Noile reglementari ale bnr privind conditiile de consum

NOILE REGLEMENTARI ALE BNR PRIVIND CONDITIILE DE CONSUM

Noul regulament de creditare al BNR a fost publicat in Monitorul Oficial in luna august 2008.

1. BNR renunta la stress-test

BNR renunta, in forma finala a regulamentului de creditare, la denumirea de stress-test si la aplicarea individuala a acestuia, dar cere bancilor sa tina cont, la calculul gradului maxim de indatorare, de majorarile dobanzilor si comisioanelor, dar si de deprecierea leului in ultimele 18 luni.

In plus, gradul maxim de indatorare va fi calculat si in functie de destinatia creditului - de consum sau ipotecar, de moneda in care a fost acordat, de tipul dobanzii aplicate - fixa sau variabila, de termenul de acordare a creditului si de bonitatea clientului.

'Fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare, diferentiat pe categoriile de clientela, pe destinatia creditului (de exemplu, credit de consum, credit ipotecar), pe tipul creditului (defalcat in functie de moneda de exprimare sau, dupa caz, de indexare, de tipul dobanzii, respectiv fixa sau variabila, de termenul de acordare a creditului si de comportamentul clientului in legatura cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garantiei) si cu luarea in considerare a riscului valutar, riscului de tara a dobanzii, precum si a posibilitatii de majorare a costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract', se arata in forma finala a regulamentului, publicata in Monitorul Oficial.

Pe de alta parte, elementele stress-testului au fost pastrate, intr-o forma apropiata de cea initiala, pentru calcularea gradului maxim de indatorare, dar Banca Nationala a Romaniei (BNR) a renuntat la denumirea propriu-zisa a acestuia si la aplicarea lui individual de catre banci, pentru fiecare solicitant de credit.

2.Nivelurile maxime admise pentru gradul de indatorare

'La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare se vor utiliza cel mult cea mai mare majorare a ratei dobanzii, conform statisticii BNR privind ratele medii ale dobanzii practicate de institutiile de credit la creditele noi acordate gospodariilor populatiei si, dupa caz, cel mult nivelul cel mai ridicat al aprecierii fata de moneda nationala a cursului de schimb al valutei in care se acorda creditul, inclusiv in cazul creditelor indexate conform statisticii BNR privind indicatorii pietei valutare, precum si cea mai mare crestere a nivelului comisioanelor si a altor cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract, inregistrate in perioada de 18 luni anterioara datei de intrare in vigoare a prezentului regulament, respectiv intervalul martie 2007 - august 2008', se mai arata in acelasi document.

In prima forma a regulamentului, stress-testul ar fi fost aplicat fiecarui solicitant de credit.

'Imprumutatorii vor informa clientul si ii vor pune la dispozitie, inainte de semnarea contractului de credit, doua scadentare, in moneda nationala, ale sumelor totale de plata aferente creditului solicitat, unul intocmit luand in considerare conditiile avute in vedere pentru semnarea contractului de credit si unul luand in considerare modificarile ce pot surveni, precum si evolutia gradului de indatorare pentru cele doua situatii', se arata in proiectul de regulament prezentat la inceputul lunii august de banca centrala.

3.Capacitatea de rambursare a clientilor

O alta prevedere a regulamentului, pastrata intr-o forma foarte apropiata de cea initiala, este cea care obliga bancile sa analizeze capacitatea de rambursare a clientilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de catre imprumutatori, care nu poate depasi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior, stabilit cu ajutorul fisei fiscale, pusa la dispozitia clientului de catre angajator.

In cazul in care angajatorul nu este obligat legal sa prezinte salariatului fisa fiscala sau salariatul nu are obligatia de a depune documentul fiscal la administratia financiara, banca stabileste venitul aferent anului anterior pe baza adeverintei de venit sau a altor documente justificative.

De asemenea, bancile pot lua in calcul venituri care depasesc nivelul din anul anterior cu mai mult de 20%, in cazul in care clientul dovedeste continuitatea acestora.
Bancile trebuie sa se asigure ca, pe toata durata creditului, gradul maxim de indatorare stabilit pentru client nu este depasit, mai arata regulamentul BNR.

Accent pe informarea clientului

Bancile sunt constranse si sa informeze clientul, inca din contractul de acordare a creditului, de posibilitatea majorarii dobanzilor sau comisioanelor, in cazul materializarii riscului valutar sau de dobanda.

In cazul bancilor care nu au normele proprii de creditare stampilate de BNR, gradul maxim de indatorare este limitat, de la 40 la 35%.

'In cazul imprumutatorilor care, la data intrarii in vigoare a prezentului regulament desfasoara activitatea de creditare a persoanelor fizice in baza normelor interne de creditare nevalidate de BNR, nivelul maxim al gradului de indatorare este limitat la 35%', se arata in regulament.

De asemenea, bancile fara norme de creditare relaxate trebuie sa trimita varianta modificata a cadrului dupa care dau imprumuturi in cel mult 30 de zile de la publicarea noului regulament in Monitorul Oficial.

Celelalte banci, care au aplicat, incepand de anul trecut, normele de creditare relaxate, trebuie sa aplice modificarile prevazute de noul regulament in cel mult 45 de zile de la publicarea acestuia in forma finala.

Mai multe banci de pe piata romaneasca au, inca de anul trecut, normele proprii aprobate de banca centrala, printre care: Alpha Bank Romania (pe 8 mai 2007), BRD - Groupe Societe Generale (pe 25 mai 2007), Volksbank Romania (pe 5 iunie 2007), Banca Comerciala Romane (BCR) (pe 12 iunie 2007), ATEbank Romania (pe 10 iulie 2007), Banca Transilvania (pe 24 iulie 2007), Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) (pe 7 august 2007), Bank Leumi Romania (pe 14 august 2007), Credit Europe Bank (pe 28 august 2007), Romanian International Bank (pe 31 august 2007), Egnatia Bank (pe 5 octombrie 2007), MKB Romexterra Bank (octombrie 2007), Unicredit Tiriac Bank (ianuarie 2008), Banca Romaneasca (februarie 2008) si Citibank (august 2008).

5.Efecte ale noilor reglementari BNR

5.1.Persoane afectate

Cele mai afectate persoane de noile reglementari ale BNR privind creditarea, vor fi persoanele cu venituri mici. Suma care va putea fi luata de la banci ar putea scadea cu pana la 50% in unele cazuri, din cauza ca acestea nu vor mai lua in considerare o serie de venituri pe care pana acum le adaugau la salarii.

Cei mai dezavantajati vor fi cei cu salarii mici dar care obtin bani din alte surse.

5.2.Noul regulament BNR limiteaza concurenta pe creditul maxim

Bancile vor fi obligate in viitor sa tina cont atunci cand evalueaza capacitatea de rambursare a unui client ca ratele ar putea sa creasca in timp, conform noului regulament pentru creditele acordate populatiei.

Astfel, gradul maxim de indatorare - raportul dintre rata lunara si venit - nu se va mai calcula tinand cont de prima rata la credit, ci de una ipotetica. In principiu, aceasta ar fi una mai mare, pe care un client ar putea sa fie nevoit sa o achite pe parcursul contractului.

In determinarea acestei rate lunare, bancile trebuie sa utilizeze nivelul cel mai mare al dobanzilor, al comisioanelor si al cursului de schimb - pentru creditele in valuta - in ultimul an si jumatate.

Spre deosebire de proiectul initial, regulamentul aprobat prevede ca in cazul dobanzilor, bancherii sa foloseasca ratele medii ale dobanzilor la creditele noi acordate gospodariilor, publicate in buletinele lunare ale BNR. Initial, BNR dorea ca bancile sa utilizeze dobanzile practicate de fiecare institutie in trecut.

Modificarea va limita insa drastic concurenta dintre banci dupa suma maxima pe care un client o va putea obtine.

Gradul maxim de indatorare se situeaza la 65-70% la aproape toate bancile, iar acest aspect joaca un rol marginal in diferentierea bancilor. De exemplu, o familie cu un venit de 2.000 lei pe luna poate imprumuta cu aproximativ 2.000 euro mai mult daca gradul de indatorare acceptat de banca urca de la 65% la 70% (celelalte conditii ramanand neschimbate).

In schimb, principala diferenta intre banci o face rata lunara, care depinde in special de dobanda. O rata mai mica permite unui client sa imprumute mai mult.

Pentru exemplul de mai sus, daca rata dobanzii scade de la 8% la 6%, aceeasi persoana poate imprumuta cu 10.000 euro mai mult. Asa cum se poate observa, efectul este in acest caz mult mai puternic si, de aceea, multe banci practicau dobanzi initiale cu mult sub media pietei.

5.3.Regulamentul BNR privind creditele va reduce si mai mult numarul tranzactiilor imobiliare

Noul regulament de creditare a populatiei stabilit de Banca Nationala a Romaniei (BNR) va avea ca efect o intarziere a finalizarii tranzactiilor imobiliare, al caror numar va fi afectat direct de cel al creditelor acordate.

Noile norme 'ne aduc in situatia de acum trei ani, cand doar 30-40% din apartamente erau contractate cu credit bancar, iar restul prin rate platite direct dezvoltatorului. Efectul vizibil va fi resimtit, probabil si printr-o scadere a tranzactiilor in prima faza', a declarat Simina Istrate de la compania Colliers. Pe de alta parte, bancile vor manifesta o prudenta mai mica la acordarea creditelor imobiliare decat la creditele de consum, pentru ca acestea din urma sunt negarantate, potrivit Simonei Negoita de la compania Regatta. Normele BNR vizeaza ambele tipuri de credite.

6.Cum poate fi ocolit noul regulament al BNR

Insa, noul regulament de creditare a populatiei, care va reduce drastic gradul maxim de indatorare, poate fi pacalit foarte usor.

Metoda este simpla si presupune aplicarea pentru mai multe imprumuturi la diferite banci in aceeasi zi, informeaza Adevarul.

Astfel, daca sunteti considerat eligibil simultan de mai multe banci sau institutii financiare nebancare, atunci este posibil sa obtineti mai multi bani in acelasi timp.

Reprezentantii Biroului de Credit au declarat, pentru ziarul Adevarul, ca desi sansele sunt destul de mici, astfel de situatii sunt posibile in special in cazul celor care nu s-au mai imprumutat inainte. Pentru cei care au deja un credit nu mai este la fel de usor.

Toti participantii la Biroul de Credit au posibilitatea de a cere informatii referitoare la solicitantii de imprumuturi. In prezent, participa la Birou 30 de banci (cota de piata de 98,74%), opt societati de credit de consum si doua societati de leasing.

Dintre acestea, 26 de banci (cota de piata de 94%), patru societati de credit de consum si doua societati de leasing transmit si informatii pozitive, ce presupun furnizarea de informatii referitoare la toate creditele inregistrate pe numele persoanei respective.

O portita de scapare exista totusi daca aplicati pentru un credit de la o institutie de credit ce transmite doar informatii negative, si astfel, in urma interogarii, vor fi doar date referitoare la creditele restante.

7.Evolutia riscurilor populatiei din perspectiva stabilitatii financiare

Populatia Romaniei se imprumuta semnificativ din sectorul bancar (peste 95 la suta[1]), astfel ca sectorul IFN nu are importanta sistemica (iar expunerea fata de societatile de credit ipotecar este de 0,4 la suta). Indatorarea de la extern este modesta (0,5 la suta din creditul bancar intern). De aceea, vom analiza in continuare doar expunerea populatiei asupra sectorului bancar autohton.

Dinamica si structura indatorarii populatiei

Creditul bancar catre populatie si-a pastrat ritmul alert de crestere (68,9 la suta in perioada septembrie 2006 - septembrie 2007, depasind pragul de 18 mld EUR). Ponderea in PIB ramane cea mai mica in cadrul esantionului de tari analizate (Grafic 1), astfel ca din perspectiva convergentei mai este loc de crestere.

Creditele pana in 20.000 RON reprezinta aproape 39 la suta din creditele acordate populatiei (Grafic 2). Ne asteptam ca valoarea creditelor sa creasca in viitor, dar este incert daca concomitent se va majora si valoarea colateralului. In septembrie 2007, 15 la suta din creditele inregistrate in CRB erau garantate de societati de asigurare (nu stim cat din pierdere acopera aceste asigurari), comparativ cu 25% in decembrie 2006. Aceasta scadere ar putea fi explicata prin faptul ca incepand cu ianuarie 2007, unele societati de asigurare au renuntat sa mai garanteze asemenea expuneri, pierderile depasind primele incasate. Ca urmare, bancile sunt cele care au inceput sa suporte direct riscul. Aversiunea mult mai redusa la risc a bancilor s-a concretizat intr-o dinamica fulminanta a creditelor negarantate cu valoare de peste 20.000 RON (in septembrie 2007, aceste credite au fost de 6.4 ori mai mari fata de sfarsitul anului 2006.

Creditele de consum garantate cu ipoteci au pondere inca redusa (circa 19 la suta din creditul populatiei, septembrie 2007), dar in crestere.

Grafic 1. Ponderea creditului catre populatie in PIB(procente)

Sursa:BCE, BNR, banci centrale

Grafic 2.Distributia creditelor acordate populatiei, septembrie 2007

Sursa: CRB, BNR

Structura creditului este mai periculoasa decat dinamica. Populatia se indatoreaza tot mai mult pentru achizitionarea de bunuri de consum (78 la suta din credit in septembrie 2007) si pe termene tot mai lungi (ponderea creditului pe termen lung a crescut la 74,4 la suta in septembrie 2007 fata de 62 la suta in septembrie 2006). Datorita acestor evolutii, averea populatiei va fi afectata negativ pentru ca valoarea activelor (bunurile de consum) achizitionate prin credit se depreciaza (fizic si moral) mult mai rapid decat se amortizeaza pasivele (datoria bancara). Credem ca aceste riscuri vor creste pentru ca: (i) nevoia de inzestrare a populatiei cu bunuri de folosinta indelungata este posibil sa nu se fi ameliorat (in special pentru categoriile cu venituri inferioare), (ii) politicile de refinantare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au inceput sa ia amploare si (iii) pretul imobilelor ramane prohibitiv pentru marea parte a populatiei. Atata timp cat venitul disponibil al populatiei va creste, efectele negative mentionate nu genereaza probleme.

In prezent, populatia are un comportament cu aversiune tot mai redusa la risc. Sentimentul privind propria situatie financiara este de optimism in crestere, pe fondul unor temeri de somaj aflate la minime istorice. Consolidarea conditiilor macroeconomice, integrarea in UE si validarea asteptarilor anterioare cu privire la evolutia veniturilor pot fi explicatii ale comportamentului populatiei in consum si indatorare. Veniturile disponibile sunt in crestere, cele din salarii (care au si caracter prociclic mai pronuntat) sunt majoritare si au o pondere in usoara crestere.

Riscurile asociate indatorarii populatiei

Riscurile principale identificate din dinamica indatorarii sunt: (A) serviciul datoriei a crescut intr-un ritm foarte alert, (B) pozitia de creditor net a populatiei este tot mai divergenta teritorial, (C) riscul valutar s-a majorat, iar (D) rata restantelor, desi are un nivel redus, a inceput sa aiba o tendinta usor crescatoare.

(A) Serviciul datoriei populatiei (ca raport in venitul disponibil) isi continua ascensiunea rapida (Grafic 5), depasind in 2006 nivelul din zona euro (circa 11 la suta).[3] Situatia reclama o monitorizare atenta pentru ca structura cheltuielilor banesti de consum diferita semnificativ. In Romania, pentru achizitia alimentelor se aloca peste 35 la suta din veniturile banesti (in timp ce in zona euro procentul este de aproape 3 ori mai mic).

Ponderea creditului in venitul disponibil a avut aceeasi evolutie rapida, plasand Romania inca sub valoarea inregistrata la nivelul zonei euro, dar peste indicatorii unor tari intrate recent in UE (Grafic 6).

Grafic 5. Evolutia serviciului datoriei populatiei si a creditului catre populatie ca pondere in venitul anual disponibil (procente)

Sursa: BNR

Grafic 6.Indicatori comparativi ai indatorarii populatiei (procente, 2006)

Sursa: BNR

Creditul de consum are risc superior creditului ipotecar, genereaza 94 la suta din serviciul datoriei si este principalul contributor la cresterea acestuia, in special prin efectul de cantitate (iunie 2007). Creditul in RON are contributie in crestere la serviciul datoriei, pe fondul dobanzilor mai ridicate si al majorarii volumului creditului acordat in RON

(B) Indatorarea bancara a populatiei a crescut intr-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancara. Numarul debitorilor cu credite de mare valoare (peste 20.000 RON) a crescut cu 58 la suta in septembrie 2007 fata de sfarsitul anului 2006. Populatia a devenit debitor net fata de sectorul bancar in 2007, aceasta pozitie fiind sustinuta de partea valutara (debitor net inca din 2006).

Scaderea plasamentelor populatiei in depozite bancare este o tendinta observata in toate tarile dezvoltate, dar este dublata de cresterea plasamentului in alte forme de investitii (titluri ale pietei de capital, fonduri de pensii, asigurari de viata etc.). In Romania, pozitia de debitor net fata de sectorul bancar nu este contrabalansata in investitii in alte tipuri de active lichide, capabile sa fie uzitate in cazul unor nevoi neasteptate de lichiditate sau ca forma de economisire.

(C) Riscul valutar al populatiei s-a majorat. Avand in vedere probabila asimetrie cu privire la detinerile de depozite in valuta (concentrate in patrimoniul acelora care nu trebuie sa apeleze la creditare pentru a-si satisface nevoile de consum sau imobiliare), rezulta ca pozitia valutara a debitorilor cu venituri mai mici a devenit si mai scurta. In acest caz, o depreciere a RON ar putea afecta si mai mult pozitia financiara a acestor debitori.

Populatia este cumparator net si sezonier de valuta. Cumpararile de valuta au un tipar sezonier, cu varfuri in luna august. Un soc valutar in aceasta perioada este insa atenuat de caracterul sezonier al vanzarilor de valuta care se intensifica in lunile august si decembrie (pe fondul transferurilor din strainatate si a perioadelor de sarbatori). Cumpararile de valuta de la banci si case de schimb pentru onorarea serviciului bancar in valuta reprezentau 15 la suta (in primele sapte luni din 2007).

(D) Rata restantelor populatiei are un nivel redus comparativ cu alte tipuri de debitori (0,54 la suta, in septembrie 2007), dar incepand cu prima parte a anului 2007 a cunoscut un salt (Grafic 7)

Grafic 7. Evolutia restantelor populatiei

Sursa: BNR

Impactul masurilor de limitare a creditului catre populatie

Credem ca disciplinarea populatiei in urmatorii ani in procesul indatorarii prin folosirea parghiei pretului (cresterea ratei dobanzii, a RMO etc.) va avea eficienta scazuta. Restrictiile de lichiditate ar putea fi mai eficiente pentru ca afecteaza in special cantitatea.

(A) Eficienta redusa a restrictiilor bazate pe rata dobanzii se datoreaza in principal urmatoarelor trei elemente:

1) Ponderea ratei dobanzii nominale in totalul ratei dobanzii efective (DAE) este mica. Consecinta este diminuarea procentuala semnificativa a impactului modificarii ratei dobanzii asupra costului total al indatorarii. Acest efect este cu atat mai puternic cu cat DAE este mai mare. In acest fel, capacitatea ratei nominale de dobanda in a influenta comportamentul de indatorare a populatiei devine si mai redusa.

In cazul creditului de consum, rata dobanzii nominale reprezenta 72 la suta din DAE pentru creditele in lei Rezulta ca efortul BNR este maxim tocmai pentru creditele pe care ar dori sa le tempereze (chiar si in ipoteza unui eficiente semnificative a canalului de transmisie a ratei dobanzii de politica monetara in rata de dobanda activa a institutiilor de credit). Situatia este la fel de dificila si in cazul adoptarii de masuri care sa influenteze costul indatorarii in valuta prin mecanismul pretului. Ponderea ratei nominale in DAE este mai ridicata (80 la suta) si spread-ul efectiv fata de rata dobanzii de politica monetara din zona euro este foarte mare (peste 1000 bp).

2) Bilantul financiar al populatiei reactioneaza mai slab la modificarile de rata a dobanzii. Pe partea de pasiv bilantier: (i) creditele sunt contractate in special la rata variabila a dobanzii si (ii) ponderea serviciului datoriei creditului imobiliar este de 6 la suta in total. Pe partea de activ bilantier, ponderea activelor lichide (cotate) este mica, in contextul in care pietele activelor financiare si nefinanciare sunt slab dezvoltate si reactioneaza slab la modificarea ratei dobanzii.

3) Este posibil ca cea mai mare parte din populatie sa ia in calcul, la momentul deciziei de indatorare, valoarea sumei lunare pe care o va avea de platit si mai putin pretul (rata dobanzii). Tot mai multe magazine si reclame la oferte de bunuri de consum pe credit pun in prim plan serviciul datoriei lunar in valori absolute si in subsidiar este informatia legata de rata dobanzii. In acest fel, venitul disponibil devine variabila de decizie pentru indatorarea populatiei cu putere semnificativ superioara ratei dobanzii pe care banca centrala incearca sa o influenteze.

In aceste conditii, cresterea restrictivitatii politicii monetare nu are decat efect de semnal ca banca centrala este preocupata de evolutiile de pe piata creditului.

(B) De aceea, in cazul populatiei, restrictiile de lichiditate (ponderea maxima a serviciului datoriei in venit - Z, si ponderea maxima a creditului acordat in valoarea bunului de cumparat - LTV) credem ca sunt mai eficiente pentru limitarea ritmului rapid de crestere al creditului. Ponderea creditului efectiv acordat in total credit potential a crescut semnificativ in ultimii doi ani In conditiile in care s-ar fi mentinut restrictiilor de lichiditate asupra serviciului datoriei si asupra avansului, populatia ar mai fi detinut inca resurse de crestere a indatorarii, dar care se apropiau de limita.

Acordarea posibilitatii ca institutiile de credit sa relaxeze restrictiile de lichiditate are un aport diferentiat la modificarea creditului maxim potential (simularile au fost realizate cu indicatorii disponibili pentru luna mai 2007. Impactul asupra creditului potential urmare modificarii LTV aferent creditului ipotecar indica o plafonare a cresterii la aproximativ 12 la suta pentru un nivel LTV de peste 80 la suta. Aceleasi simulari arata ca relaxarea sau eliminarea restrictiei Z poate avea un impact mult mai puternic decat in cazul relaxarii sau eliminarii LTV. De aceea, consideram ca in special bancile care accepta prin norme interne sa acorde credite cu serviciul datoriei in venitul debitorului mare trebuie sa demonstreze inclusiv prin rularea de scenarii de stress ca potentialele riscuri sunt bine identificate si gestionate.

Dupa estimarile noastre, cresterea maxima a creditului datorita relaxarii conditiilor de creditare in cazul bancilor care demonstreaza ca sunt apte sa gestioneze corespunzator riscul ar fi de 11 mld RON (respectiv, o crestere suplimentara a creditului neguvernamental cu 23,6 la suta).

CONCLUZII

Prin lucrarea de fata am abordat o problematica din ce in ce mai des intalnita in viata de zi cu zi: creditul de consum si creditul in ansamblul lui, ca si concept.

Nu este nevoie sa accentuam ideea ca acest tip de credit face parte din viata noastra de zi cu zi, intrucat, potrivit studiilor BNR peste 70% din populatia Romaniei este indatorata la banci sau la institutii financiare nebancare, intr-o forma sau alta.

Creditul de consum pe termen lung nu este recomandat de specialistii Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Acestia avertizeaza asupra faptului ca aceste credite sint mai riscante decit cele ipotecare. Mai mult, specialistii bancii centrale atrag atentia asupra faptului ca bunul cumparat pe credit, fie o masina fie un bun electrocasnic, se depreciaza mult mai rapid decit se ramburseaza creditul.

Economistii de la BNR sustin ca exista, in continuare, loc de crestere pentru creditul catre populatie, intrucit ponderea in PIB ramine cea mai mica in cadrul esantionului de tari analizate de BNR, care include state din regiune - Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Croatia - si o medie pentru zona euro. Insa, potrivit bancii centrale, tendinta romanilor de a imprumuta bani de la banci pentru a achizitiona bunuri de consum dauneaza averii populatiei, intrucit activele astfel achizitionate, de exemplu electronasnice sau automobile, se depreciaza mult mai rapid fata de ritmul in care debitorii ramburseaza creditul. In plus, indatorarea bancara a populatiei a crescut intr-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancara. 'Scaderea plasamentelor populatiei in depozite bancare este o tendinta observata in toate tarile dezvoltate, dar este dublata de cresterea plasamentului in alte forme de investitii - titluri ale pietei de capital, fonduri de pensii, asigurari de viata. In Romania, pozitia de debitor net fata de sectorul bancar nu este contrabalansata in investitii in alte tipuri de active lichide, capabile sa fie uzitate in cazul unor nevoi neasteptate de lichiditate sau ca forma de economisire', mai spun expertii bancii centrale. Acestia avertizeaza ca riscurile generate de structura creditului ar putea creste in perioada urmatoare, intrucit nevoia de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata a romanilor 'este posibil sa nu se fi ameliorat', mai ales in cazul celor cu venituri reduse. Politicile de refinantare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au inceput sa ia amploare, iar pretul locuintelor ramine prohibitiv pentru marea parte a populatiei.

ANEXA 1- ADEVERINTA DE VENIT UNICREDIT TIRIAC BANK

ADEVERINTA DE VENIT BRD

ADEVERINTA DE VENIT BCR

ANEXA 2

ANEXA 3

Subsemnatul__________ ______ ____ _____ _______ ______ _____________, domiciliat in __________ ______ ____ _____ _______ ______ _____________, posesor al BI/CI/Pasaport seria________nr._____________, eliberat de ___________________ la data de _______________, cod de identificare (CNP sau cod tara si serie/numar pasaport in cazul persoanelor fizice nerezidente)__________ ______ ____ , declar in mod in mod expres urmatoarele:

1. ACORD DE CONSULTARE A BAZEI DE DATE

A CENTRALEI RISCURILOR BANCARE

Prin prezenta autorizam institutia de credit:

	1. Denumire: UNICREDIT TIRIAC BANK S.A. Cod ................................

sa solicite si sa primeasca de la Centrala Riscurilor Bancare urmatoarele informatii de risc bancar Inregistrate pe numele meu:

	3. Acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare este valabil in perioada ..

2. ACORD

de transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor la S.C. Biroul de Credit S.A.

Imi exprim in mod expres consimtamantul ca UniCredit Tiriac Bank S.A. sa prelucreze informatiile indicate la punctul 2 de mai jos inregistrate pe numele meu in evidentele proprii si sa transmita catre S.C. Biroul de Credit S.A., persoana juridica romana cu sediul in Bucuresti, Calea Victoriei nr. 15, sector 3 in vederea prelucrarii acestor informatii de catre Biroul de Credit si consultarii informatiilor inregistrate pe numele meu in baza de date a Biroului de Credit de catre oricare Participant la Sistemul Biroului de Credit (institutiile de credit, institutii financiare nebancare si de asigurari) in scopul initierii sau derularii unei relatii de creditare si de asigurare a produselor de tip credit cu Participantul.

cuprinde informatii legate de: numele, prenumele, initiala tatalui/mamei, adresa de domiciliu/resedinta, numarul de telefon fix/mobil, codul numeric personal, , cod tara si serie/numar pasaport in cazul persoanelor nerezidente;

cuprinde date negative (tipul de produs, termenul de acordare, data acordarii, data scadentei, creditele acordate, sumele datorate, sumele restante, numarul de rate restante, data scadenta a restantei, numarul de zile de intarziere in rambursarea creditului, starea contului), date pozitive (tipul de produs, termenul de acordare, data acordarii, data scadentei, sumele acordate, sumele datorate, starea contului, data inchiderii contului, valuta creditului, frecventa platilor, suma platita, rata lunara, denumirea si adresa angajatorului) si informatii legate de calitatea de girant, codebitor sau beneficiar de polita de asigurare a persoanei fizice in legatura cu produsul acordat;

cuprinde informatii legate de: savarsirea de infractiuni sau contraventii in domeniul financiar-bancar, in relatia directa cu UniCredit Tiriac Bank S.A., constatate prin hotarari judecatoresti definitive sau irevocabile, dupa caz, ori prin acte administrative necontestate;

cuprinde informatii legate de: date si informatii neconcordante rezultate din documentele prezentate la data solicitarii creditului, din culpa solicitantului

"Am luat la cunostinta faptul ca datele cu caracter personal sunt stocate in baza de date a SC Biroul de Credit SA timp de 4 ani de la data ultimei actualizari."

Am luat la cunostinta faptul ca imi pot exercita toate drepturile prevazute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, publicata in Monitorul Oficial nr. 790/12.12.2001, astfel:

(i) Dreptul la informare: dreptul de a fi informat cu privire la identitatea operatorului, scopul in care se face prelucrarea datelor, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenta drepturilor prevazute de Legea nr. 677/2001 pentru persoana vizata si conditiile in care pot fi exercitate;

(ii) Dreptul de acces la date: dreptul de a obtine de la Biroul de Credit la cerere si in mod gratuit, pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului ca datele in legatura cu mine sunt sau nu prelucrate de catre acesta. Acest drept poate fi exercitat in urmatoarele conditii: se adreseaza o cerere, intocmita in forma scrisa, datata si semnata catre S.C. Biroul de Credit S.A., la adresa: "Biroul de Credit SA, Calea Victoriei nr. 15, sector 3, Bucuresti, cod postal 030023" sau prin e-mail: situatie@birouldecredit.ro, in care sa se comunice datele personale ale persoanei vizate (inclusiv un numar de telefon) si sa se ataseze o copie lizibila dupa buletinul sau cartea de identitate;

(iii) Dreptul de interventie: dreptul de a obtine, la cerere si in mod gratuit, rectificarea, actualizarea, blocarea, stergerea sau transformarea in date anonime a datelor a caror prelucrare nu este conforma legii, in special a datelor incomplete sau inexacte. Acest drept poate fi exercitat in urmatoarele conditii: se adreseaza o cerere catre institutia care a inscris datele la Biroul de Credit, intocmita in forma scrisa, datata si semnata, in care se vor mentiona datele asupra carora se solicita interventia, motivul justificat si modul de interventie. Cererii i se va atasa o copie lizibila dupa actul de identitate al solicitantului;

(iv) Dreptul de opozitie: dreptul de a ma opune in orice moment, din motive intemeiate si legitime legate de situatia mea particulara, ca datele care ma vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare. Acest drept poate fi exercitat in urmatoarele conditii: se adreseaza o cerere catre UniCredit Tiriac Bank S.A. intocmita in forma scrisa, datata si semnata, in care se vor mentiona datele asupra carora se solicita opozitia si motivul intemeiat si legitim legat de situatia particulara a persoanei. Cererii i se va atasa o copie lizibila, dupa actul de identitate al solicitantului;

(v) Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale: dreptul de a cere si de a obtine retragerea, anularea sau reevaluarea oricarei decizii care produce efecte juridice in privinta persoanei vizate, adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata prin mijloace automate, destinata sa evalueze unele aspecte ale personalitatii sale, precum competenta profesionala, credibilitatea, comportamentul ori alte asemenea aspecte;

(vi) Dreptul de a se adresa Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal sau justitiei, pentru apararea oricaror drepturi garantate de Legea nr. 677/2001, care le-au fost incalcate.

3. Acord procesare date cu caracter personal

a) Sunt de acord ca UniCredit Tiriac Bank S.A., cu sediul in Bucuresti, Str. Ghetarilor nr 23-25, sector 1, inregistrata in Registrul operatorilor de date cu caracter personal cu nr. 1186, sa prelucreze si sa stocheze datele personale furnizate, inclusiv codul numeric personal, potrivit art.5 din Legea nr.677/2001, in scopul desfasurarii activitatilor bancare. Banca are dreptul, in scopul desfasurarii activitatilor bancare aferente creditului, incluzand dar nelimitandu-se la acordarea/administrarea/recuperarea/executarea/etc creditului, de a transmite aceste date catre terte parti precum si societatilor din cadrul grupului din care face parte UniCredit Tiriac Bank S.A. etc.

b) Am luat cunostinta de prevederile Legii nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, ce include drepturile principale ale persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal, dreptul de informare, dreptul de acces la date, de interventie ,de opozitie, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale si dreptul de a se adresa Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal sau justitiei , care pot fi exercitate in limitele legale, trimitand o adresa scrisa , datata si semnata catre UniCredit Tiriac Bank S.A., Str. Ghetarilor nr 23-25, sector 1, Bucuresti, insotita de o copie a actului de identitate.

c) Am obtinut, in vederea transferarii catre UniCredit Tiriac Bank S.A. in scopul desfasurarii activitatilor bancare, inclusiv marketing direct, consimtamantul persoanelor ale caror date personale le furnizez, incluzand consimtamantul de a transfera codul numeric personal. Banca are dreptul, in scopul desfasurarii activitatilor bancare aferente creditului, incluzand dar nelimitandu-se la acordarea/administrarea/recuperarea/executarea/etc creditului, de a transmite aceste date catre terte parti precum si societatilor din cadrul grupului din care face parte UniCredit Tiriac Bank S.A. etc.

Declaratie grup

Prin prezenta, declar pe propria raspundere,

ca fac parte nu fac parte dintr-un grup* format din urmatoarele companii/pers. fizice:

ca am nu am una din calitatile de mai jos:

A. Administrator al bancii UniCredit Tiriac Bank S.A. (inclusiv conducatorii bancii) si auditorii financiari, persoane fizice, ai bancii UniCredit Tiriac Bank S.A., precum si persoanele fizice desemnate sa reprezinte societatile de audit financiar, care au calitate de auditor financiar;

B. Membrul unor comisii special constituite potrivit dispozitiilor legale in vigoare (comisia de supraveghere speciala a bancii, etc.);

C. Actionar care detine cel putin 10% din capitalul unei persoane juridice ce exercita controlul efectiv asupra bancii UniCredit Tiriac Bank S.A. si administrator al unei persoane juridice ce exercita controlul efectiv asupra bancii UniCredit Tiriac Bank S.A.

D. Actionar care si-a desemnat un reprezentant avand una dintre calitatile prevazute la pct.A;

E. Membru al Consiliului de administratie al BNR;

F. Membru al familiilor (sotii, rudele si afinii de gradul al doilea, inclusiv) persoanelor fizice prevazute la punctele a-f;

G. Salariat al bancii;

H. Membru al familiilor (sotii, rudele si afinii de gradul al doilea, inclusiv) salariatilor bancii

*"Un singur debitor" reprezinta, conform Normei BNR nr. 12/2003 si modificarilor ulterioare privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit:

UN SINGUR DEBITOR - orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care institutia de credit are o expunere si:

care constituie, daca nu se dovedeste altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele detine, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau

intre care nu exista o relatie de control in sensul exprimat la prima liniuta, dar care trebuie sa fie considerate ca reprezentand un singur risc, deoarece intre ele exista asemenea legaturi incat, daca una dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare, exista o probabilitate considerabila ca cealalta sau toate celelalte sa se confrunte cu dificultati de rambursare.

5. Imputernicire**

Prin prezenta imputernicesc in mod expres pe domnul/doamna __________ ______ ____ __, identificat prin BI/CI/PAS serie _____, numar ______________, CNP _____ _______ ______ ____________:

(i)sa furnizeze catre UniCredit Tiriac Bank S.A., prin cererea de credit, datele mele personale, informatii privind litigiile si/sau angajamentele mele de plata precum si orice alte informatii necesare si

(ii)sa semneze in numele meu si pentru mine cererea de credit.

**(acest punct se va completa doar de catre sotul/sotia solicitantului, co-debitor si sotul/sotia co-debitorului)

Data ______________

Semnatura Semnatura autorizata

emitentului  si stampila institutiei de credit

ANEXA 4