. Multe dintre ramurile economice americane importante, cat si televiziunea si transmisiile radio americane, isi au sediile la New York. Tot aici se afla si sediul Natiunilor Unite. Majoritatea bancilor, a firmelor de brokeraj si a burselor - bursele New York si American, bursele de marfuri si cele maritime - sunt situate in zona Wall Street, primul centru financiar al lumii, sprijinit pe economia cea mai puternica, mai precis singura capabila sa absoarba enormele excedente financiare ale Japoniei.

Trebuie mentionat si faptul ca sase dintre primele opt intreprinderi din Statele Unite isi au sediul in regiunea new-yorkeza si ca sase din primele opt banci sunt conduse din Manhattan.
Orasul este totodata si cel mai are centru comercial en-gros din SUA: printre cele mai importante produse comercializate se numara cerealele, blanurile, hartia, carnea si pieile. Comertul en-detail din New York este focalizat in centrul Manhattan-ului. In Bronx si Brooklyn sunt de asemenea zone importante destinate comertului en-gros si en-detail. Pentru a deservi aceste afaceri si comertul, orasul are sute de agentii de publicitate, multe dintre acestea fiindca situate pe sau in jurul bulevardului Madison Avenue.

Industria modei si casele de editura sunt doua dintre cele mai bine reprezentate industrii din New York dar sunt si produse si bunuri petrochimice, alimente procesate, produse metalice, masini electrice, produse din hartie si din piele prezente pe aceasta vasta piata.

Economia orasului New York este cea mai vasta economie regionala din SUA si una dintre cele mai mari la nivel mondial. Orasul este un centru mondial pentru afaceri si comert.

Este unul dintre cele mai influente orase pe plan financiar si tot odata cartierul general al celor mai mari companii din lume (44 din primele 500 de companii isi au sediu in Manhattan)

Economia de baza a orasului New York este formata din dezvoltarea sectorului financiar, asigurari si sectorul imobiliar. Pe de alta parte orasul este cel mai important centru mass-media, de jurnalism si publicatii din SUA si are un valoros centru de arta.

Cercetarea mediacala, tehnologia si industria modei sunt de asemeni sectoare semnificative.

Bursa de valori New York este de departe cea mai mare bursa de valori din lume dupa valoarea capitalurilor listate.

NASDAQ detine primul loc la numarul de companii listate si ocupa pozitia 3 dupa valoarea capitalurilor listate.

New York City este un centru global al afacerilor si comertului international, este unul din cele trei « centre de comanda » a lumii economice alaturi de Londra si Tokyo[7].

La nivel zonei metropololitane (New York, New Jersey & Conneticut) a realizat un produs brut de 952,6 bilioane $ in 2005 fiind cea mai mare economie regionala din Statele Unite ale Americii.

Serviciile financiare reprezinta mai mult de 35 de procente din veniturile angajatilor.

Proprietatile imobiliare aduc o mare contributie economiei orasului, astfel cu o valoare estimata a proprietatilor de 802,4 bilioane $.

Cladirea Time Warner a fost listata la cea mai mare valoare de piata ; 1,1 bilioane $ in 2006.

Sectorul corporatiilor.

Zona centrala a Manhattanului, Midtown Manhattan este cel mai mare district central de afaceri din lume, in timp ce Districtul Financiar este de asemeni cel de al treilea ca marime in Statele Unite. Orasul New York a fost multa vreme centrul de afaceri dominant al Statelor Unite, dar, din cauza crizei fiscale din anii 1970 a inceput sa se dezvolte o noua tendinta, rezultand in sedii de corporatii si filiale care s-au mutat treptat catre suburbii si alte regiuni.

Incepand cu anii 1990, insa, New Yorkul si-a recastigat forta "magnetica" si isi restabileste drepturile de oras cu sedii de corporatii. Numarul de sedii si filiale din Manhattan este mai mult decat dublu din 1990, conform Departamentului Muncii. Pentru cele mai mari corporatii americane este important sa se afle intr-un oras global. Statistici facute de proiectanti economici ai New Yorkului au aratat de asemeni ca preferinta personala pentru executiv este un factor in determinarea daca o companie se muta in sau din New York. In 2005 existau 602 operatii ale sediilor individuale pentru companiile importante din oras.

Cei 280 de mii de muncitori din industria financiara insumeaza mai mult de jumatate din totalul salariilor platite in Manhattan, cu toate ca ocupa mai putin de un loc de munca din 6 din toata municipalitatea. Golul de plata dintre ei si cei 1 milion si jumatate de muncitori din alte domenii continua sa se largeasca, cauzand ingrijorarea catorva economisti in privinta cresterii dependentei orasului de castigurile lor extraordinare. Aceste salarii ridicate contribuie la cresterea locurilor de munca, dar majoritatea acestor locuri de munca se soldeaza cu plati mai mici in domeniul restaurantelor, vanzarilor si serviciilor medicale si scaderea numarului de locuri de munca in sectorul foarte bine platit.

Finantele si comertul

Bursa de la New York este cea mai mare din lume in ceea ce priveste valoarea titlurilor tranzactionate. Astazi, New Yorkul este un lider financiar in economia lumii, cu Wall Street in Districtul Financiar din sudul Manhattanului, industria financiara cuprinde 355 000 de muncitori din octombrie 2007. Manhattanul este casa pentru sase mari burse, marfuri: American Stock Exchange, International Securities Exchange, NASDAQ, New York Board of Trade, New York Mercantile Exchange, si New York Stock Exchange. Acest lucru face din orasul New York un mare exporator de servicii financiare, atat in Statele Unite, cat si in afara. Multe corporatii isi au sediul in oras, incluzand companii proeminente si diverse ca: Altria Group, Time Warner, American International Group, Pfizer, Bristol-Myers Squibb, JetBlue, Citigroup, DC Comics, Estée Lauder, si Sony Music Entertainment, alte companii globale au birouri mari in New York, cum ar fi General Electric. New York este de asemeni casa pentru multe si importante banci de investitii. Exista de asemeni si un numar de fonduri mutuale, activitati de bursa (brokeri), manageri de investitii si alte companii financiare in zona New Yorkului. Fiind terminusul retelei de fibre optice transatlantice, New Yorkul detine o mare capacitate de conectare la internet si este poarta principala internationala de internet din SUA cu 430 Gbit/s din capacitatea de internet internationala.

De la fondarea sistemului bancar de rezerve federale, Federal Reserve Bank of New York, politica monetara a SUA s-a implementat in districtul financiar al Manhattanului, cu toate ca politica este determinata de Consiliul de Guvernatori al Banciial de Rezerve Federale de la Washington. Banca Federala a New Yorkului este cea mai mare in ceea ce priveste profitul(bunurile) si cea mai importanta dintre cele 12 banci regionale. Este responsabila pentru cel de al doilea district, care acopera statul New York si regiunea orasului New York, dar si Puerto Rico si U.S. Virgin Islands. Banca Federala a New Yorkului este responsabila pentru conducerea operatiunilor de piata libera, pentru cumpararea si vanzarea certificatelor Trezoreriei americane. In 2003, Fedwire, Sistemul de Rezerve Federale pentru transferul balantelor intre el si alte banci, a transferat fonduri de 1.8 trilioane pe zi, dintre care aproape $1.1 trilioane au provenit din al doilea district. Suplimentar a mai transferat 1.3 trilioane pe zi in stocuri (securities), dintre care 1.2 trilioane au provenit din al doilea district. Rezerva Federala a New Yorkului este singura banca regionala cu un vot permanent in Comitetul Federal al Pietei Libere iar presedintele sau este in mod traditional ales ca si vice presedinte al Comitetului. Banca are de asemeni si cel mai mare depozit de aur din lume, bolta sa are 25 m dedesubtul strazii si cuprinde 90 de bilioane de dolari valoare in lingouri de aur.

Mass-media

New Yorkul este pe departe cel mai important centru pentru mass-media, jurnalismul si activitatea editoriala americana. Orasul ocupa primul loc pe piata mass-media in Statele Unite cu 7% din totalul celor care detin TV. Trei dintre marile patru companii de inregistrari isi au sediile in oras. O treime din totalul de filme independente sunt produse in Big Apple. Mai mult de 200 de ziare si 350 de reviste au cate un birou in oras. Industria de publicare a cartilor insumeaza singura 25 de mii de angajati. Din aceste motive, New Yorkul este adesea numit "capitala mondiala mass-media".

Industria Filmului

Industrial fimului din New York este a doua ca marime din Statele Unite dupa Hollywood in California. Desi mult mai mic, sectorul filmului din New York creste rapid si venitul sau de miliarde de dolari face ca acesta sa devina o importanta parte din economia orasului.[11] Este de asemeni un sector in crestere, conform Mayor's Office of Film, Theater and Broadcasting. New York City . Industria filmului orasului cuprinde 100 de mii de locuitori, conform Biroului si aproape 5 miliarde de dolari sunt adusi de aceasta industrie in economia orasului in fiecare an. Producatorii de film internationali lucreaza de asemeni in oras.

Studioul de film Kaufman-Astoria din Queens, construit in timpul erei filmului mut, a fost folosit de Marx Brothers si W.C. Fields. Acesta a reprezentat de asemeni locul de filmare pentru The Cosby Show si Sesame Street. Studiourile Steiner recent construite este de studiouri pe 61,000 m² intr-o zona a unui fost santier naval unde au fost filmate The Producers si The Inside Man. Silvercup Studios au dezvaluit planuri in februarie 2006 pentru un nou complex de un miliard de dolari, cu 8 scene, spatii de productie si sprijin, birouri pentru mass-media si companii de divertisment, magazine, o mie de apartamente in cladiri inalte, o sale de mese (restaurant) si o institutie culturala. Proiectul este considerat ca un 'vertical Hollywood' proiectat de Lord Richard Rogers,arhitectul Pompidou Center din Paris si Millennium Dome din London. Se va construi la marginea lui East River in Queens urmand sa fie cea mai mare casa de productie de pe coasta de est.

Miramax Films, cu marele Big Ten studio, este cel mai mare distributor si producator de film cu sediul companiei in oras. Multi producatori si distribuitori independenti mici sunt localizati de asemeni in New York.

Industria Modei si Publicitatea

Madison Avenue din Manhattan is metonima cu industria publicitara americana, in timp ce Seventh Avenue este denumita 'fashion avenue'deoarece serveste ca si important centru pentru industria modei. 90% dintre diamantele importate de SUA, trec prin New York si majoritatea dintre acestea sunt manuite si taiate in Diamond District pe 47th Street intre Fifth si Sixth Avenues. New York are cele mai importante scene pentru arta, muzica si teatru din SUA cu o comunitate de artisti foarte activa. Conform According Centrului pentru Cercetare in Afaceri pentru Femei, exista aproape 250 de mii de filme care apartin femeilor in oras.

Industria High-tech

Industriile tehnologiei inalte, cum ar fi dezvoltarea softului (software), designului jocurilor si serviciile de internet se afla in continua creste. Mai mult de 2 treimi din locuitorii orasului au internet in casele lor.

Internetul si telecomunicatiile

Conform Economic Development Corporation din New York, furnizorii de telefonie, companiile de cablu, furnizorii de servicii internet reprezentau o industrie de 23 de miliarde de dolari in 2003. Aceasta reprezinta peste trei procente din economia orasului. Sectorul cuprinde 43 de mii de rezidenti ai orasului.

In 2006 Google s-a mutat intr-un spatiu de birouri , in cea de a doua mare cladire din New York City, la 111 Eighth Avenue in Manhattan. Locatia este unul dintre cele mai importante "hoteluri telecom" din lume, cu o retea gigantica adiacenta cu reteaua de fibra optica Hudson Street/Ninth Avenue, una dintre cele mai hotaratoare artere de internet din lume.Avand mai mult de 500 de angajati, este cel mai mare complex de inginerie al lui Google din afara sediului companiei. Produsele Google realizate in birourile din New York offices includ harti, cautare blog, cautare mobil, etc. Cea mai mare investitie Google in operatiunile sale din New York a condus la speculatii in legatura cu noi initiative multimedia ale companiei.

Medicina si cercetarea biomedicala

Serviciile medicale si cercetarea conduc industria medicala in New York. Orasul are cele mai multe premii anuale din SUA pentru diplomele de doctorat in stiintele naturale 40,000 de medici licentiati si 127 de laureati ai premiului Nobel cu radacini in institutiile locale. New York City primeste cea de-a doua mare suma din fondurile anuale alocate oraselor din SUA.

Institutiile din New York creaza mai multe autorizatii cu legatura biotehnologica decat oricare alta zona metropolitana din SUA, incluzand New Haven, casa pentru complexul medical de cercetare Yale University care produce cea mai mare productie pe cap de locuitor.

Industria sanatatii cuprinde aproape 375,000 de oameni din New York City, facand din oras cel mai mare angajator. 40,000 de doctori lucreaza la mai mult de 70 de spitale in New York; cele 20 de spitale publice ale orasului au deservit singure 1,5 milioane de locuitori in 1998.

Manufacturizarea si sectorul industrial.

Exista peste 233,000 de locuri de munca in New York, cu cea mai mare concentrare a angajarii industriale in Manhattan. Aici intra manufacturizarea, depozitarea, utilitatile si transportul. Locurile de munca in manufactura insumeaza in medie 41,000 de dolari anual, aproape 10 mii de dolari mai mult decat locurile de munca din domeniul restaurantelor si vanzarilor. Sectorul manufacturilor are cel mai mare procentaj in privinta imigrantilor de prima generatie, insumand 64% din forta de munca iar afro-americanii insumand 78%din forta de munca din productie. (2004 American Community Survey).

Acestea sunt afaceri mici, cu o marime medie de 21 de angajati. Exemple de bunuri manufacturizate in oras sunt costumele broadway costumes, croissantele pentru hoteluri, lazile din lemn pentru transportul produselor de arta fina. Aceste articole necesita o munca intensa si colaborarea dintre utilizator si manufacturier. Recent, datorita presiunii crescande exercitate de globalizare si activitatea imobiliara manufacturierii care au ramas au devenit mai atenti la design si la clienti. Metodele de productie au devenit mai curate si mai orientate catre tehnologie.

In ciuda adaptabilitatii manufacturierilor din New York au ramas provocari inca in partea de supravietuire a sectorului. O statistica din 2003 sponsorizata de oras a identificat trei mari provocari locale: 1) costul mare in domeniul imobiliar; 2) costurile mari in afaceri; 3) nesiguranta in privinta politicii folosirii pamantului(terenului).

Un important proiect in derulare este o fabrica biodiesel de 1200 metri patrati conduse Tri-State Biodiesel, care va fi construita in Brooklyn in cursul anului 2008 . Aceasta va procesa ulei gatit colectat de TSB din peste 2000 de restaurante din New York cu metanol si un catalizator pentru a crea combustibil biodiesel. Mai mult de un milion de galoane de ulei folosit ar putea fi colectat in Brooklyn in fiecare an conform unui studiu din 2004. Combustibilul produce 78 de procente mai putin dioxid de carbon in emisii decat combustibilul diesel standard.

Industria alimentara este cea mai stabila din sectorul de manufacturizare a orasului. Industria alimentara valoreaza 5 miliarde de dolari si cuprinde mai mult de 19 mii de rezidenti, multi dintre ei fiind imigranti care vorbesc putin engleza.

TRANSPORTUL

Transporturile constituie o premisa a dezvoltarii, New Yorkul a profitat de pozitia sa geografica si a beneficiat de avantajele ei. Orasul si-a dezvoltat o puternica retea de transporturi atat de marfuri cat si de persoane pe toate cele 3 cai (aerian, terestru/subteran si naval)

Porturile
New York-ul este un nod important al transportului american si international. Aici se afla unul dintre cele mai frumoase porturi naturale care nu ingheata in nici o perioada a anului si care este suficient de adanc pentru a permite andocarea vaselor mari, fara a mai tine cont de maree. Portul are o deschidere frontala directa de 931 km de apa, cu un plus de 411 km amplasati adiacent in golfurile din New Jersey. Chiar daca vechile docuri situate in West Side-ul din Manhattan, la Hell's Kitchen, au disparut, astazi pe partea din New Jersey se manipuleaza volume mari de marfa.

Aeroporturile

Cele mai mari aeroporturi sunt, Aeroportul International John F. Kennedy (fostul Idlewild) si Aeroportul La Guardia, ambele in Queens. Acestora li se adauga Aeroportul International Newark, in New Jersey.

Aeroportul International John F. Kennedy este situat in Queens in sud-estul orasului New York la aproximativ 19 km de Lower Manhattan. Aeroportul a fost denumit initial Idlewild Airport, numele actual i sa atribuit in 1963 in memoria Presedintelui John F. Kennedy.

JFK este tranzitat in medie de circa 59 000 de pasageri in fiecare zi. Traseul JFK-Londra este cel mai important cu 2.9 milione de pasageri inregistrati in 2004 Alte destinatii internationale importante din JFK sunt Paris, Frankfurt, Tokyo. Aproape 100 companii aeriene din peste 50 de tari opereaza zboruri programate de la JFK. Desi JFK este cunoscut pentru rolul sau istoric in calitate de Poarta Internationala spre Statele Unite, se ocupa de asemenea si de un numar mare de zboruri nationale. In 2007, aeroportul a fost gazda a 47,8 milioane de pasageri

Aeroportul LaGuardia. Aeroportul a fost numit initial Glenn H. Curtiss Aeroport dupa un pionier in domeniul aviatiei Glenn Hammond Curtiss , apoi redenumit Nord Plaja Aeroport pentru ca mai tarziu sa fie denumit Fiorello La Guardia, un fost primar al New York .

LaGuardia este cel mai mic aeroport din zona metropolitana New York , in 2007, aeroportul a inregistrat 25,3 milioane de pasageri Cele mai multe zboruri de la LaGuardia au ca destinatii; SUA si Canada dar in numar mai mic sunt si alte zboruri internationale

Aeroportul International Newark este la aproximativ 15 mile (24 km) sud-vest de Midtown Manhattan (New York).

Aeroportul este exploatat de catre autoritatea portuara din New York si New Jersey, care gestioneaza, de asemenea si celelalte doua aeroporturi, in 2007, Aeroportul Newark a facilitat transportul a mai mult de 36,3 milioane de pasageri prin cursele nationale si internationale.

Metroul

Principalele gari terminale din Manhattan sunt Pennsylvania Station si Grand Central Station. Reteaua intinsa de metrou transporta peste o treime din calatorii din regiunea metropolitana si deserveste toate districtele , exceptand Richmond-ul, care are un sistem de tranzit propriu, de suprafata. Oraselele sunt legate intre ele si de New Jersey prin tuneluri si poduri. Feribotul face legatura intre Manhattan si Staten Island

EDUCATIA - INDICE AL DEZVOLTARII ECONOMICO-SOCIALE

Sistemul educational in New York a fost introdus de catre colonizatori in anii 1600, iar in 1812 a fost organizate unitati locale de invatamant. In 1867 scoala elementara a devenit gratiuta.
Orasul are acum cel mai mare sistem de educatie publica din SUA, cu aproape 1.000 de scoli, administrate de un consilui de conducere din sapte membrii si 32 de consilii locare. Universitatea Publica din New York cuprinde 19 colegii, destinate studentilor si elevilr, printre care Universitatea Brooklyn, Hunter, Queens si City. Printre universitatile particulare sunt si Universitatile Columbia, Fordham, New York, Yeshiva, cateva facultati din cadrul Universitatii Long Island, si Colegiul Barnard. In New York exista mai multe spitale si institute de cercetare medicala, printre care Universitatea Rockefeller si Centrul Oncologic Memorial Sloan-Kettering.

Actualmente sunt mai mult de 1,1 miloane de studenti si elevi in scolile primare si secundare

Atractii turistice si puncte culturale

Broadway-ul este una dintre cele mai celebre strazi din New York. Numit de localnici si Marea Cale Alba, acesta porneste din Battery Park din Lower Manhattan si traverseaza insula, pe toata lungimea ei. In centru, Broadway-ul traverseaza zonele Wall Street-ului si a primariei (City Hall). Spre nord, la intersectia dintre Broadwa si Thea Street, este amplasat magazinul Macy's, unul dintre cele mai mari magazine din lume, in inima cartierului Garment District. Bulevardul Seventh Avenue intersecteaza Broadway-ul la nord de 42nd Street, din Times Square. Chiar daca importanta Broadway-ului, ca centru teatral conventional s-a diminuat, teatrul a ramas un element activ al acestei parti din New York, mai ales prin productiile numeroase realizate pe Broadway sau din afara Broadway-ului.

Tot pe Broadway, intre 62nd si 66th Street, se afla centrul Lincoln pentru Arte Interpretative. In regiunea Universitatii Columbia, situata la est de Broadway se afla Catedrala Saint John, cea mai mare catedrala gotica din lume.

O alta atractie este Central Park, in intregime construit de oameni, este mai mare decat Principatul Monaco.

Parcurile acopera aproximativ 155 km² si include Gradina Zoologica din Bronx, Central Park, Prospect Park, Van Cortland Park si gradinile botanice din Brooklyn si Queens. In oras este plasat si Gateway National Recreation Area si Jamaica Bay Wildlife Refuge.

MUZEELE-INSTITUTII CULTURAL-ECONOMICE

Fifth Avenue este celebru pentru magazinele sale. Tot aici sunt si cateva nuzee de arta faimoase: Colectia Frick, Muzeul Guggenheim si Muzeul Metropolitan de Arta. New York-ul contine o varietate de alte muzee, printre care Muzeul American de Istorie a Naturii, Muzeul Whitney de Arta Americana, The Cloisters, Muzeul de Arta Moderna si Muzeul Evreiesc.
Biblioteca publica din New York, cu sediul principal la intersectia dintre 42nd Street si Fifth Avenue, este una dintre cele mai mari biblioteci din lume. Empire State Building, la intersectia ditre Thea Street si Fifth Avenue, a fost cea mai inalta cladire din lume intre 1931 si 1971. In Lower Manhattan se afla Woolworth Building si aici erau pana la evenimentele din 11 septembrie 2001 cele doua turnuri gemene ale World Trade Center.

Pe teritoriul orasului anual pasesc peste 44 milioane turisti, majoritatea destinatiilor cuprin Statuia Libertatii, Empire State Building dar si Wall Steet.

SIMBOLURILE METROPOLEI NEW YORK

STATUIA LIBERTATII - SIMBOL AL LIBERTATII SI DEMOCRATIEI

A fost plasata in anul 1866 la intrarea portului pe insula cu scopul de a transmite calatorilor sositi salutul de bun venit pe pamant american. Statuia este un cadou al Frantei facut SUA cu ocazia aniversarii in anul a 100 de ani de la declararea independentei Americii de Nord. Statuia are o inaltime fara soclu de 46,5 m, cu soclu 93 m. Ea are un invelis de cupru care acopera un schelet de fier. Monumentul are o greutate de 225 tone, culoarea statuii prin oxidarea cuprului a devenit verde. Soclul are o forma de stea fiind construit din piatra, in el se afla un muzeu. Statuia reprezinta zeita libertatii care sta cu un picior pe lantul rupt al scalviei. Ea tine in mana stanga o tabla cu inscriptia 'JULY IV MDCCLXXVI' (4 iulie 1776) data declararii independentei SUA. In mana dreapta zeita are o faclie cu flacara aurita.

EMPIRE STATE BUILDING - SIMBOL AL PROSPERITATII

Omul care a inaugurat oficial Empire State Building, cea mai inalta cladire a timpurilor a fost insasi presedintele Herbert Hoover. Inaugurarea a constat in apasarea butonului care lumina intreaga cladire Empire State Building si a avut loc in 1931, la Casa Alba din Washington.
Uriasa cladire din Manhattan poreclita "Zgarie-nor" are 102 etaje, sau o inaltime de 442 de metri, din varful paratraznetului pana la baza sa de pe Strada 34 si Fifth Avenue, acest zgarie-nori a devenit un simbol american al ambitiei, simbol faimos in toata lumea, care inca domina cerul din Manhattan. Proiectat de arhitectul William Frederick Lamb, Empire State Building a fost construita in timpul apogeului Marii Recesiuni, insa a fost nevoie doar de un an pentru a fi finalizata, cu cheltuieli de doar 40 de milioane de dolari[18]. Maretul "Zgarie-nor" este depasit ca si inaltime in anul 1972 de primul turn World Trade Center din Manhattan, si totusi Empire State Building a ramas o foarte importanta destinatie turistica care se-a lasat amprenta asupra New York-ului.

BURSA DE VALORI NEW YORK - SIMBOL AL POZITIEI METROPOLEI IN ECONOMIEI MONDIALA

Bursa de Valori din New York (New York Stock Exchange), cea mai mare bursa de valori din lume, si-a inceput activitatea inca din secolul al XVIII-lea, cand a fost initial destinata pentru a servi la plata datoriilor de razboi ale guvernului nou-createlor State Unite ale Americii. Ulterior s-a dezvoltat in asa masura incat sa indeplineasca rolul primordial pe care o piata bursiera organizata il are: procurarea capitalului pentru societatile listate, prin mobilizarea disponibilitatilor banesti ale investitorilor individuali si institutionali.

In anul 1790, in Statele Unite se puteau tranzactiona doar doua tipuri de titluri: obligatiuni de razboi emise pentru a acoperi o datorie de razboi de 80 de milioane de dolari si actiunile primei banci centrale americane, Bank of United States

Brokerii si dealerii vindeau si cumparau aceste titluri in birouri, cafenele, piete in jurul Wall Street. In lipsa unui loc bine stabilit si a unui program de tranzactionare, vanzatorii si cumparatorii trebuiau sa se caute unii pe altii prin tot orasul, ceea ce facea ca aceasta piata sa nu aiba o prea mare lichiditate.

Abia in 17 mai 1792 toate aceste probleme au fost rezolvate, brokerii new-yorkezi semnand un document prin care conveneau sa tranzactioneze titlurile doar intre ei. In acest fel, cea mai mare bursa de valori din lume si-a inceput existenta datorita unui simplu document intitulat The Buttonwood Agreement, al carui nume a fost inspirat dupa locul de intalnire al brokerilor, sub un copac la numarul 68 Wall Street.

De abia un sfert de secol mai tarziu, in 1817, brokerii de pe Wall Street au dat organizatiei lor un nume: New York Stock and Exchange Board ( scurtat in 1836 la New York Stock Exchange) si au impus reguli stricte de desfasurare a tranzactiilor precum si desemnarea unui presedinte.

In 1817, la Bursa din New York erau listate treizeci de titluri (actiuni). In fiecare zi lucratoare presedintele sedintei striga numele celor treizeci de actiuni, una cate una (sistemul 'call'). La fiecare nume, brokerii faceau oferte de cumparare si de vanzare pentru titlul respectiv, in cadrul unei licitatii deschise. Atunci ca si acum, numai brokerii membrii ai bursei puteau vinde si cumpara titluri in ringul de tranzactionare. In 1817, dreptul de a deveni membru al bursei costa 25 de dolari, in timp ce in prezent un loc ('seat') in ringul de tranzactionare costa aproximativ 1 milion de dolari, pentru a deveni membru al bursei fiind necesara si respectarea unor conditii financiare si profesionale foarte stricte.

Expansiunea spre vest a tinerei natiuni americane, conditiile economice favorabile precum si inventarea telefonului (prin intermediul caruia tranzactiile au devenit accesibile investitorilor din toate colturile Statelor Unite) au facut necesare, in 1872, extinderea duratei sesiunilor si renuntarea la sistemul 'call' in favoarea tranzactionarii continue a tuturor titlurilor listate, pastrand insa licitatia.

In prezent, alaturi de New York Stock Exchange in Statele Unite functioneaza alte sase burse de valori ( American, Boston, Cincinnati, Chicago, Pacific si Philadelphia Stock Exchange), precum si piata extrabursiera Nasdaq (OTC-Over The Counter Market) unde sunt tranzactionate actiunile companiilor care nu indeplinesc conditiile de listare impuse de burse.

Din 1978, cele opt piete au fost legate printr-o retea electronica de comunicatii numita Intermarket Trading System (ITS), care permite tranzactionarea prin intermediul calculatorului pe oricare din pietele mentionate.

New York Stock Exchange este o piata de licitatie, tranzactionarea titlurilor listate avand loc prin intalnirea in ringul bursei a ordinelor deschise de vanzare si cumparare ale membrilor NYSE, care actioneaza in numele investitorilor lor individuali sau institutionali. Fiecare actiune listata la bursa din New York este alocata unui broker specializat, care tranzactioneaza numai o anumita categorie de titluri intr-un loc bine definit. Toate vanzarile si cumpararile respectivelor actiuni au loc in acest loc fix, numit post de tranzactionare (trading post). Vanzatorii si cumparatorii, reprezentati de brokerii din ring, se intalnesc in acest loc pentru a obtine cel mai bun pret pentru un anumit titlu. La inceputul fiecarei zi de tranzactionare, pe baza mecanismului cerere-oferta, brokerii specialisti fixeaza pretul de piata pentru fiecare din actiunile lor. De asemenea, ei executa ordinele brokerilor din ring si mentin o piata ordonata a titlurilor, cu minime fluctuatii pe parcursul sedintei de tranzactionare.

Indiscutabil, bursa de la New York este cea mai mare din lume, fapt confirmat si de impresionantele date statistice:

- la NYSE sunt listate mai mult de 200 de miliarde de actiuni ale peste 3000 de societati emitente;

- capitalizarea bursiera totala este mai mare de 9 400 miliarde dolari, altfel spus egala cu 110% din produsul national brut al Statelor Unite;

- la NYSE sunt listate 300 de de companii internationale

- in fiecare zi se tranzactioneaza in medie 500 de milioane de actiuni

TENDINTE

CONCLUZII