Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie » finante banci
Proiect de Practica Raiffeisen Bank Romania

Proiect de Practica Raiffeisen Bank Romania



Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Management Economic

Proiect de Practica

Raiffeisen Bank Romania



CAP I

PREZENTAREA GENERALA A

RAIFFEISEN BANK SA

1.1 Scurt istoric

Prezen a Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) in Romania a inceput in anul 1994 prin deschiderea unei reprezentan e la Bucuresti. In 1998, reprezentan a a fost transformata intr-o subsidiara a RZB, oferind servicii si produse pentru companii.
In acelasi timp, una dintre cele mai mari banci de inute de statul roman - Banca Agricola - se afla intr-o situa ie financiara dificila. Datorita masurilor luate de autoritile romane - precum preluarea creditelor neperformante de catre stat - banca a fost pregatita pentru privatizare in anul 2000.
In februarie 2001, RZB, impreuna cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), si-a exprimat interesul de a achizi iona pachetul majoritar de ac iuni ale Bancii Agricole. Contractul de achizi ie a fost semnat la sfarsitul lunii iulie 2002.

Emblema Raiffeisen

Calu ii incrucisati reprezinta emblema Raiffeisen. Dar ce simbolizeaza aceasta emblema In vechime, calu ii incrucisa i completau varful unui acoperis de casa, protejand ocupan ii acesteia de orice tip de pericol. Organiza ia Raiffeisen a transformat acest simbol al protec iei in propria marca, deoarece membrii acesteia se protejeaza reciproc de dificulta ile economice, colaborand unul cu celalalt.

1.2. Informa ii generale Raiffeisen Bank SA

Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corpora iilor mari prin multiple canale de distribu ie: uniti bancare (peste 200 in intreaga ara), re ele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking).

Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entiti de inute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania – Raiffeisen Bank (Romania), infiin ata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001.

Dupa privatizare, Raiffeisen Bank a reusit o schimbare radicala. In 2004 banca a ob inut un profit net de 28,3 milioane EUR, de sase ori mai mare decat in anul 2003 (4,6 milioane EUR). Activele totale s-au dublat fa a de 2003, depasind 2.000 milioane EUR. In 2005, banca a continuat sa implementeze un plan de investi ii semnificativ, destinat in principal infrastructurii si sistemelor IT&C, modernizarii re elei de uniti si extinderii re elelor de ATM si POS. Banca are peste 1,8 milioane de clien i.

Rezultatele excelente ob inute de Raiffeisen Bank au fost recunoscute de prestigioase publica ii romanesti si straine. Revista britanica Euromoney a acordat Raiffeisen Bank premiul pentru cea mai buna banca de investi ii din Romania, iar revista Global Finance a desemnat banca, atat in 2004 cat si in 2005, drept 'Cea mai buna banca din Romania'.

Sediul social:Strada Targovistei,nr. 15,Ploiesti

Numarul de telefon: 021 306 1000

Numarul de fax: 021 230 07 00

Codul unic de inregistrare la Oficiul Registrului Comer ului: 361820

Numarul de ordine in Registrul Comer ului: J40/44/1991

Capitalul social subscris si varsat: 1.196.258.638,5 RON

ORGANIGRAMA DEPARTAMENTULUI

COMP.

COMERCIAL

 

COMPARTIMENTUL

FINANCIAR CONTABIL

 

COMP.

TEHNIC

 


Cap 2.Analiza activitii societii comerciale

2.1. Descrierea activitii de baza a societii comerciale

Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al Bancii il constituie activitatea de intermediere monetara si activitile de creditare. In acord cu legea bancara, obiectul de activitate al Bancii include:

- atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;

- contractare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finan area tranzac iilor comerciale, opera iuni de factoring,scontare, forfetare;

- servicii de transfer monetar;

- emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: car i de credit, cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica

- emitere de garan ii si asumare de angajamente;

- tranzac ionare in cont propriu sau in contul clien ilor, in condi iile legii, cu:

• instrumente ale pie ei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;

• valuta

• contracte futures;

• instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii;

• valori mobiliare si alte instrumente financiare ;

- intermediere, in condi iile legii, in oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente;

- acordare de consultanța cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanța si prestare de servicii cu privire la fuziuni si achizi ii de societi comerciale;

- intermediere pe piata interbancara;

- administrare de portofolii ale clien ilor si consultanța legata de aceasta;

- pastrare in custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare;

- prestare de servicii privind furnizarea de date si referin e in domeniul creditarii;

inchiriere de casete de siguran a;

- depozitarea activelor fondurilor de investi ii si societilor de investi ii;

- distribuirea de titluri de participare la fonduri de investi ii si ac iuni ale societilor de investi ii;

- ac ionarea ca operator al arhivei electronice de garan ii reale mobiliare;

- opera iuni cu metale si pietre pre ioase si obiecte confec ionate din acestea;

- opera iuni in mandat;

- servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru ter i;

- participare la capitalul social al altor entiti ;

- inchirierea de bunuri mobile si imobile catre ter e par i, in condi iile legii;

- servicii auxiliare sau conexe legate de activitile desfasurate, cum ar fi: de inerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii activitii sau pentru folosin a salaria ilor, si efectuarea oricaror alte activiti ori opera iuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat.

2.2. Descrierea principalelor rezultate ale evaluarii activitii societii

In 2009 Raiffeisen Bank si-a consolidat pozi ia in sistemul bancar romanesc, in condi iile in care performan a financiara s-a imbunatit considerabil. Profitul a crescut cu aproape 76% pana la 160 milioane RON, in timp ce activele au ajuns la 11.042 milioane RON, in crestere cu 36% fața de sfirsitul anului precedent.

Re eaua de ATM-uri a fost extinsa cu peste 100 de aparate, ajungand astfel la 780. De asemenea, Raiffeisen Bank si-a men inut pozi ia de lider pe piața comercian ilor acceptatori de carduri, cu o re ea de circa 6.000 de EPOS, din care peste 1.000 instalate in 2006. In august 2009, numarul cardurilor active emise de Raiffeisen Bank a depasit pragul de 1 milion, iar la sfarsitul anului a ajuns la 1.130.000. Banca a promovat intens canalele alternative de acces, astfel incat clien ii sa poata sa tranzac ioneze cu banca fara sa fie nevoi i sa se deplaseze la o unitate a acesteia. In consecința, numarul clien ilor care utilizeaza serviciul Raiffeisen Direct a ajuns la 160.000, in timp ce myBanking este folosit de catre 20.000 de clien i.

Elemente de evaluare generala:



a) profit: 160 milioane RON

b) venituri totale: 2.052,2 milioane RON

c) export: -

d) costuri totale: 1.892,7 milioane RON

e) % din piata detinut: 8,7%

f) lichiditate (numerar si alte disponibilitati lichide): 3.009,9 milioane RON

2.3 Evaluarea activitii de vanzare

a) Descrierea evolu iei vanzarilor secven ial pe pia a interna si/sau externa si a perspectivelor vanzarilor pe termen mediu si lung. Produsele si serviciile bancii sunt oferite cu precadere pe pia a interna. De asemenea, banca a deschis si un oficiu de reprezentare in Republica Moldova.

Evolu ia portofoliului de credite al bancii in func ie de destina ia acestora reiese din tabelul urmator:

Nr. Crt.

Crean e asupra clientelei

Valoare in

Valoare in

Crean e comerciale

Credite de trezorerie

Credite pentru echipament

Credite pentru bunuri imobiliare

Credite petru clientela financiara

TOTAL

b) Descrierea situa iei concuren iale in domeniul de activitate al societatii comerciale, a ponderii pe piața a produselor sau serviciilor societii comerciale si a principalilor competitori BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Ing Bank si HVB Bank, principalii competitori de pe pia a bancara romaneasca, sunt considerate ca fiind banci universale, care ofera o gama larga de produse si servicii atat segmentului corporate cat si celui de retail.

Institu ia de credit

Total active 2009

(milioane euro)

Cota piața

BCR

BRD

Raiffeisen Bank SA

ING Bank

HVB

2.4 Analiza bilan ului societii comerciale

Bilantul reprezinta o fotografie la un moment dat a patrimoniului, precum si a resurselor necesare dobandirii acestuia.

Activul (patrimoniul) este constituit din:

- bunuri conservate o perioada lunga si vom vorbi despre activul imobilizat.

Acesta este constituit din:

a) imobilizari necorporale: brevete, licente si drepturi de comercializare (fondul de comert), care permit desfasurarea normala a activitatii.

b) imobilizari corporale: bunuri mobile si imobile.

c) imobilizari financiare, reprezentate de titlurile financiare si de participarile in cadrul altor societati.

- bunuri destinate a fi utilizate pe termen scurt in vederea asigurarii nevoilor de exploatare care constituie activul lichid sau de exploatare. Acesta se compune din:

d) stocuri de materii prime, materiale destinate productiei si/sau comercializarii;

e) creantele intreprinderii asupra clientilor sai si asupra statului (de exemplu

rambursarile TVA si a altor taxe si impozite);

Pasivul contine resursele societatii comerciale. Ele pot fi proprii sau imprumutate. In acelasi timp este important sa facem distinctia intre resursele stabile, adica cele care pot fi utilizate o perioada lunga de timp si cele de exploatare, care trebuie rambursate pe termen scurt.

Capitalul este constituit din subscrierea de actiuni precum si din incorporari ulterioare sub forma de rezerve. In analiza trebuie identificati creditorii societatii, care pot fi:

- alte intreprinderi, de care aceasta este legata (avansuri si alte datorii

financiare stabile);

- banci si alti intermediari financiari (imprumuturi la banci, conturi debitoare si scont);

- creditori de pe pietele financiare care detin obligatiuni emise de societatea

analizata;

- furnizorii;

- statul.

O atentie maxima in cadrul analizei dosarului de creditare este acordata lichiditatii, adica capacitatii societatii comerciale de a face fata tuturor platilor imediate. Sunt studiate fluxurile de numerar si se urmareste corelarea resurselor cu utilizarile lor. Regula urmarita este ca resursele stabile ale intreprinderii sa acopere activul imobilizat. Diferenta dintre resursele stabile si activul imobilizat constituie fondul de rulment al societatii.

FR=RS – AI

unde :

FR – fondul de rulment

RS – resursele stabile

AI – activul imobilizat

Daca FR > 0, societatea comerciala dispune de o marja de siguranta pentru a face fata eventualelor riscuri. Invers, daca FR < 0, societatea comerciala isi finanteaza o parte din patrimoniu recurgand la resurse pe termen scurt.

Se manifesta astfel riscul lipsei de lichiditate, intrucat nu exista resursele pe termen scurt necesare acoperirii nevoilor curente de trezorerie. Analiza dosarului de creditare pune astfel in evidenta necesitatea unui credit de trezorerie.

2.5 Elemente de analiza financiara

Analiza solvabilitatii este esentiala. Societatea este solvabila daca in orice

moment valoarea totala a patrimoniului sau este superioara datoriilor. Vom analiza astfel activul net al intreprinderii.

AN= Total activ – Total datorii

Un activ net negativ ne da informatii despre starea de insolvabilitate, insa exista situatii in care fondurile proprii sunt negative datorita vointei

actionarilor de a-si distribui dividende superioare.

Analiza ratelor are ca scop identificarea cauzelor de insolvabilitate a debitorului. Alegerea unei rate pertinente pentru un debitor este fondata, printre altele, de ramura din care face parte.

Datele empirice au confirmat faptul ca rate precum profitul net/capital sau cashflow/ fonduri imprumutate au o buna capacitate de previzionare a riscului debitorului. Categorii de rate utilizate in analiza:

- rate de apreciere a profitabilitatii:

a. marja bruta a profitului, determinata ca raport intre profitul brut

si valoarea vanzarilor. Cresterea acestui raport releva o situatie

pozitiva pentru societatea comerciala, prin aceea ca ritmul de

crestere al cheltuielilor variabile este depasit de cel al preturilor

de vanzare;

b. ritmul de crestere a vanzarilor, care trebuie urmarit comparativ

cu cel al concurentilor;

rate de apreciere a lichiditatii:

c. lichiditatea curenta = Active curente/Pasive curente

d. lichiditatea imediata = (Numerar + Echivalent numerar + Clienti) /

Pasive curente

e. perioada de incasare a creantelor – indica eficienta colectarii

creantelor si reprezinta, practic, durata creditului furnizor pe care

compania il acorda clientilor sai; se masoara in zile, iar formula

de calcul este creante/vanzari x 365

f. perioada medie de plata a furnizorilor – este un indicator

similar cu cel anterior, exprimand durata creditului furnizor pe

care compania il primeste de la furnizorii sai, formula de calcul

fiind: furnizori/costul de productie x 365.

- rate financiare:

g. gradul de acoperire a dobanzilor – evidentiaza capacitatea

debitorului de a genera profit suficient pentru acoperirea

cheltuielilor cu dobanzile;

h. gradul de indatorare – exprimat ca pondere a totalului datoriilor

in activul total. In general, se poate considera ca exista o relatie

directa intre aceasta pondere si riscul financiar al respectivei

companii.

2.6 Analiza contului de profit si pierdere

Contul de rezultate traseaza modul in care intreprinderea a creat valoare in cursul anului financiar. Analistul de credit va identifica fazele ciclului de productie al societatii comerciale:

. intreprinderea cumpara marfuri fie pentru a le transforma, fie pentru a le revinde direct;

. intreprinderea apeleaza la serviciile unor furnizori externi de utilitati: apa,

energie electrica, incalzire. Aceste operatiuni dau nastere cheltuielilor externe. Volumul lor ne da informatii cu privire la dependenta de terti.

intreprinderea isi vinde produsele si serviciile. Cifra de afaceri reprezinta productia efectiv vanduta in cursul anului financiar.

Volumul total al productiei include si stocurile. Cifra de afaceri inregistreaza tot ce sa

vandut si facturat in cursul anului, chiar daca la momentul inchiderii anului nu toti clientii au platit inca. Facturile care urmeaza a fi incasate se vor regasi atat in cifra de afaceri din contul de rezultate cat si in postul „creante asupra clientelei” din activul bilantier. In acelasi timp, pentru stocurile existente se constituie provizioane.

Constatam ca se degaja doua categorii de fluxuri:

- fluxuri monetare rezultate din veniturile obtinute si cheltuielile angajate (cifra de afaceri, cumparari de materii prime si materiale, plata utilitatilor etc.);

- fluxuri nemonetare reprezentate de amortizari si provizioane.

Cele mai multe banci utilizeaza programe informatice de analiza a principalilor indicatori. Este esentiala determinarea capacitatii de autofinantare (CAF), care ne da informatii despre capacitatea societatii de a-si rambursa imprumutul.

In acelasi timp, analistul de credit trebuie sa determine si sa interpreteze trei rate:

1. fonduri proprii / total bilant;

2. fonduri proprii / datorii pe termen mediu si lung > 1;

datorii pe termen mediu si lung / CAF < 3.

2.7. Elemente de perspectiva privind activitatea Raiffeisen Bank

a) Prezentarea si analizarea tendin elor, elementelor, evenimentelor sau factorilor de incertitudine ce afecteaza sau ar putea afecta lichiditatea societii comerciale, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut

Pentru gestionarea adecvata a lichiditii, Banca isi defineste si implementeaza propria strategie de lichiditate, revizuita anual sau ori de cate ori schimbarile in mediul intern sau extern impun acest lucru. In vederea supravegherii riscului de lichiditate, Banca evalueaza pozi ia de lichiditate periodic si realizeaza o administrare corespunzatoare a acesteia, dublata de un control intern adecvat. Administrarea si controlul intern al lichiditii Bancii sunt realizate in conformitate cu Normele BNR nr. 1/2001 privind lichiditatea Bancilor si modificarile ulterioare (Normele BNR nr. 1/2002, nr. 7/2003 si nr. 17/2003) si cu procedurile interne in vigoare.

Prin intermediul raportului de lichiditate statutar sunt realizate masurarea si limitarea riscului de lichiditate pe termen mediu. Indicatorii de lichiditate se determina ca raport intre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara, pe fiecare banda de scadența. Acesti indicatori de lichiditate sunt monitoriza i saptamanal, astfel incat Banca sa poata lua masuri de restructurare a bilan ului si extrabilan ului in asa fel incat sa fie respectate cerin ele pruden iale de lichiditate.




Pozi ia de lichiditate a Bancii s-a imbunatit considerabil in ultimul an. Aceasta situa ie a fost determinata de managementul corespunzator al activelor si pasivelor. Astfel, activele lichide au crescut permanent, in timp ce au fost atrase surse pe termen mediu si lung.

b) Prezentarea si analizarea efectelor cheltuielilor de capital, curente sau anticipate, asupra situa iei financiare a societii comerciale, comparativ cu aceessi perioada a anului trecut

Planul de investi ii realizat in anul 2009 este in valoare de 28.393 mii euro, iar cel propus pentru 2010, se cifreaza la 30.849 mii euro.

Sursele de finantare a planului de investi ii sunt: capitalul propriu si surse atrase.

2.8. Situa ia financiar-contabila

Prezentarea unei analize a situa iei economico-financiare actuale comparativ cu ultimii 3 ani, cu referire cel putin la:

a)     elemente de bilan : active care reprezinta cel putin 10% din total active; numerar si alte disponibiliti lichide; profituri reinvestite; total active curente; total pasive curente;

Activele reprezentand cel putin 10% din total active sunt prezentate mai jos:

Casa, disponibilitati la banci centrale

Efecte publice si alte titluri acceptate

pentru refinan are la bancile centrale

Crean e asupra clientelei

* Element de bilan ce nu atinge nivelul de 10% din total active

In plus:

Milioane RON

Numerar si alte disponibiliti lichide

Total active/passive

Rezultat financiar

Situa iile financiare ale unei institu ii de credit nu eviden iaza pozi iile Active curente, respectiv Pasive curente.

b)    contul de profit si pierderi: vanzari nete; venituri brute; elemente de costuri si cheltuieli cu o pondere de cel putin 20% in vanzarile nete sau in veniturile brute; provizioanele de risc si pentru diverse cheltuieli; referire la orice vanzare sau oprire a unui segment de activitate, efectuata in ultimul an sau care urmeaza a se efectua in urmatorul an; dividentele declarate si platite;

Elementele de costuri si cheltuieli cu o pondere de cel putin 20% din total venituri sunt reprezentate in tabelul de mai jos:

Cheltuieli de exploatare bancara

Cheltuieli cu provizioanele pentru

creante din operatiuni cu clientela

* Element de bilant ce nu atinge nivelul de 20% din total active

In plus:

Milioane RON

Cheltuieli cu provizioane de risc si

pentru diverse cheltuieli

Venituri brute

c)     cash flow: toate schimbarile intervenite in nivelul numerarului in cadrul activitii de baza, investi iilor si activitii financiare, nivelul numerarului la inceputul si la sfarsitul perioadei.

2.9. Analiza situatiei economice in contextul pietei

Analiza economica se refera la importanta pe care o are societatea si activitatea acesteia pe piata locala.

2.9.1. Analiza financiara

Analiza financiara urmareste rezultatele economico-financiare a activitatii firmei pe parcursul ultimului exercitiu financiar. Pentru sinteti­zare, si pentru o imagine de ansamblu, se foloseste o serie de indicatori de performanta, indicatori utilizati de banca in analiza acordarii creditului:

Lichiditate imediata = = 972%

Lichiditate curenta = = 96%

Solvabilitate patrimoniala = = 11%

Randamentul capitalului utilizat = = 2%

Randamentul activelor = = 573%

Marja profitului impozabil (rentabilitatea financiara in functie de C.A.) = = 0,5%

Cheltuieli la 1000 lei C.A. = = 920%

Gradul de acoperire a chelt. din venituri = = 102,7%

2.9.2.Analiza SWOT a aplica iei bancare online   a Raiffeisen Bank

Tinand cont de amploarea pe care a luat-o in ultima perioada de timp “banking-ul on-line“ in randurile clien ilor bancilor din Romania am considerat oportuna prezentarea unei analize SWOT a aplica iei bancare online a Raiffeisen Bank.

Analiza SWOT reprezinta o metoda de audit a organiza iei si a mediului acesteia, fiind considerata prima etapa a planificarii strategice. Metoda ne va ajuta sa ne concentram asupra aspectelor relevante; odata identificate, acestea se vor transforma in obiective de marketing.
Analiza SWOT are doua dimensiuni:

- analiza factorilor interni, adica a punctelor forte (strenghts) si a punctelor slabe (weaknesses);

- analiza factorilor externi, reprezenta i de oportunitile (opportunities) si amenințarile (threats) cu care organiza ia se confrunta.

Analiza de situa ie se compune in mod tipic dintr-o componenta externa (macromediul) si una interna (micromediul).

Analiza macromediului reprezinta procesul scanarii si monitorizarii mediului, in vederea identificarii atat a tendin elor pozitive prezente si viitoare (adica a oportunitilor), cat si a tendin elor negative (adica a amenințarilor) care pot influen a abilitatea firmei de a-si atinge scopurile.

Analiza de mediu ne va ajuta sa raspundem la o serie de intrebari critice, cum sunt:

- Care sunt tendin ele mondiale principale in ceea ce priveste utilizarea sistemelor de plata online a taxelor si impozitelor locale?

- Care sunt resursele utilizabile in vederea implementarii unui sistem coerent de plata online?

- Ce factori creeaza schimbari de dinamica si afecteaza utilizarea acestor servicii?

- Care sunt factorii de mediu importan i pentru succesul implementarii acestor servicii in randul utilizatorilor finali?

- Este mediul online atractiv sau neatractiv pentru efectuarea pla ilor catre administra iile publice?

Micromediul firmei constituie o fa eta la fel de importanta a analizei situa iei. Analiza micromediului inseamna studierea strategiei organiza iilor de administra ie publica, structurii opera ionale, sistemelor de plata online utilizate, si personalului implicat. Analiza de mediu trebuie sa fie profunda si sa furnizeze doar informa iile critice (relevante) celor care iau decizii importante. Ne vom concentra pe identificarea punctelor forte existente si poten iale, a punctelor slabe, oportunitilor si amenințarilor sugerate prin componentele mediului firmei.

Analiza SWOT se aplica unui cadru general de in elegere si administrare a mediului in care opereaza organiza ia. Modelul va ajuta in izolarea problemelor majore cu care se confrunta administra iile publice locale, printr-o analiza atenta a celor patru elemente individuale ale SWOT. Numai astfel se vor putea formula strategiile pentru a aborda problemele-cheie.

Dupa ce s-a efectuat analiza ini iala si au fost identificate problemele strategice intr-un mod relevant, problemele vor fi structurate intr-un tabel cu patru rubrici (puncte forte, puncte slabe, oportunitati, amenințari). Acest tabel este



rezultatul intermediar al analizei SWOT si reprezinta o infisare vizuala concisa a analizei anterioare.

Un mare avantaj al analizei SWOT este aplicabilitatea pe scara larga, referitor la factorii-cheie care stau la baza adaptarii organiza iei la mediul sau extern. Analiza SWOT nu necesita multe resurse financiare sau de calcul si poate fi realizata rapid si eficient. De asemenea, ne va oferi cadrul efectiv pentru identificarea acestor probleme critice si va da impulsul pentru analiza unei situa ii cheie prin identificarea ei in tabelul SWOT. In plus, va oferi un mod de gandire imbunatit printr-o gama de tactici sau strategii viabile pentru a raspunde la dinamica de mediu a organiza iei.

Identificarea punctelor forte, punctelor slabe, a oportunitilor si amenințarilor

1. Puncte forte

Punctele forte reprezinta avantajul distinctiv al utilizarii aplica iilor online din punct de vedere al activitatii sau resurselor pe care le de in. Pentru identificarea punctelor forte se vor utiliza urmatoarele intrebari:

• Ce avantaje de in sistemele de plata online a taxelor si impozitelor locale ?

• Ce merge bine la sistemele actuale folosite?

• La ce resurse importante au acces administra iile publice?

2. Slabiciuni (puncte slabe)

Punctele slabe reprezinta punctele in care de inem capaciti sau resurse inferioare. Pentru identificarea punctelor slabe se vor utiliza urmatoarele intrebari:

• Care sunt elementele ce pot fi imbunatite?

• Ce merge foarte prost in prezent in utilizarea sistemelor de plata online a taxelor si impozitelor locale?

• Ce trebuie sa se evite pentru realizarea unui sistem de pli online coerent ?

3. Oportunitatea (ocazia) mediului

Oportunitile includ orice situa ie curenta sau viitoare favorabila in mediul organiza iei cum ar fi o tendința, schimbare sau o necesitate de care nu s-a inut cont, care permite administra iilor publice locale sa-si imbunateasca serviciile oferite. Pentru identificarea oportunitilor se vor pune urmatoarele intrebari:

• Care sunt tendin ele interesante pe care le putem identifica?

• Unde exista oportuniti ce pot avantaja aplicarea la nivel na ional a unui sistem de pli online a taxelor si impozitelor locale?

4. Amenințarile mediului

O amenin are reprezinta o situa ie nefavorabila, tendin a sau schimbarea iminenta in mediul unei organiza ii care prejudiciaza sau poate prejudicia ori amenin a abilitatea organiza iei de a concura. Pentru identificarea amenințarilor se va recurge la urmatoarele intrebari :

  • care sunt tipurile de obstacole cu care se confrunta administra iile locale in implementarea si utilizarea sistemelor de plata online?
  • care sunt specifica iile sistemelor de plata online folosite ce se doresc a fi schimbate?

in ce masura schimbarile tehnologice afecteaza sistemele existente?

Puncte forte

existen a unui modul online: Raiffeisen Online

Aplica ia este usor de accesat de pe prima pagina a site-ului www.raiffeisen.ro

varianta demo foarte bine executata si usor de urmarit

nivel de securitate ridicat

existen a explica iilor de utilizare si suport online

consultare solduri conturi si istoric tranzac ii in timp real

ordonare pli intra sau interbancare in lei sau valuta (si/sau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor) catre conturile proprii sau ale altor titulari.

ordonare pli catre trezoreria statului.

plata facturi catre furnizorii de utiliti agrea i de banca sau imputernicire banca sa le plateasca automat.

predefinire beneficiari pentru pli intra si interbancare.

constituire si lichidare depozite.

schimburi valutare intre conturile proprii, precum si 'cross currency' intre valute.

transferuri intre conturile proprii.

alegere si definire cod de utilizator, precum si parola de acces la Raiffeisen Online.

alegere pseudonime pentru conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor.

Vizualizare si salvare istoric al activitii tale online (maximum 6 luni)

Puncte slabe

nu este un serviciu suficient promovat

func ioneaza doar in Internet Explorer

exista foarte pu ini furnizori de utiliti care pot fi plati i online, folosind sistemul Raiffeisen Online

nu se ofera posibilitatea de plata a taxelor si impozitelor locale

accesul la aplica ie se poate face doar dupa ce banca a primit cererea si a trimis informa iile de logare (ingreunarea procesului)

probleme in men inerea legaturii cu clien ii ( Customer Service de nivel mediu)

Oportuniti

numarul din ce in ce mai mare de card-uri emise

cresterea frecven ei de utilizare a card-urilor

succesul inregistrat de aplica iile online de plata a taxelor si impozitelor locale in Europa si SUA

gradul ridicat de acces la Internet a popula iei

timpul liber din ce in ce mai limitat

Amenințari

Ghiseul virtual de plati

Atacuri de phishing

Nu se implica activ in promovarea platilor cu carduri de credit/debit online.

Aplica ia Raiffeisen Online este usor de accesat de pe prima pagina a site-ului bancii www.raiffeisen.ro si are un nivel de securitate ridicat. Varianta demo este foarte bine executata si usor de urmarit si exista informa ii complete privind modul de utilizare a aplica iei.

Utilizand Raiffeisen Online po i consulta soldurile conturilor si istoricul tranzac iilor tale. Toate tranzac iile se realizeaza in timp real si soldurile conturilor sunt permanent actualizate.

De asemenea, po i ordona pli intra sau interbancare in lei (si/sau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor) catre conturile proprii sau ale altor titulari; pli intrabancare in valuta (si/sau programezi ca acestea sa se efectueze automat in viitor); pli catre trezoreria statului; po i sa platesti  facturi catre furnizorii de utiliti agrea i de banca si, mai mult, po i imputernici banca sa i le plateasca automat; po i sa predefinesti beneficiari pentru pli intra si interbancare; po i constitui si lichida depozite; po i efectua schimburi valutare intre conturile proprii, precum si 'cross currency' intre valute; po i sa faci transferuri intre conturile proprii; i i po i alege si defini codul de utilizator, precum si parola de acces la Raiffeisen Online; po i alege pseudonime pentru conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor; po i vizualiza intregul istoric al activitii tale online (maximum 6 luni). De asemenea, po i salva pe propriul computer istoricul de tranzac ii.

Ca puncte slabe putem aminti ca nu este un serviciu suficient promovat in randul clien ilor bancii, func ioneaza doar in Internet Explorer, iar procesul de aderare este mult ingreunat de faptul ca accesul la aplica ie se poate face doar dupa ce banca a primit cererea si a trimis informa iile de logare catre utilizator.

Furnizorii de utiliti ce pot fi plati i utilizand metoda online sunt foarte pu ini si nu se ofera posibilitatea de plata online a taxelor si impozitelor locale.

Analiza SWOT a fost realizata de compania DotCommerce Romania liderul procesarii de carduri debit/credit online din Romania.

Cap 3. Concluzii si propuneri

Activitatea de creditare bancara trebuie sa prezinte interes atat pentru banca, care are in vedere o sporire a profturilor obtinute din dobanzi, cat si pentru agentii economici ce urmaresc consolidarea afacerilor pe care le desfasoara.

Bancile actioneaza in vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv posibilitatea acestora de a genera venituri si lichiditati ca surse de rambursare a imprumuturilor si plata a dobanzilor. Determinarea capacitatii de plata a debitorilor se realizeaza printr-o analiza economico-financiara. Astfel, agentul economic care solicita un credit are obligatia sa puna la dispozitia bancii toate documentele si actele din care sa rezulte natura activitatii desfasurate, credibilitatea, situatia patrimoniala, rezultatele economico-financiara si alte aspecte. Pe baza acestora se realizeaza o analiza a potentialului economic, organizatoric si financiar al imprumutului. De asemenea, pe toata durata creditarii, clientul are obligatia sa depuna la dispozitia bancii un exemplar din bilantul contabil, situatiile contabile periodice si orice alte documente solicitate de banca.

In practica bancara s-au conturat doua modalitati de creditare: creditarea prin contul curent si creditarea prin conturi separate de imprumut.

Un alt aspect important al procesului de creditare il reprezinta concretizarea elementelor esentiale in acordarea creditelor. Aceasta concretizare reprezinta de fapt, metodologia de creditare si cuprinde mai multe etape: etapa preliminara, etapa depunerii dosarului, etapa analizei documentatiei depuse, etapa determinarii indicatorilor de apreciere, etapa aprobarii creditelor, etapa constituirii garantiilor, etapa incheierii contractului, etapa urmaririi si derularii creditului.

Etapa preliminara presupune o informare-documentare reciproca, banca-agent economic in vederea identificarii necesarului de credit, conditiile de obtinere a creditului, de rambursare, de cost. Putem spune ca este etapa „primei impresii”.

Etapa depunerii dosarului cuprinde in principal doua tipuri de documente: unele de ordin juridic legate de statutul contractului de societate, inregistrat la Registrul Comertului, autorizatii specifice functionarii normale, angajarea normala a creditului, componenta echipei manageriale etc., si altele de natura economica legate de prezentarea situatiei economico-financiare a societatii, balanta de verificare a lunii precedente solicitarii creditului, planul de afacere, contracte, comenzi ferme la intern/extern, situatia obligatiilor de plata, garantiile materiale oferite de agentul economic.

Etapa analizei documentatiei depuse presupune evaluarea cererii de creditare. Acest lucru implica o analiza a fezabilitatii planului privind ranbursarea imprumutului, plan prezentat de solicitant si asupra posibilitatilor de atingere a scopurilor pentru care imprumutul a fost cerut. Scopul bancii este sa obtina profituri. Daca este vorba despre un credit pentru un agent economic mare, analiza devine mai complexa si trebuie luati in considerare si alti factori cum ar fi: evaluarea financiara si manageriala, evaluarea profitului estimat si a fluxului de disponibilitati, evaluarea riscurilor, garantiile.Etapa determinarii indicatorilor de apreciere presupune analiza bilantului debitorului. In urma acestei analize se calculeaza o serie de indicatori care reflecta starea economico-financiara a agentului economic, indicatori ce contribuie la decizia finala de creditare. Bonitatea clientului exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile care urmeaza sa si le asume prin contractul de credite.

Principala functie a indicatorilor este redarea dinamicii evolutiei societatii de-a lungul timpului. La masurarea indicatorilor este necesara diferentierea acestora de media pe industrie. De exemplu, problema incadrarii in functie de sfarsitul anului financiar, marimea si natura afacerilor, finantarea activelor si amplasarea. Prin urmare, daca se face o comparatie intre indicatorii firmelor a doi clienti din aceeasi ramura industriala, trebuie urmarita dinamica indicatorilor.

Din analiza acestor indicatori s-a observat ca acestia nu se analizeaza in mod izolat, ci grupati si intercorelati. Astfel, indicatorii de analiza a bonitatii clientilor, care solicita credite, pot fi structurati in indicatori de nivel si structura, indicatori de performanta si indicatori ai riscului financiar.

In urma evaluarii performantelor financiare ale clientului pe baza criteriilor economice si de organizare prevazute in “Fisa de evaluare a performantelor financiare” se face incadrarea societatii intr-una din cele cinci categorii (A, B, C, D sau E).

Clasificarea creditelor se face tinand cont de evaluarea performantelor financiare ale clientului si de capacitatea de a-si onora datoria la scadenta, conform Normei de Reglementare a Creditelor specifica Raiffeisen Bank Romania.

Etapa aprobarii creditelor. In functie de nivelul de competenta, deciziile privind acordarea creditului revin sucursalelor sau centralei bancii. In cadrul centralei unei banci decizia poate fi luata la nivelul Comitetului de risc si credite a Comitetului de Directie, Consiliului de Administratie in cazul unor credite mari.

Etapa constituirii garantiilor este una din cele mai importante etape in acordarea unui credit. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in considerare capacitatea prezenta si viitoare de a rambursa creditul din surse proprii. Pentru a diminua riscul de nerambursare si de a preveni pierderi majore, bancile solicita garantii reale si chiar personale societatilor comerciale la acordarea creditelor precum si cesionarea unor efecte de comert, sub forma cesiunii de creanta.

O alta categorie de garantii, mai putin utilizata de banci este dreptul de gaj general dobandit automat de creditor la acordarea creditului.

In practica se mai intalnesc si garantii asumate de terte persoane in numele debitorului, caz in care primul preia si obligatia principala in cazul neexecutarii contractului de credit.

Contractele de garantie confera bancii un grad mai mare de siguranta diminuand riscul asumat de banca la acordarea creditelor. Inainte de acordarea creditului, cat si pe toata perioada creditarii, bancile au obligatia de a verifica existenta si conserva valoarea garantiilor. Verificarea garantiilor se efectueaza atat faptic (la fata locului), cat si scriptic pe baza datelor din evidentele agentilor economici si ale bancilor.

Etapa incheierii contractului este etapa finala pe baza careia societate va primi imprumutul. Contractul se semneaza de persoanele autorizate atat din banca cat si din partea societatii. Contractul de credit se intocmeste in minimum trei exemplare, toate exemplarele fiind originale si avand aceeasi putere juridica

Contractul de credit stipuleaza conditiile in care a fost aprobat creditul (suma, obiectul, durata, grafic de rambursare, rata dobanzii, comisioane), obligatiile si drepturile partilor si garantiile materiale.

Etapa urmaririi si derularii creditului.

Exista o serie de motive care releva importanta procesului de urmarire a creditelor. Astfel, aflarea situatiei la zi a afacerii clientului, precum si a posibilitatii acestuia de a plati in continuare datoria catre banca, urmarirea tendintelor contrare astfel incat sa se poata lua masuri preventive, confirmarea folosirii creditului in scopul acordarii, infirmarea sau confirmarea informatiilor date de client, descoperirea practicilor neobisnuite folosite de client si informarea despre activitatea clientului si a credibilitatii lui, asigurarea ca acest client este inca solvabil, sunt motive care arata ca, pe langa procesul complex de acordare a creditului, urmarirea creditelor este o etapa deosebit de importanta si absolut necesara in derularea unui credt.

Concluzia care reiese din aceasta metodologie de creditare este ca de la aprobarea si acordarea unui credit bancar si pana la rambursarea integrala a lui si a tuturor datoriilor aferente acestuia, scopul activitatii de creditare este de a mentine pe tot parcursul creditarii conditiile initiale de la acordare. Aceasta, pentru a se preveni ca un credit initial performant sa devina neperformant, datorita deteriorarii situatiei economico-financiare a imprumutatului.

Un alt obiectiv important ce se desprinde din acest proces de creditare curenta, este cel al riscurilor pe care managerii bancari trebuie sa-i studieze cu atentie. De aceea, bancile trebuie sa dezvolte un set de politici pentru a se proteja in fata riscurilor.

Principalele masuri ce ar putea fi luate prevenirea riscurilor pot fi:

acordarea creditelor trebuie sa se bazeze pe analiza viabilitatii si realismului afacerii, in vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditati ca principala sursa de rambursare a creditului si a dobanzii respective. Determinarea capacitatii de plata se face prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale agentilor economici.

creditele trebuie sa fie garantate.

Din punctul de vedere al activitatii bancare, operatiunile de creditare reprezinta componenta cea mai importanta a operatiunilor de plasament, atat din punctul de vedere al volumului de munca, cat si al participarii acestor categorii de operatiuni la realizarea profitului bancii. De aceea, bancile trebuie sa-si imbunatateasca in permanenta tehnicile si strategiile de creditare pe urmatoarele cai:

informatizarea pe scara larga ce va duce implicit la simplificarea procedurilor de lucru si servirea prompta a clientilor;

diversificarea gamei de produse si servicii bancare, in mod deosebi a creditelor puse la dispozitia clientilor;

imbunatatirea continua a managementului la nivelul societatii bancare;

sustinerea intr-o masura mai mare a intreprinderilor mici si miflocii din punc de vedere financiar, renuntandu-se la abuzul de garantii reale in favoarea unui plan de afaceri si a previziunilor financiare;

accentuarea transparentei bancare, ceea ce va conduce la sporirea increderii clientilor in banci.

In problema creditelor neperformante trebuie aratat ca nu masurile de eliminare reprezinta succesul activitatii bancare, ci eliminarea cauzelor generatoare, pentru ca mentinearea acestor cause va conduce automat la aparitia de noi credite neperformante.

Din punctul de vedere al activitatii bancare, operatiunile de creditare reprezinta componenta cea mai importanta a operatiunilor de plasament, atat din punctul de vedere al volumului de munca, cat si al participarii acestor categorii de operatiuni la realizarea profitului bancii. De aceea, bancile trebuie sa-si imbunatateasca in permanenta tehnicile si strategiile de creditare pe urmatoarele cai:

informatizarea pe scara larga ce va duce implicit la simplificarea procedurilor de lucru si servirea prompta a clientilor;

diversificarea gamei de produse si servicii bancare, in mod deosebi a creditelor puse la dispozitia clientilor;

imbunatatirea continua a managementului la nivelul societatii bancare;

sustinerea intr-o masura mai mare a intreprinderilor mici si miflocii din punc de vedere financiar, renuntandu-se la abuzul de garantii reale in favoarea unui plan de afaceri si a previziunilor financiare;

accentuarea transparentei bancare, ceea ce va conduce la sporirea increderii clientilor in banci.

In problema creditelor neperformante trebuie aratat ca nu masurile de eliminare reprezinta succesul activitatii bancare, ci eliminarea cauzelor generatoare, pentru ca mentinearea acestor cause va conduce automat la aparitia de noi credite neperformante.

Bibliografie

1. Dardac, N. - Operatiuni bancare. Instrumente si tehnici de plata, EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001

2. Raport anual Raiffeisen Bank (conform Regulamentului C.N.V.M. nr.

1/2009 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare

Nitu, I. - Principii ale profitabilitatii bancare, Editura Expert, Bucuresti, 2002

* * * - Revista Finante. Banci. Asigurari, 1998-2009

5. www.raiffeisen.ro

6.www.vreaucredit.ro





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu