Societati bancare

SOCIETATI BANCARE

CAPITOLUL I

SISTEMUL BANCAR ROMANESC SI MODUL DE ORGANIZARE A ACESTUIA

1.1. Banca Nationala a Romaniei si functiile acesteia

Banca Nationala a Romaniei a fost infiintata in 1860, sub forma unei societati anonime pe actiuni (societate care poate fi detinuta de un unmar foarte mare de actionari, transmiterea actiunilor facandu-se prin circulatie libera pe piata sau altfel decat prin registrul actiunilor nominative).

Datorita modalitatilor specifice de realizare a functiilor bancare - unele dintre ele ca emisiunea, fiind practic un monopol - Banca Centrala este, de regula, unica intr-un stat.

Continutul functionalitatii Bancii Centrale se manifesta prin functiile sale:

A. functia de emisiune monetara ;

B. functia de creditare;

C. functia de banca a bancilor;

D. functia de instrument al statului;

E. functia de gestionare a rezervelor valutare;

F. functia de realizare a politicii monetare.

A. Functia de emisiune a Bancii Centrale

Banca Centrala detine monopolul emisiunii monetare. Pe de o parte Banca Centrala pune in circulatie moneda materiala ( bilete si piese) sau manuala fiind vorba, nu de o ecuatie monetara, ci de o simpla transformare a activelor bancare, iar pe de alta parte Banca centrala emite si gireaza moneda centrala constituita din soldurile pozitive ale bancilor si intermediarilor financiari in conturile lor de la aceasta.

In prezent, in consens cu monetaristii, emisiunea este un element al politicii monetare, bugetare si financiare a statului, avand ca obiective: utilizarea deplina a fortei de munca, cresterea si stabilirea economica.

Emisiunea de moneda are urmatoarele determinante:

a)     avansurile directe catre Tezaur, ele fiind sumele solicitate de deficitul bugetar aparut pe fondul unui decalaj de timp intre cheltuielile necesare si veniturile reale,

b)     creante asupra strainatatii.

In principiu, moneda se emite in concordanta cu nevoile economiei. Emisiunea de moneda peste necesitatile economiei reale - supra emisiunea de moneda - poate duce la inflatie, dupa cum o insuficienta de emisiune poate genera un risc deflationist.

Cata vreme moneda (bancnotele)era convertibila in aur, volumul emisiunii se regla in functie de incasari. Treptat, volumul emisiunii devine un multiplicator al volumului incasarilor, uneori chiar de 2-3 ori mai mult decat acestea. In prezent, neexistand alte limite ale volumului emisiunii decat acelea stabilite de Banca Centrala, acestea, in acord cu autoritatile publice, furnizeaza economiei volumul necesar de lichiditate. In plus, volumul bancnotelor fiind redus in totalul lichiditatii monetare, acesta va depinde, in principal, de preferintele si obisnuintele agentilor economici de a-si regla platile in numerar.

Banca Centrala devine patrimonial, detinatoarea stocului de aur monetar si titulara rezervelor valutare ale tarii. Tot aceasta se ocupa si de preluarea bancnotelor uzate, in vederea distrugerii lor, cand au devenit prea murdare sau deteriorate pentru a mai fi in circulatie, de obicei fiind arse sau tocate marunt.

Principalele elemente generale de protectie a bancnotei impotriva falsificarii sunt urmatoarele:

1. hartia;

2. filigranul;

3. firul de siguranta;

4. cernelurile (tusurile tipografice,cerneluri anticopiere);

5. elementele fluorescente;

6. desenele (ansamblul tiparit);

7. tehnica de imprimare.

Odata emise, bancnotele si monedele metalice sunt puse in circulatie de catre BNR printr-o retea securizata proprie pe intreg teritoriul tarii. Principalii agenti de raspandire a bancnotelor si monedelor metalice in public sunt casieriile unitatilor locale ale bancilor comerciale (sucursale, filiale, agentii), precum si Posta Romana. Din casieriile acestor mari distribuitori, numerarul ajunge in casieriile firmelor sau direct la populatie.

B. Functia de creditare a Bancii Centrale

Banca Centrala participa la creatia monetara nu numai sub forma de bancnote, ci si sub forma activelor scripturale in conturile deschise agentilor economici, acordand imprumuturi. In cadrul politicii sale monetare, valutare, de credit si plati, Banca Nationala a Romaniei poate acorda bancilor credite pe termene ce nu pot depasi 90 de zile, garantate cu:

- titluri de stat provenite din emisiuni publice cu scadenta de plata in termen de maxim un an de la data constituirii garantiei, prin remiterea lor in portofoliul BNR;

- cambii si bilete la ordin trase sau subscrise pentru plata unor prestatii comerciale, industriale sau agricole de catre persoane juridice eligibile;

- warante sau recipise de depozit, emise cu privire la bunuri fungibile sau alte bunuri valabil asigurate contra riscurilor de pierdere, distrugere sau deteriorare;

- depozite constituite la BNR sau la late persoane juridice agreate de banca, constand din orice active pe care aceasta le poate vinde, cumpara ori tranzactiona.

Functia de creditare, in general, si vanzarea-cumpararea de bunuri de tezaur sau obligatiuni confera Bancii Centrale un rol de baza in sistemul monetar si de credit.

C. Functia Bancii Centrale de banca a bancilor

Aceasta functie a Bancii Centrale este motivata de 2 interpretari. Pe de o parte, avem in vedere atributiile destinate si raporturile pe care le are cu celelalte banci in constituirea de resurse. Pe de alta parte Banca Centrala este banca care fata de toate celelalte banci, joaca rolul de banca privind distribuirea depozitelor si, mai ales, acordarea de credite.

Prudenta sau necesitatea asigurarii lichiditatilor, in primul rand motiveaza orice banca sa-si pastreze la Banca Centrala o parte a depozitelor, sub forma de rezerve ce ar putea fi utilizate in cazul derularii imprevizibile a restituirii unor sume acordate intr-o perioada anterioara.

In al doilea rand prin Banca Centrala se efectueaza si compensarea creantelor reciproce dintre celelalte banci, prin constituirea unui sistem electronic gestionat de catre Transfond. Aceasta societate este p societate pe actiuni, ai carei actionari sunt Banca Nationala a Romaniei si Bancile Comerciale. Ea este unica institutie din Romania care efectueaza servicii de transfer de fonduri si decontare interbancara.

In ipostaza de banca a bancilor, Banca Centrala, se dovedeste a indeplini atat calitatea de supraveghetor al comertului de banca (verificarea operatiunilor unei institutii bancare pentru a vedea daca acestea respecta reglementarile legale in vigoare),cat si cea de dirijor al politicii monetare si de credit, implicand dimensionarea riguroasa a creditului si a fluxurilor monetare si, nu in ultimul rand, a strategiilor de implementare a politicilor economice optime.

D. Banca Centrala - banca a statului

Trezoreria si Banca Centrala au misiuni diferite. Banca Centrala nu reprezinta contabilul statului si nici nu-si asuma gestionarea directa a datoriilor publice. Trezoreria are responsabilitatea baterii monedelor divizionare, ea posedand in plus, un circuit monetar propriu.

Totusi, Banca Centrala actioneaza ca trezorier al statului, tinand in evidentele sale contul curent al Trezoreriei Statului. In acest cont se reflecta impozitele percepute si alte plati efectuate, in numele Trezoreriei Statului. Desi, Banca Centrala nu este creditorul Guvernului, aceasta ajuta Guvernul sa identifice sursele de imprumut din cadrul economiei, actionand fie ca agent direct sau prin intermediul altor banci in procesul de emisiune a obligatiunilor sau a altor inscrisuri, in vanzarea si rascumpararea acestora si plata dobanzilor aferente, fie in calitate de consultant al acestuia, acordand consultanta cu privire la cel mai potrivit titlu de valoare care sa fie oferit spre vanzare, nivelul dobanzii ce trebuie platit, conditiile creditului si momentul cand trebuie facuta oferta de vanzare pe piata. Cumpararea si vanzarea de titluri ale statului pe piata primara este, de altfel, o modalitate de finantare directa a Trezoreriei. Suma de bani datorata de Guvern se numeste datorie publica. Banca Centrala gestioneaza datoria publica.

De asemenea, negociaza si incheie acorduri cu alte banci centrale, banci comerciale straine sau institutii monetare internationale , aplicand si normele de conduita agreate de aceste institutii in domeniul monetar si de credit.

E. Banca Centrala - gestionar al rezervelor valutare.

Banca Centrala intervine pe piata valutara in numele intereselor statului. Astfel, Banca Centrala asigura stabilitatea cursurilor valutare prin interventia directa pe piata, prin cumparare sau vanzare de valuta, asigura mentinerea rezervelor nationale la un nivel adecvat tranzactiilor externe ale statului.

Pentru indeplinirea acestei functii, Bancii Centrale ii sunt incredintate atributii autoritare de a aplica sistemul de restrictii valutare pe care statul le decide si le aplica.

In administrarea regimului valutar BNR, conform Legii nr.101/1998, raspunde de:

- emiterea reglementarilor cu privire la operatiunile cu active externe si aur, in vederea protejarii monedei nationale;

- elaborarea balantei de plati privind pozitia investitionala internationala a tarii;

- stabilirea cursurilor de schimb pentru operatiuni proprii pe piata valutara;

- autorizarea si retragerea autorizatiei precum si supravegherea persoanelor juridice care au obtinut autorizatia de a efectua tranzactii valutare;

- stabilirea de plafoane si alte limite pentru detinerea de active externe si operatiuni cu aur;

- stabilirea plafonului si a conditiilor indatorarii externe a persoanelor fizice si juridice care intra sub incidenta regimului valutar;

- pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale statului.

F. Banca Centrala - factor esential in realizarea politicii monetare

Impreuna cu Ministerul de Finante, Banca Centrala are un rol esential in determinarea si definirea politicii monetare. Banca Centrala fixeaza nivelul obiectivelor intermediare cu privire la rata de crestere anuala a agregatelor. Totodata, ea dezvolta operatiuni specifice de cumparare si vanzare a bunurilor de tezaur, avand misiunea de a determina rata de referinta utilizata pentru calculul ratelor obisnuite ale dobanzii. Apoi, Banca Centrala, controleaza instrumentele de comanda vitale pentru economie, furnizeaza informatiile necesare elaborarii unei politici monetare adecvate realitatilor economice - financiare.

In activitatea lor, bancile centrale efectueaza doua tipuri de operatiuni clasice:

- operatiuni pasive;

- operatiuni active.

Operatiunile pasive ale Bancii Centrale se refera la:

a) constituirea capitalului propriu;

b) depunerile la bancile de emisiune;

c) emisiunea de bancnote.

a) Capitalurile proprii constituie fie prin subscrierile facute de stat, fie de catre particulari joaca un rol minor in operatiunile Bancii Centrale (2%), in comparatie cu bancile comerciale.

Totusi rolul Bancii Centrale se datoreaza sprijinului statului si locului central ocupat de acesta in sistemul bancar si monetar.

b)Depunerile la Bancile Centrale au o pondere relativ redusa si sunt facute de catre bancile comerciale (conturi curente), de catre stat, prin Trezorerie sau de catre bancile altor state, in scopul efectuarii decontarilor internationale (depuneri in valuta).

c) Cea mai importanta operatiune pasiva (intre 70-80% din total) o reprezinta emisiunea de bancnote.

Operatiunile active ale Bancii Centrale se refera la:

a) operatiuni de creditare;

b) operatiuni de decontare;

c) operatiuni de vanzare-cumparare de aur si devize.

a) Acordarea de credite constituie principala operatiune activa a bancilor centrale. In cele mai multe tari, accesul bancilor la creditele Bancii Centrale nu mai este de drept, ci un privilegiu. Conditiile acordarii creditului sunt stabilite de Banca Centrala.

b) Operatiunea de decontare se realizeaza la cerea bancilor comerciale prin conturile de corespondent, utilizandu-se viramentul (plati fara numerar). Tot in aceasta categorie intra si lichidarea obligatiunilor financiare dintre tari pe calea compensatiilor. Prin aceste operatiuni de active, Banca Centrala se plaseaza in postura de gestionar a fluxurilor banesti interbancare, dar si de implicator in desfasurarea decontarilor intrabanacare.

c) Cumparari si vanzari de aur si devize. Prin intermediul acestor operatiuni, Banca Centrala isi consolideaza rezerva valutara a statului si urmareste influentarea cursului monedei nationale fata de valutele de referinta, in functiile de conditiile si interesele existente, impuse de politica monetar-valutara.

1.2. Tipuri de banci pe plan national

Bancile comerciale sunt institutii financiare specializate in constituirea de depozite si acordarea de credite agentilor economici. Dar constituirea de depozite si acordarea de credite reprezinta operatiile de baza a acestora; dincolo de aceste operatii, bancile comerciale sunt caracterizate prin aceea ca efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Asadar, ele au o activitate diversificata care se poate modifica liber, functie de consecinte, posibilitati orientare. Bancile comerciale sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea unui profit.

Mobilizarea economiilor banesti ale agentilor economici si populatiei intr-un cadru organizat, la dispozitia bancilor, constituie categoric principala premisa a dezvoltarii economice. Aceste economii, care reprezinta venituri neconsumate in perioada curenta, determina potentialitatea cererii pentru o productie viitoare. In privinta realizarii investitiilor, agentii economici vor recurge cum este si normal, atat la propriile capitaluri, cat si la creditele obtinute de la banci, in cadrul procesului de valorificare a disponibilitatilor banesti din economie.

Astfel distribuirea capitalurilor banesti se realizeaza printr-o retea de intermediari, in cadrul sistemului bancar, intr-o ampla retea de banci comerciale sau de depozit care au ca principale functii:

atragerea disponibilitatilor monetare prin oferirea de titluri secundare si conditii de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerarii, lichiditatii, divizibilitatii si sigurantei;

extinderea creditului;

asigurarea unei circulatii eficiente a mijloacelor de plata;

pastrarea in siguranta a valorilor;

sporirea si diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienti.

In realizarea acestor functii, bancile comerciale efectueaza urmatoarele operatiuni:

- pasive;

- active.

Operatiuni pasive ale bancilor comerciale consta in:

A)   formarea capitalului propriu al bancii;

B)    atragerea depunerilor sub forma depozitelor bancare;

C)    refinantarea (reescontarea) de la Banca Centrala.

A) Bancile comerciale, ca societati pe actiuni, isi constituie capitalul

propriu pe seama capitalului social varsat, a primelor legate de capital integral incasate, a rezervei generale pentru riscul de credit, a rezervelor constituite din prime legate de capital, a rezervelor legale, a rezervelor din diferente favorabile din reevaluarea patrimoniului, a rezervelor din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, reprezentand capitalul social in valuta. De asemenea, capitalul propriu al bancilor comerciale se mai constituie din rezervele statutare, fondurile constituite de banci, fondul imobilizarilor corporale, fondul pentru cresterea surselor proprii de finantare, profit, rezultatul reportat reprezentand profit nerepartizat, impozite constituite pana devin exigibile.

In vederea determinarii nivelului capitalului propriu, se deduc urmatoarele elemente:

- valoarea neta a fondului comercial;

- sumele reprezentand cheltuieli de repartizat si cheltuieli inregistrate in avans, care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli in perioadele viitoare;

- repartizarea profitului;

- valoarea neamotizata a cheltuielilor de constituire;

- rezultatul reportat reprezentand pierderea neacoperita;

- dotarile pentru unitatile proprii din strainatate;

- sumele reprezentand contravaloarea actiunilor proprii rascumparate, in vederea reducerii capitalului social;

- rezultatul net al exercitiului financiar curent reprezentand pierderea;

- sumele din profitul net al exercitiului financiar curent reprezentand dividende, participarea personalului la profit si cota de participare a managerului la profit, precum si repartizarile la alte fonduri.

Capitalul social se formeaza prin emisiunea si subscrierea de actiuni. Capitalul social minim este reglementat de catre Banca Nationala a Romaniei.

Fondurile bancare de rezerva se constituie in scopul asigurarii lichiditatii si solvabilitatii bancii, mai ales prin credite de calitate medie.

Capitalul propriu are o pondere redusa in totalul pasivelor bancare, si care, de altfel, manifesta o tendinta naturala de scadere determinata de cresterea volumului activitatii bancare. In aceste conditii, riscul capital (de faliment) este in crestere, motiv pentru care majoritatea statelor prevad prin legislatia bancare anumite plafoane minime pentru gradul de capitalizare exprimat ca pondere a capitalului propriu in total active riscante (ponderate in functie de gradul de risc diferitelor categorii) sau chiar valori minime absolute ale capitalului social.

B) Atragerea depunerilor sub forma depozitelor bancare

In general, bancile comerciale constituie doua categorii de depozite: la vedere si la termen.

Depozitele la vedere sunt cele care acopera toate conturile deschise la banci, din care se fac plati la cerere sau la depozitele pentru care banca nu-si rezerva dreptul de a cere instiintarea scrisa asupra unei viitoare retrageri.

Depozitele la vedere pot imbraca urmatoarele forme:

- conturi curente deschise in numele intreprinderilor sau particularilor care solicita aceasta operatiune;

- conturi din care platile se pot face prin: cecuri simple, cecuri certificate si cecuri de casier, cecuri de calatorii, scrisori de credit, carti de credit,etc;

conturi NOW si super NOW. Ordinele de retragere negociabile (NOW) sunt emise pentru persoane particulare, societatea nelucrative, agentii guvernamentale, guvernul central si guvernele locale. Sunt conturi curente purtatoare de dobanda, dar fara scadenta (la vedere);

- conturi de economii - sunt purtatoare de dobanda, iar cele mai ieftine sunt cele cu parola;

- conturi corespondente sunt depozite ale altor banci si sunt o sursa importanta de fonduri pentru bancile mari;

- conturi monetare sunt depozite de economii cu dobanzi variabile, legate de rata medie a unui instrument monetar pe termen scurt.

Depozitele la termen, spre deosebire de cele la vedere, au scadenta predeterminata, iar retragerile inainte de aceasta data sunt supuse penalizarii la dobanzi. Se mai numesc si conturi de economii si constituie cea mai importanta sursa intre pasivele bancare. Principale forme ale depozitelor la termen:

certificatele de economii sunt depozite la termen evidentiate in instrumente nenegociabile care specifica rata dobanzii si scadenta;

certificatele de depozit sunt, in general, negociabile, ofera dobanzi mari, au valori nominale standard, si sunt detinute in special de trezorierii marilor intreprinderi sau persoane foarte bogate;

contul blocat este contul ce nu poate fi folosit decat dupa un anumit eveniment:

depozitele la termen cuprinse intr-o saptamana si un an sau mai mult, ale altor banci, ale autoritatilor locale sau ale persoanelor fizice;

conturile de investitii sunt recomandate clientilor care nu doresc sa utilizeze fondurile proprii o perioada mai lunga de timp si beneficiaza de dobanzi mult mai atractive.

D)   Refinantarea de la Banca Centrala imbraca mai multe forme:

rescontarea unei cambii din portofoliul bancii de catre Banca Centrala la o faza a scontului stabilita de ea, dar inferioara celei pe care o percep bancile comerciale la scontare.

Cedarea in pensiune a unor parti din portofoliul de titluri al bancilor comerciale;

Avansurile lombard - credite pe gaj de efecte publice.

Operatiunile active ale bancilor comerciale se grupeaza in:

A)   operatiuni de creditare a agentilor economici;

B) operatiuni de creditare a persoanelor fizice;

C) alte plasamente.

A)     Operatiunile de creditare a agentilor economici. In conditiile actuale, bancile comerciale, pentru a se racorda la exigentele clientilor lor, si-au diversificat tehnicile de creditare, renuntand, in acelasi timp, la o serie de operatiuni specifice pe care le-au cedat unor institutii de credit specializate.

Bancile comerciale, acorda mai multe tipuri de credite cum sunt:

a)       Credite pentru acoperirea necesitatilor de capital fix. In principiu, nevoile de capital fix ale agentilor economici se satisfac de catre acestia, recurgand, in acest scop, la piata de capital, respectiv: emisiunea de actiuni si obligatiuni. Uneori, agentii economici apeleaza la credite pentru procurarea echipamentelor de productie; banca comerciala accepta cererea de credite si le acorda, de regula pe termen scurt.

b)       Liniile de credite reprezinta modalitatea de creditare a agentilor economici ce se acorda, in general, pe o perioada de un trimestru in vederea aprovizionarii, productiei si desfacerii. Pe baza acestei linii de credit, se pot face plati in sistemul revolving. Aceasta presupune ca agentul economic poate folosi linia de credit de cate ori are nevoie in intervalul amintit, cu conditia ca soldul zilnic al angajamentelor sa nu depaseasca plafonul aprobat de catre banca. Necesarul de credite trebuie sa aiba la baza contractele de aprovizionare si desfacere, prin care sa se justifice volumul de venituri si cheltuieli.

c)            Forfetarea reprezinta o forma de finantare a comertului international si consta in cumpararea creantelor externe de catre banca comerciala. Prin aceasta operatiune, banca preia toate riscurile de plata, nemaiavand drept de recurs asupra vanzatorului creantei.

d)            Scontarea, norma de baza a opeatiunilor cambiale, consta in cedarea titlurilor de creanta de catre o banca comerciala, in schimbul obtinerii valorii actual a cambiei. Necesitatea scontarii cambiei rezulta din nevoia urgenta de bani a posesorului acesteia.

e)            Lombardarea este o operatiune asemanatoare scontarii, numai ca aici obiectul tranzactiei il constituie titlurile de credit pe termen lung (obligatiuni) emise de stat sau intreprinderi. Lombardul bancii comerciale se determina cu ajutorul taxei de lombard stabilite de banca. Ponderea acestor operatiuni este in crestere deoarece valoare emisiunilor de titluri pe termen lung este in crestere. Este, de fapt, un imprumut garantat cu hartii de valoare (valori imobiliare).

f) Luarea titlurilor in pensiune (cu contract de rascumparare), presupune ca debitorul - vanzator al titlurilor se obliga sa le rascumpere la acelasi pret, plus o dobanda calculata in functie de valoarea nominala a titlurilor, taxa de pensiune si numarul de zile pana la rascumparare.

g)            Creditele specializate, sunt solicitate de o serie de nevoi cum sunt: acoperirea cheltuielilor de fabricatie si de stocare pentru agentii economici cu activitate sezoniera determinata de natura capitalului circulant sau pentru acoperirea stocurilor de marfuri gajate sau depozitate in vami sau prin porturi si in curs de transportare. Asemenea credite sunt garantate prin warant. Warantul este un document care certifica existenta marfii intr-un depozit si asigura creditorului garantia cesteia si deci posibilitatea recuperarii creditului acordat.

h)            Creditele overdraft (descoperire de cont), ofera posibilitatea firmelor de a avea la banca conturi curente cu solduri debitoare atunci cand nu exista disponibilitati in cont. Este o practica a bancilor engleze si americane, iar la noi se numesc credite pentru facilitati de cont. Garantarea lui se realizeaza pe baza de ipoteca sau gaj.

i)        Creditul de factoring, reprezinta operatiunea de finantare, prin care banca preia de la un client creantele acestuia ce decurg din facturile comerciale, contra unei anumite taxe numite agio. Se utilizeaza pentru operatiunile de import-export. Banca plateste astfel in avans o parte importanta din suma facturata, urmand sa astepte scadenta pentru a-si recupera banii. Plata la scadenta se va face direct bancii. Acest tip de credit se acorda pe baza unui contract de factoring. Acest credit se garanteaza cu creantele pe care le primeste banca.

j)        Credite pentru clientii care comercializeaza produse cu plata in rate, sunt acordate pentru acoperirea temporara a necesarului de lichiditatea acelor firme care vand cu plata in rate, ca diferente intre pretul bunurilor si avansurile achitate de catre comparatori.

k)       Credite pentru investitii, se acorda, in general, pentru realizarea de noi obiective sau capacitati de productie. Banca nu finanteaza intreaga valoare a investitiei si intra in categoria creditelor pe termen mediu si lung. Pentru a putea beneficia de un astfel de credit, agentii economici trebuie sa prezinte bancii o documentatie mai complexa, care va sta la baza deciziei de finantare.

l)        Credite pentru leasing, se acorda societatilor care desfasoara o activitate de leasing pentru bunurile ce fac obiectul acestor contracte. In vederea acordarii, se analizeaza si bonitarea solicitantilor de credite. Ca si garantii, sunt acceptate bunurile respective, precum si cesiunea de creante asupra incasarilor din contractele de leasing incheiate.

B) Operatiunile de creditare a persoanelor fizice, in care bancile orienteaza modalitatile de creditare in functie de cerintele efective ale clientilor. Aceste tipuri de credite se acorda, de regula, persoanelor care pot sa sustina rata lunara si dobanda aferenta u maxim 50% din venitul mediu lunar. In principal, persoanele fizice beneficiaza de urmatoarele categorii de credite:

- credite pentru locuinte ce implica interventia unor institutii de credite ipotecare care realizeaza reacreditare, procurandu-si special resursele de pe o piata de capital. Acestea pot fi acordate atat in lei cat si in valuta.

- credite pentru bunuri de folosinta indelungata care se acorda cu multe facilitati de catre bancile comerciale, in functie de o serie de aspecte: natura bunurilor, ajunul unor sarbatori, sezoane etc. In acest caz se garanteaza cu bunurile respective si banca mai poate cere suplimentar, unul, doi, sau chiar trei garanti.

- credite pentru nevoi curente ale persoanelor particulare. Se acordam in general, pe baza un card de credit. Suma maxima poate varia de unul pana la cinci salarii lunare ale solicitantului.

C) Operatiuni de plasament, se refera printre altele, si la achizitia de efecte publice si actiuni, in scopul obtinerii de profit. De regula, legislatia bancara recomanda detinerea de active usor lichidabile, cum sunt bunurile de tezaur, titlurile de imprumut de stat. Aceasta recomandare este cu atat mai necesara, cu cat imobilizarea activelor bancare in titluri reduce posibilitatile de creditare a economiei, in vreme ce reducerea activelor in titluri sporeste capacitatea de creditare a agentilor economici de catre banca.

Bancile mai pot efectua plasamente si pe piata interbancara, la o dobanda negociabila pe piata, in functie de cerere si oferta.

Alte operatiuni bancare pe care bancile comerciale le pot efectua servicii financiare unde au nevoie doar de personal calificat si dotari tehnice adecvate. Ele se refera la:

- operatiunile de mandat efectuate de banci in numele clientilor sai, respectiv: administrarea portofoliului de hartie de valoare a unui client si administrarea patrimoniului, in caz de executare testamentara;

- operatiunile de comision pe care banca le face in numele sau pentru diverse servicii aduse clientilor proprii;

- transferul de disponibilitati ale clientilor prin acreditare;

- vanzarea/cumpararea de titluri pentru clienti;

- gestionarea trezoreriei intreprinderii;

- operatii cu devize

- servicii de informare financiara si de prelucrare a datelor financiare;

- comercializarea de soft bancar si de gestiune financiar-contabila;

- asigurarea de servicii bancare la domiciliu (E-banking, Internet banking, Mobile-Banking).

Casele de economii au misiunea de a mobiliza economiile, in principal, de la populatie. Ele indeplinesc si rolul de banci ale autoritatilor locale si ale institutiilor de prevederi (pensii si asigurari sociale.

Resursele acestora fiind, in principal depozitele pe termen lung, ele sunt transferate in sistemul bancar pentru achizitionarea bonurilor de tezaur, a obligatiunilor statului.

Casele de economii au numeroase sucursale si, de regula, concureaza cu succes bancile comerciale.

Trezoreria este conceputa ca un sistem operational de incasari si plati in cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin care se efectueaza urmatoarele tipuri de operatiuni: financiare si banesti, bugetare si extrabugetare ale sectorului public si contabilitatea acestora, controlul fiscal asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice, refinantarea deficitului bugetar, lansarea imprumuturilor de stat, plasarea disponibilitatilor sectorului public.

Trezoreria are ca sarcina fundamentala, obligatia de a regla fluxurile financiare, pentru ca in orice moment sa existe fonduri disponibile suficiente pentru a putea face fata cheltuielilor statului. Fluctuatiile din economie confera trezoreriei un caracter dinamic, deoarece cheltuielile se deruleaza cu o anumita regularitate, pe cand veniturile depind, de ritmul economiei, mai ales impozitul pe profit si cel pe venit.

Potrivit Legii Finantelor Publice 500/2002, este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin emisiunea monetara sau prin finantarea directa de la banci.

Trezoreria Finantelor Publice indeplineste mai multe functii si anume:

casier al sectorului public;

casier al bugetelor publice (bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale, bugetul fondurilor speciale);

exercita controlul financiar preventiv asupra incasarii veniturilor si incadrarii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite in prevederile legii bugetelor anuale;

efectueaza operatiunile de decontare in contul institutiilor publice si pastrarea disponibilitatilor;

atrage disponibilitatile din economie de la agentii economici, institutii financiare, populatie pentru constituirea de depozite si prin imprumuturi de stat lansate pentru a asigura resursele financiare pentru restructurare, retehnologizarea unor sectoare din economie;

efectueaza plasamente financiare;

gestioneaza datoria publica;

tine evidenta contabila a operatiunilor privind executia de casa a bugetului;

asigura functionarea normala a sistemului de informatii, prin raportarea rezultatelor executiei bugetului de stat, bugetelor locale si bugetul asigurarilor sociale.

In calitatea de banca, Trezoreria este dependenta de Banca Centrala. Aceasta dependenta isi are originea in nevoia de lichiditatea, deoarece moneda creata de Trezorerie are intrebuintare limitata. Dar relatiile de cont curent cu Banca Centrala si cu ceilalti corespondenti aflati sub autoritatea statului permite Trezoreriei sa dispuna in permanenta de o gama intinsa de resurse, asigurandu-i astfel o mare elasticitate de finantare.

In cazul in care, pentru a finanta ansamblul sarcinilor sale, incasarile fiscale ale Trezoreriei sunt insuficiente, ea poate dispune si de alte resurse cum sunt:

depozitele la vedere ale agentilor nonfinanciari;

depozitele obligatare ale corespondentilor Trezoreriei;

imprumuturi obligatare;

emisiunea de bonuri de tezaur;

avansuri de la Banca Centrala acordate intr-o multitudine de forme.

1.3. Principalele reglementari bancare aplicabile in ultimii trei ani.

Legea nr. 312/2004 privind Statutul  Bancii Nationale a Romaniei, care refera la punerea la dispozitia organelor de ancheta din cadrul Uniunii Europene a tuturor informatiilor financiar-contabile pe care le solicita.

Ordonanta Guvernului nr. 28/2006, cu privire la piata institutiilor financiare nebancare , modificata prin Legea nr. 266/2006 prin preluarea BNR a supravegherii pietei de leasing.

OUG nr. 99/2006 privind institutiile bancare de credit si adecvarea capitalului.

Ordonanta Guvernului 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit aprobata, completata si modificata prin Legea nr. 278/2004.

Legea nr.48/2005, privind utilizarea veniturilor de privatizare si din valorificarea activelor bancare neperformante, venituri incasate de AVAS.

Legea nr. 297/2004 privind piata de capital.

Legea nr.348/2004 privind denominarea monedei nationale. Incepand cu 01.07.2005,persoanele prevazute la art. 1 din Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata vor intocmi situatiile financiare in moneda noua.

Legea nr. 231/2005, privind stimularea investitiilor in agricultura.

Legea nr. 238/2005, privind infiintarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar.

Legea nr. 240/2005 privind infiintarea societatilor de microfinantare, precum si modalitatile de microfinantare si de asociere.

CAPITOLUL II

BANCI COMERCIALE CE FUNCTIONEAZA IN ROMANIA

1. ABN AMRO BANK ROMANIA S.A. sediul central Bucuresti

2. ALPHA BANK ROMANIA S.A. sediul central Bucuresti

3. BANCA COMERCIALA CARPATICA S.A. sediul central Sibiu

4. BANCA COMERCIALA ION TIRIAC sediul central Bucuresti

5. BANCA COMERCIALA ROMANA S.A. sediul central Bucuresti

6. BANCA COMERCIALA SANPAOLO IMI BANK ROMANIA S.A. sediul central Arad

7. BANCA DE EXPORT - IMPORT A ROMANIEI EXIMBANK S.A. sediul central Bucuresti

8. BANCA DAEWOO (ROMANIA) S.A. sediul central Bucuresti

9. BANCA di ROMA SpA sediul central Bucuresti

10. BANCA ITALO RUMENA SpA ITALIA TREVISO Bucuresti

11. BANCA PENTRU MICA INDUSTRIE SI LIBERA INITIATIVA - MINDBANK S.A. sediul central Bucuresti

12. BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE Bucuresti

13. BANCA ROMANEASCA MEMBRA A GRUPULUI NBG

14. BANCPOST S.A sediul central Bucuresti

15. BANCA TRANSILVANIA S.A. sediul central Cluj Napoca

16. CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI Bucuresti

17. CITIBANK ROMANIA S.A. sediul central Bucuresti

18. EMPORIKI BANK - ROMANIA S.A. sediul central Bucuresti

19. EUROM BANK sediul central Bucuresti

20. FINANSBANK (ROMANIA) S.A. sediul central Bucuresti

21. HVB BANK sediul central Bucuresti

22. ING BANK N.V. AMSTERDAM sediul central Bucuresti

23. LIBRA BANK S.A. sediul central Bucuresti

24. MISR ROMANIAN BANK sediul central Bucuresti

25. NOVA BANK S.A. sediul central Bucuresti

26. OTP BANK ROMANIA S.A. sediul central Bucuresti

27. PROCREDIT BANK sediul central Bucuresti

28. RAIFFEISEN BANK sediul central Bucuresti

29. RAIFFEISEN BANCA PENTRU LOCUINTE sediul central Bucuresti

30. ROMANIAN INTERNATIONAL BANK sediul central Bucuresti

31. ROMEXTERRA BANK S.A. sediul central Targu Mures

32. UNICREDIT ROMANIA sediul central Bucuresti

33. VOLKSBANK ROMANIA S.A. sediul central Bucuresti

Bancile care functioneaza pe piata locala

BANCA COMERCIALA CARPATICA S.A.

BANCA COMERCIALA ION TIRIAC

BANCA COMERCIALA ROMANA S.A.

BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE

BANCA ROMANEASCA MEMBRA A GRUPULUI NBG

BANCPOST S.A

BANCA TRANSILVANIA S.A.

CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI

CITIBANK ROMANIA S.A.

FINANSBANK (ROMANIA) S.A

OTP BANK ROMANIA S.A

OTP BANK ROMANIA S.A

RAIFFEISEN BANCA PENTRU LOCUINTE

. ROMEXTERRA BANK S.A.

UNICREDIT ROMANIA

VOLKSBANK ROMANIA S.A.

Pozitia pe piata concurentiala a BRD Groupe Societe Generale

Programul Guvernului isi propune sa reduca participarea si implicarea statului in sectorul bancar, sa promoveze o politica eficienta si sa atraga investitorii strategici straini care pot introduce in Romania sisteme moderne, tehnologie si expertiza de ultima ora, care sa duca la schimbari rapide in sistemul bancar romanesc si sa creasca nivelul concurential. Pe masura ce economia romaneasca se dezvolta, concurenta din partea bancilor straine care opereaza in Romania va creste. Concurenta in ceea ce priveste atragerea de clienti reprezentand societatea comerciale cu situatie financiara solida, a devenit deja acerba, conducand treptat la scaderea marjei de dobanda de pe urma creditelor acordate acestor categorii de clienti.

Guvernul si BNR au promovat de asemenea, reforme structurale in sectorul bancar, prin introducerea unor cerinte mai stringente cu privire la provizioane si nivelul fondurilor proprii, lichidarea bancilor insolvabile si infiintarea AVAB.

Se asteapta ca aceasta reforma sa intareasca sistemul bancar romanesc si, in consecinta sa duca la cresterea concurentei intre bancile capabile sa isi desfasoare activitatea intr-un nou mediu bancar.

Aceasta concurenta ar putea influenta performantele financiare ale BRD si posibilitatile sale de a pastra sau spori segmentul sau de piata. In prezent, pozitia BRD pe piata este conform tabelului urmator:

In urmatorii cativa ani, cei mai importanti concurenti ai BRD, vor fi BCR si ABN AMRO (servicii bancare pentru societatea comerciale si investment banking). Alti concurenti importanti pot fi RAIFFEISEN BANK, CEC (in special datorita importantei sale retele de sucursale), CITIBANK ROMANIA (pentru societatea internationale), ING BANK, ALPHA BANK ROMANIA si BANCA TRANSILVANIA.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA BANCII ROMANE DE DEZVOLTARE - GROUPE SOCIETE GENERALE.

3.1. Caracteristici tipologice

BRD - GSG face parte din Grupul Societe Generale si, in calitate de persoana juridica romana, se supune reglementarilor emise pe teritoriul Romaniei

BRD este o societate comerciala pe actiuni, si isi desfasoara activitatea in baza Legii societatilor comerciale si a altor reglementari specifice. De asemenea, BRD - GSG S.A. este societate detinuta public, cotata la Bursa de Valori Bucuresti, este supusa legislatiei in vigoare privind pietele de capital, precum si reglementarile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si ale Bursei de Valori Bucuresti. In special, BRD - GSG s.a. este societate bancara, in aceasta calitate este supusa Legii privind activitatea bancara nr.58/1998, cu modificarile ulterioare si reglementarile Bancii Nationale. Sediul central al BRD - GSG S.A. se afla pe Bvd. Ion Mihalache nr.1-7, Sector 1, Bucuresti.

BRD - Groupe Societe Generale are cinci filiale: BRD Sogelease, BRD Securities, BRD Finance credite de consum SRL, BRD/SG Corporate Finance, SG Asset Management BRD si o retea de 20 grupuri: Sucursala Mari Clienti Corporativi, Grup Academiei, Grup Dorobanti, Grup Unirea, Grup Bacau, Grup Brasov, Grup Iasi, Grup Piatra Neamt, Grup Pitesti, Grup Ploiesti, Grup Satu Mare, Grup Sibiu, Grup Timisoara, Grup Targu Mures, Grup Valahia.

Ca rezultat al masurilor intreprinse in scopul privatizarii BRD, la data de 31.12.2004, structura actionariatului BRD se prezinta conform tabelului urmator:

Banca Romana pentru Dezvoltare este una din bancile de prestigiu si cu traditie in mediul bancar romanesc. Actionand pe baza unor strategii si politici flexibile, cu prudenta impusa de evolutia mediului economic, BRD a reusit sa se adapteze cerintelor economiei de piata actuale, concomitent cu dezvoltarea sa permanenta sub aspect organizational, patrimonial si financiar.

Succesul privatizarii BRD a fost remarcat la nivel intern si international prin decernarea premiului "Privatizarea anului 1998 in Europa de Est", distinctie acordata de revista de specialitate Privatisation International.

Actionand intr-un mediu economic si financiar ostil, BRD a reusit ca prin strategii care au generat modificari rapide, cantitative, calitative si de structura, sa se adapteze cerintelor specifice economiei de piata, concomitent cu dezvoltarea si consolidarea sa permanenta sub aspect financiar, patrimonial si organizatoric.

Beneficiind de o puternica infrastructura formata de aproape 245 sucursale, filiale si agentii, raspandite pe tot cuprinsul tarii, precum si de o retea larga de peste 500 banci corespondente, situate pe toate continentele, BRD si-a extins permanent aria de activitate, pe ranga serviciile si produsele bancare clasice.

BRD poseda autorizatie privind desfasurarea de servicii bancare pentru persoane juridice si persoane fizice, avand ca obiectiv principal atragerea de depozite in lei si valuta, acordarea de credite, precum si furnizarea unei game complete de alte operatiuni si servicii bancare.

De la infiintarea sa ca societate pe actiuni, BRD si-a adaptat activitatea la noile conditii de piata, concentrandu-se in special pe extinderea afacerilor din sectorul privat si pe activitatea bancare pentru persoane fizice, punand accent in primul rand pe afacerile mici si mijlocii, dar si pe cele cu mari societati private. BRD si-a extins reteaua, si-a largit sfera de activitate si s-a angajat in servicii bancare pentru persoane juridice si persoane fizice, inclusiv, printre altele, servicii de plata, finantarea comertului, investment banking, servicii de factoring si forfetare. Odata cu achizitionarea pachetului majoritar de catre Societe Generale, BRD a pus accentul pe servicii bancare pentru populatie, fara a exclude insa dezvoltarea activitatilor cu agentii corporative.

Anul 1999 a reprezentat pentru BRD o schimbare de proportii. Privatizandu-se, BRD pana atunci o banca de stat specializata in finantarea investitiilor, a devenit o banca privata cu vocatie comerciala generala. Anul 1999 nu a fost numai anul schimbarilor, ci si un exercitiu de crestere puternica pentru BRD care si-a dezvoltat considerabil cota de piata, si-a imbogatit portofoliul de clienti particulari cu mai bine de 100.000 de conturi si a lansat o gama inovatoare de servicii, de carduri destinate populatiei toate acestea in ciuda unui mediu macroeconomic nefavorabil, marcat de inflatie de recesiunea PIB.

Toate acestea definesc si coteaza BRD ca fiind o banca puternic consolidata din punct de vedere organizatoric, economic si financiar, cu un nivel ridicat de profitabilitate si capitalizare, cu o imagine tot mai favorabila pe piata bancara romaneasca.

3.2. Cadrul normativ intern de organizare si functionare a bancii.

BRD - GSG isi desfasoara activitatea si in baza propriilor sale documente normative interne, structurate dupa cum urmeaza:

Actul Constitutiv, aprobat de Adunarea Generala Actionarilor Bancii;

Norme-documente normative aprobate de catre Comitetul de Directie, care stabilesc cadrul general de reglementare al fiecarui domeniu de activitate al bancii;

Directive - documente normative aprobate de catre Comitetul de Directie, care cuprind reguli cu privire la un anumit aspect stipulat sau nu intr-o norma;

Instructiuni - documente normative emise de catre departamentul si directiile de Centrala aprobate de catre conducatorii acestora, care cuprind precizari suplimentare concrete, practice, referitoare la toate produsele si serviciile oferite clientilor sau la activitatea interna a bancii;

Proceduri - documente normative emise de catre directorii departamentelor si directiilor din Centrala in cadrul unui proiect sau al unei misiuni de organizare aprobate de catre directorii acestora, care descriu concret si amanuntit desfasurarea unui tip de activitate, din punctul de vedere al circuitelor documentelor si al operatiunilor obligatorii de efectuat de catre personalul bancii.

3.3.Obiectul de activitate al bancii.

BRD - Group Societe Generale S.A. poate desfasura conform Actului Constitutiv, urmatoarele activitati:

acceptare de depozite;

contractarea de credite, operatiuni de factoring si scontarea efectelor de comert, inclusiv forfetare;

emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;

plati si decontari;

transferuri de fonduri;

emiterea de garantii si asumarea de angajamente;

tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu instrumente monetare negociabile (cecuri, bilete la ordin, certificate de depozit);

tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu titluri de stat;

tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase, obiecte confectionate din acestea si pietre pretioase;

tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu valuta;

actionarea ca agent custode pentru valori imobiliare;

desfasurarea de activitatea de depozitare pentru fonduri deschise si societati de investitii;

inchirierea de casete de siguranta;

consultanta financiar - bancara;

operatiuni de mandat;

negocierea si incheierea de contracte de asigurare in numele si pe seama societatilor specializate in aceeasi activitate cu prestarea de servicii in vederea realizarii acestor obiective;

plata beneficiilor cuvenite detinatorilor de titluri de participare ale fondurilor de investitii deschise si respectiv a dividendelor cuvenite actionarilor societatilor de investitii in numele si pe seama acestor fonduri si societatea de investitii;

distribuirea de titluri de participare ale fondurilor deschise de investitii;

distribuirea catre public, in calitate de membra a unui grup de vanzare, a valorii mobiliare ce fac obiectul unei oferte publice;

actionarea ca agent in cadrul contractelor de credit sindicalizat, in baza mandatului primit de la celelalte banci cofinantatoare.

3.4. Prezentarea sistemului de management.

Sistemul de management este componenta decisiva pentru functionalitatea

si performantele unei firme. In aceasta faza evidentiem caracteristicile manageriale, respectiv parametri constructivi si functionali ai sistemului de management si ale subsistemelor sale: metodologic, decizional, informational si organizatoric.

Subsistemul metodologic este alcatuit din instrumentarul managerial si elemente de concepere, functionare si perfectionare a celorlalte componente manageriale - subsistemul decizional, informational si organizatoric. Aceasta evidentiaza la BRD Groupe Societe Generale, urmatoarele aspecte mai importante:

In exercitarea proceselor de management se utilizeaza o serie de sisteme, metode si tehnici de management dupa cum urmeaza:

- sisteme de management, managementul prin obiective concretizate printr-o pronuntata stare de rigurozitate, prin definirea clara a obiectivelor si instrumentelor ce sustin realizarea lor, precum si prin conturarea elementelor procesuale pentru fiecare componenta structural - organizatoric (posturi, functii, compartimente); managementul prin bugete concretizat in special la elaborarea, realizarea si urmarirea bugetului de venituri si cheltuieli, asigura o disciplina economica a componentelor procesuale si structurale ale Bancii si creeaza premisele favorabile pentru asigurarea si intretinerea unui climat organizational si motivational adecvat participarii active si efective a salariatilor la stabilirea si realizarea obiectivelor; managementul participativ, exercitat la nivelul celor doua organisme participative de management - Adunarea Generala a Actionarilor si Consiliul de Administratie, Comitetul de Directie.

- metode si tehnici de management: diagnosticarea, regasita sub forma Controlului Intern si Auditului Intern. Controlul Intern al Bancii este definit ca fiind ansamblul mijloacelor ce permit Directiei Generale a Consiliului de Administratie sa se asigure ca operatiunile realizate, organizarea si procedurile aplicate sunt conforme cu dispozitiile legale si reglementare, uzantei profesionale si deontologice, documentelor normative interne si orientarilor stabilite de catre conducerea bancii.

Obiectivul principal este acela de a identifica, masura si exercita controlul necesar privind riscurile implicate, de a garanta fiabilitatea, integritatea si disponibilitatea informatiilor financiare si de gestiune, de a controla calitatea sistemelor informatice si de comunicare. Auditul intern este un dispozitiv permanent si independent, avand misiunea de a evalua in cadrul unei abordari obiective riguroase si impartiale, eficacitatea sistemului de Control Intern si monitorizarea acestuia in vederea asigurarii unei evaluari independente a adecvarii politicilor si procedurilor stabilite si a modului in care sunt respectate: sedinta, metoda larg raspandita, nu numai celor doua organisme participante de management, ci si a nivelului grupurilor, al sucursalelor, agentiilor, la toate celelalte esaloane organizatorice; tabloul de bord, regasit sub forma unor tabele de valori, in care sunt inserate obiectivele previzionate, nivelul rezultatelor inregistrate in perioada la care se refera, ecartul, indicele de realizare a obiectivului si cauzele care au generat abateri pozitive sau negative si sub forma graficelor, situatii informationale care sunt valorificate la nivel superior si mediu; delegarea, utilizata de catre managerii pentru rezolvarea unor probleme de catre subordonati si stabilita prin Norma 1 - Functionarea Interna.

Subsistemul decizional

Decizia reprezinta situatia de a alege un anumit mod de actiune dinte mai multe optiuni posibile, presupunand alegerea deciziei optime. Din informatiile furnizate este evidentiat faptul ca organismele participative de management si exercita atributiile, competentele si responsabilitatile potrivit organigramei bancii, cu respectarea dispozitiilor legii si ale Actului Constitutiv al Bancii, iar managerii individuale, situati pe diferite niveluri ierarhice, au precizate sarcini, competente si responsabilitati care le permit sa intervina decizional in functie de situatia existenta.

Sistemul informational in organizarea si functionarea sa se bazeaza pe o serie de principii bine precizate si anume:

1. delimitarea informatiilor din punct de vedere al utilitarii curente sau de perspectiva. Aceasta delimitare este deosebit de importanta deoarece unele elemente specifice informatiilor cum sunt frecventa si gradul de prelucrare, difera de la conducerea curenta la cea de perspectiva;
2. conceperea si functionarea sistemului informational bancar in functie de structura organizatorica a fiecarei banci, reducandu-se volumul si frecventa transmiterii informatiilor pe masura trecerii de la verigile inferioare la cele superioare. Reducerea volumului de informatii la cele strict necesare si semnificative, are un rol deosebit, de aceasta depinzand intr-o oarecare masura, eficienta sistemului informational bancar;
3. ierarhizarea informatiilor dupa importanta si gradul de operativitate. Potrivit acestui principiu, informatiile se transmit cu ajutorul unor mijloace mai rapide (telegrafice sau telex) sau mai putin rapide (letrice);
4. concentrarea si centralizarea informatiilor bancare menite sa contribuie la inlaturarea paralelismelor, asigurarea informarii operative si cresterea eficientei controlului bancar;
5. asigurarea tipizarii documentelor bancare pentru a permite trecerea la automatizarea operatiilor bancare;
6. mobilitatea sistemului informational bancar pentru a face fata schimbarilor intervenite in economia nationala;
7. conceperea, organizarea si functionarea sistemului informational bancar pe criterii de eficienta economica. Aceasta apreciaza prin utilitatea si operativitatea informatiilor culese, prelucrate si transmise, prin promptitudinea si calitatea deciziilor luate pe aceasta baza si in ultima instanta prin efectele economice propagate in practica.

BRD Groupe Societe Generale dispune de o retea ce cuprinde peste 4000 de

calculatoare, cat si un numar suficient de mare de imprimante.

Procesul de restructurare si dezvoltare a Bancii Romane pentru Dezvoltare SA, proces care are un caracter permanent, s-a bazat in principal pe mijloace informatice ca:realizarea si implementarea suportului pentru o oferta de produse si servicii diversificate, asigurarea secretului bancar, reducerea timpului de raspuns pentru serviciile critice, informatizarea fluxului intern al informatiilor intre nivelurile structurilor existente, oferirea cat mai aproape de timpul real a informatiilor pentru sistemul de conducere.

Odata cu implementarea aplicatiei Qbank, care reprezinta sistemul informational al BRD banca a inceput sa-si realizeze singura prelucrarile pe baza celor mai moderne tehnologii informatice (retele de calculatoare bazate pe Windows NT, sisteme relationale de gestionare a bazelor de date Oracle, protocoale de comunicate TCP/IP).

Qbank a fost conceput ca o colectie de aplicatii care rezolva problemele contabile ale unitarii si pe cele ale sistemului de raportare. In cadrul Qbanc sunt grupate patru subsisteme: modul de unitate, consolidare la nivelul centralei, transferuri intra si interbancare, operatiuni valutare.

In domeniul dezvoltarii softului si achizitionarii de echipamente, majoritatea aplicatiilor bancare sunt dezvoltate intern (cele de PC-uri), aplicatiile PC sunt dezvoltate utilizand sistemele de baze de date Visual FoxPro si Oracle.

Qbank este un sistem informatic bancar modern al carui scop este sa asigure o gestiune integrata, rapida si eficienta a informatiilor din interiorul bancii. Din punct de vedere al sistemului de raspuns Qbank functioneaza in timp real atat la nivel de unitate operativa cat si la nivel de banca, toate tranzactiile fiind reflectate imediat in conturi.

Conceptul sistemului a fost abordat intr-o maniera unitara, atat sub aspect functional cat si tehnologic. Astfel sub aspect functional, sistemul a fost gandit ca un tot unitar in care datele sunt introduse o singura data si pastrate intr-un singur loc, functiunile sunt pastrate in module specifice, toate operatiile bancare si tranzactiile contabile se efectueaza si sunt inregistrate prin intermediul unei proceduri unice si dupa un modul prestabil, iar sub aspect tehnologic, sistemul este exploatat folosind tehnologie omogena in ceea ce priveste sistemele de operare, platformele hardware si SGBD. In vederea protejarii sistemului la factori de instabilitate, s-au utilizat tehnici care sa permita maxim de flexibilitate si adaptabilitate prin parametri de baza, ceea ce permite definirea acestora in functie de necesitati.

Sistemul este compus din punct de vedere functional, dintr-o serie de module menite sa acopere intreaga functionalitate a bancii.

Modulul Clienti gestioneaza date despre clientii bancii, datele fiind introduse o singura data indiferent cate produse bancare are clientul respectiv. Toate celelalte module care vizeaza intr-un fel sau altul clientela bancii vor face referire la aceste date. Se face o gestiune unica a clientilor prin colectarea periodica a datelor despre clienti de la unitatile bancare. Cu alte cuvinte, sistemul este orientat pe client, nu pe conturi sau produse.

Modulul Produse Bancare ofera functiuni privind parametrii, deschiderea, intretinerea si functionarea produselor bancare acordate clientelei (conturi curente, depozite, credite) tratandu-se toate tipurile de produse pe care banca le ofera clientilor sai, indiferent de tipul clientului si indiferent de valuta.

Modulul Instrumente de Plata ofera functiuni pentru tratarea instrumentelor de plata si a modalitatilor de plata uzuale (numerar, cecuri, ordine de plata, ordine permanente, debitari directe).

Modulul Casa trateaza toate activitatile legate de functionarea caselor bancii si operatiuni cu numerar, fiind complet integrat cu alte module care genereaza operatiuni de plata / incasari in numerar. Prin acest modul se tine o9 evidenta completa a monetarului si a cupiurilor pe case si valute, printre functiunile oferite numarandu-se inchidere / deschidere casa, incasare / plata numerar, schimb bancnote, monitorizare case, generare rapoarte specifice.

Modulul Contabilitate ofera functiuni pentru intretinerea planului de conturi, definirea conditiilor de dobanda, la nivel sintetic / analitic, deschiderea si intretinerea conturilor interne, definirea monografiei de operatiuni bancare, definirea comisioanelor, efectuarea de operatiuni bancare, calculul, inregistrarea si plata / incasarea dobanzilor, raportari contabile standard.

Modulul Management Bancar ofera functiuni pentru determinarea si monitorizarea unor elemente de baza necesare managementului bancii ca: lichiditatea, profitabilitate, gestiune de risc.

CAPITOLUL IV

DESFASURAREA ACTIVITATII IN CADRUL BRD - GSG

Din cele mai vechi timpuri, numerarul este un instrument de plata general valabil, avand efect imediat. Are gradul de lichiditate cel mai ridicat. Rolul casierilor, este foarte important in circulatia monetara cu numerar si mai ales in relatia cu publicul. Casieriile isi desfasoara activitatea complexa indrumand clientii si promovand normele legale de circulatie monetara.

Organizarea decontarilor cu numerar.

In cadrul BRD - GSG, serviciul casierie este organizat dupa cum urmeaza:

a) case operative care realizeaza mai multe tipuri de operatiuni:

- de incasari;

- de plati;

- de schimb valutar.

b) case cu program prelungit;

c) case de primire a diverselor valori depuse la banca de catre persoane fizice sau juridice spre pastrare.

Casele operative asigura realizarea tuturor operatiunilor de incasari si plati in lei, valuta si schimb valutar.

Casele de plati efectueaza platile in numerar catre agentii economici care au deschise conturi curente la aceasta.

Casele de incasari din cadrul unitatii bancare sunt cele care efectueaza operatiunea de incasare a numerarului de la casieriile depunatorilor.

Casele de schimb valutar sunt organizate si functioneaza cu respectarea normelor emise de BNR si a normelor separat elaborate de centralele bancilor.

Casieriile cu program prelungit functioneaza dupa terminarea programului operativ de ghiseu sau in zilele in care sucursala nu lucreaza in vederea unei deserviri mai bune a clientilor.

Documente ce se intocmesc pentru operatiunile de incasare:

- Foile de varsamant, sunt intocmite pentru depunerea numerarului de catre agentii economici la unitatile bancare unde au deschis cont curent;

- Ordinele de plata, sunt intocmite pentru depunerea de numerar reprezentand restituiri de avansuri spre decontare, salarii neplatite, scoateri de numerar din fondul de rezerva;

- Borderoul insotitor, se intocmeste cand depunerea de numerar se face in genti sigilate fie, direct la ghiseele bancii, fie prin aparatul de colectare a bancii;

- Ordin de incasare capital social - lei, se intocmeste pentru depunerea de numerar in lei de catre viitorii clienti in cont cu titlu de capital social.

Documentele ce se intocmesc pentru operatiunile de plati in numerar:

- CEC-ul in numerar se intocmeste pentru eliberarea de numerar prin casieriile bancare de catre titularii de conturi;

- Ordinul de plata realizat pe calculator se intocmeste pentru cheltuielile proprii ale bancii.

Pentru asigurarea integritatii valorilor gestionate de catre personalul casieriilor din cadrul sucursalelor si filialelor bancare se exercita un control periodic asupra lor, care poate fi:

- control inopinat;

- cel putin o data pe an;

- in mod obligatoriu la 31.12. a fiecarui an;

- ori de cate ori se considera necesar, de catre centrala bancii sau directorul sucursalei.

4.2. Analiza incasarilor si platilor

BRD - Group Societe Generale in cadrul Sucursalei are organizata casieria astfel: casa de incasari, casa de plati, casa de incasari si plati in valuta.

In cadrul fiecarui tip de casa se ruleaza zilnic circa 400.000 - 500.000 lei.

Casieriile din cadrul agentiilor care deservesc persoanele fizice, inregistreaza zilnic un rulaj mai mic pentru fiecare casa, deoarece casierii ce deservesc in aceste unitati intocmesc si toate tipurile de documente pentru tranzactiile care sunt solicitate de clienti. Fiecare casa efectueaza operatiunile atat de incasare cat si de plata.

Personalul ce isi desfasoara activitatea in casierii are un rol foarte important in buna desfasurare a circulatiei monetare si mai ales, in relatiile cu publicul. Acestia desfasoara o activitate foarte complexa in cadrul bancii, indrumand clientii, promovand normele legale de circulatie monetara, opereaza cu valori mari si contribuie hotarator la eficienta si performanta din economia de schimb.

Casierul, pe langa faptul ca trebuie sa fie foarte atent la operatiunile pe care trebuie sa le faca pentru a nu gresi, trebuie sa aiba un comportament impecabil in relatia cu clientul. Trebuie sa fie amabil, sa raspunda prompt intrebarilor care tin de produsele bancii, sa fie tolerant, sa fie comunicativ, sa cunoasca o limba straina in caz ca un client doreste sa converseze si nu stie limba romana.

4.3. Decontarile clasice fara numerar

BRD - GSG, utilizeaza in decontarile cu clientii ca instrument de plata cecul, ordinul de plata si biletul la ordin. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari, sau prin acordarea unui credit bancar. CEC-ul ca instrument de plata, pune in legatura, in procesul crearii, trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator, care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitia de beneficiar.

Cele trei persoane, care sunt puse in legatura prin CEC efectueaza toate operatiunile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite CEC-ul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.

Tipuri de CEC-uri:

- CEC-ul la purtator, care in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea "la purtator";

- CEC-ul barat, care pentru a putea fi incasat de catre beneficiar trebuie sa apeleze la serviciile unei banci, nefiind posibila incasarea de la banca tragatorului;

- CEC-ul certificat, prin care banca confirma pe CEC existenta disponibilului necesar efectuarii platii;

Ordinul de plata

Este un instrument de virament (transfer) de credit, si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitent unei banci, de a pune la dispozitia unui beneficiar, o suma de bani respectiv de a plati.

Pe drumul parcurs de Ordinul de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci, acestea efectuand succesiv operatiuni de receptie, autentificare, acceptare si executare a ordinului de plata. Toate aceste operatiuni poarta denumirea de transfer de credit.

Ordinul de plata se emite pe formular standard, care in completarea sa trebuie sa cuprinda mai multe mentiuni.

Ordinul de plata poate sa nu fie acceptat de catre banca in cazul in care nu este bine completat sau in cazul lipsei disponibilului in cont, atat pentru efectuarea platii, cat si pentru comisionul bancar.

Cambia

Este un instrument de plata ce exprima o obligatie asumata a unui debitor de a plati la scadenta o suma de bani determinata in favoarea unui beneficiar.

O caracteristica principala a cambiei este aceea ca poate fi transferata de la o persoana la alta. Din punctul de vedere al BRD - GSG, cambia este foarte rar folosita ca instrument de plata in cadrul clientelei sale.

Biletul la ordin

Este un instrument de plata si titlu de credit prin care o persoana numita emitent in calitate de debitor, se obliga sa plateasca unei persoane numita beneficiar, o suma de bani, la un anumit termen.

Biletul la ordin este identic cu cambia prin obligatia emitentului cu aceea a trasului acceptant, in sensul ca se obliga personal si in mod neconditionat sa plateasca la scadenta suma inscrisa in titlu.

Marea majoritate a agentilor economici - clienti ai BRD - GSG folosesc ca instrument de plata pentru furnizorii lor, biletul la ordin.

4.4. Decontarile electronice

Cardul bancar, este un instrument de plata aparut destul de recent in Romania. Posesorul autorizat al cardului bancar poate achita contravaloarea unor bunuri si/sau servicii cumparate de la comerciantii abilitati sa o accepte sau prin utilizarea caruia detinatorul poate dispune sau retrage numerar in si din contul sau personal.

Elementele care se gasesc pe fata cardului sunt:

- Numele emitentului;

- Aria de aplicabilitate a cardului;

- Numarul cardului (un sir de 13-16 cifre);

- Un grup de patru cifre identice, ce au rol de control;

- Perioada de valabilitate a cardului;

- Numele posesorului;

- Codul embosat al tipului de card;

- O holograma tridimensionala;

- Marca organizatiei sub egida careia s-a emis cardul.

Elementele care se gasesc pe spatele cardului:

- Banda magnetica cu codul detinatorului de card;

- Spatiu desemnat semnaturii detinatorului de card (element de siguranta);

- Mentiunile bancii.

BRD - GSG tranzactioneaza urmatoarele tipuri de card:

- cardul Visa (V);

- cardul Classic Card (CV);

- cardul Business Card (BV);

- cardul Premier Card (PV);

- cardul Mastercad;

- cardul Gadget;

- cardul Maestro.

E-banking, Internet banking, Mobile-banking.

In septembrie 2000 BRD - GSG a introdus in categoria "electronic - banking" serviciul numit MultiX. Acest serviciu se adreseaza tuturor clientilor persoane juridice, destinat sa asigure o legatura directa si permanenta a clientului cu banca.

Acest serviciu este structurat pe patru module puse in bloc la dispozitia clientului si are 10 functii:

1. Modulul de baza.

2. Modulul de plati in lei.

3. Modulul de plati in valuta.

4. Modulul de semnatura electronica.

BRD - GSG este prima banca locala care a oferit clientilor sai, persoane fizice - serviciul Western Union. Acest serviciu permite transferul de numerar, in doar cateva minute, de la oricare dintre unitatile Western Union din strainatate, catre o persoana fizica din Romania, fara a folosi conturi bancare.

Internet banking

A aparut de cativa ani in strainatate, si de circa un an in Romania. Serviciul Internet banking este asemanator cu serviciul Electronic banking, diferenta constand prin aceea ca internet banking realizeaza operatiunile mult mai rapid.

Acest serviciu este caracterizat si prin faptul ca utilizatorul poate folosi orice calculator conectat la internet.

Banca trebuie sa aiba in vedere din momentul in care se implementa un astfel de serviciu, de securitatea comunicarii prin internet, de aceea procedura care trebuie urmata este stricta, tocmai pentru o siguranta maxima.

Mobile banking

A aparut pornind de la faptul ca modalitatea cea mai simpla de a pune in legatura clientii, cu un sistem bancar o reprezinta telefonul, prin serviciul numit telephone - banking. Acesta permite obtinerea de informatii de cont si ordonarea de plati prin intermediul unui apel telefonic, vocal, catre un operator al bancii.

Prin intermediul telefonului mobil, clientul poate accesa sistemul bancii, daca se identifica printr-o cheie sau parola valida. Dupa ce a fost acceptat, el poate introduce, de la tastatura telefonului, codul si detaliile operatiunii pe care o doreste a fi efectuata de catre banca. Rezultatele acesteia ii sunt comunicate de banca, pe ecranul telefonului mobil.

Pentru buna desfasurare a operatiunilor cu ajutorul telefonului mobil, este nevoie de introducerea de platforme specializate (software si hardware) specifice mobilului GSM folosit.

4.5. Decontarile bancare cu strainatatea

Ordinul de plata international.

Ordinul de plata este dispozitia data de o persoana (denumita ordonator) unei banci, de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane (denumita beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar.

Ordinul de plata se caracterizeaza prin:

- relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau a unei datorii preexistente, ce urmeaza a se stinge odata cu onorarea ordinului de plata;

- operatiunea este pornita la initiativa platitorului (ordonatorului);

- revocabilitatea este o trasatura fundamentala a ordinului de plata;

- provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul ordinului de plata (obligatia ordonatorului de a avea in cont suma respectiva);

Acreditivul documentar - principala modalitate de decontare utilizata in relatia cu strainatatea.

Camera de Comert International de la Paris a elaborat unele reguli si uzante in materie de acreditiv documentar.

In derularea platii prin acreditiv documentar sunt implicate urmatoarele parti:

- Ordonatorul acreditivului;

- Banca emitenta.

Banca emitenta este principala angajata in relatia de acreditiv documentar.

O alta banca, denumita si banca corespondenta, situata de regula, in tara exportatorului, este banca prin care banca emitenta transmite textul acreditorului spre a fi comunicat beneficiarului acreditorului - exportatorul.

Aceasta banca corespondenta poarta denumirea de banca notificatoare sau platitoare.

Incasso - ul documentar

Incasso-ul este reglementat prin documentul "Reguli uniforme, privind incasso-urile". Prin incasso se intelege tratarea de catre banci, potrivit instructiunilor primite, a documentelor comerciale si/sau financiare in scopul:

- de a obtine acceptarea si/sau plata;

- de a remite documentele comerciale contra acceptarii si/sau platii;

- de a remite documente in alte conditii.

In functie de documentele vehiculate, se disting doua tipuri de incasso-uri:

- simplu - este in incasso de documente neinsotite de documente comerciale;

- documentar - este un incasso de documente comerciale, insotite sau nu de documente financiare.

Principalele etape in derularea platii prin incasso documentar sunt:

1. Contractul comercial international.

2. Livrarea marfii.

3. Setul de documente insotit de ordinul de plata la incasso este prezentat bancii exportatorului.

4. Banca remitenta, actionand la ordinul clientului ei, emite propriul ei document - incasso documentar - in cadrul caruia preia (si traduce) intocmai instructiunile primite de la ordonator, pe care il remite bancii importatorului insotit de setul de documente depus de exportator atestand livrarea marfii.

5. Notificarea importatorului.

6. Eliberarea importatorului a documentelor fie contra plata, fie contra acceptare.

7. Ridicarea marfii de catre importator.

8. Dupa incasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca importatorului remite banii (cambia) bancii remitente.

9. La primirea banilor, banca remitenta notifica exportatorul de incasarea exportului.

Platile prin incasso documentar implica si anumite riscuri cum ar fi:

a) riscul intarzierii la plata, care decurge din faptul ca circuitul documentelor au o durata imprecisa;

b) riscul de neplata din partea importatorului, prin intreruperea raporturilor contractuale din diverse motive;

c) riscul diminuarii incasarii care decurge din scaderea valorii si implicit a pretului marfii, cat si efectuarea unor cheltuieli suplimentare in sarcina exportatorului pentru manipulare, depozitare si protectia marfii;

d) riscul pierderii marfii, in cazul in care este expediata unui cumparator de rea-credinta si in cazul in care perioada de stationare in antrepozite sau pe mijlocul de transport se prelungeste peste limita legala.

4.6. Garantii bancare internationale

Garantia bancara este un angajament scris asumat de o banca (banca garanta), in favoarea unei persoane, denumita beneficiarul garantiei, de a plati acestuia o suma de bani, in cazul in care o alta persoana, denumita ordonator in contul careia se emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata printr-un contract, sau a onorat-o defectuos, fata de beneficiarul garantiei. In tara noastra garantia bancara este, cel mai adesea, denumita scrisoare de garantie bancara

BRD - Group Societe Generale emite ca scrisori de garantie bancara pentru clientii sai cautiunea si garantia la cerere.

Cautiunea bancara - este un contract accesoriu, si contine angajamentul de plata al bancii garante fata de beneficiarul garantiei de a plati o suma de bani in locul ordonatorului daca acesta nu isi executa obligatia de plata la termenul convenit.

Garantia la cerere - cuprinde orice angajament scris de plata dat de o banca sau orice alta entitate sau persoana care prevede plata banilor la prezentarea unei cereri scrise in conformitate cu termenii angajamentului si a altor documente ce pot fi specificate in garantie.

Garantia la cerere, situeaza beneficiarul intr-o pozitie foarte puternica. El poate cere plata imediat, iar garantul si ordonatorul nu pot invoca nici o obiectie de refuz a platii. Chiar daca ulterior executarea abuziva se dovedeste, ca si in cazul acreditivului documentar banca plateste pe documente prezentate in buna regula.

In decontarilor internationala BRD - Grop Societe Generale emite scrisori de garantie bancara cum ar fi:

garantia de plata, garantia de deschidere a acreditivului documentar, garantia de admisie temporara.

Garantia de plata. Ea poate fi utilizata, prin definirea si adaptarea obiectului ei, atat platilor derulate prin acreditiv documentar cu plata prin acceptare, cat si in cazul incasso-ului documentar si financiar.

Garantia de deschidere a acreditivului documentar. Rolul acestei garantii este de inlocuire a acreditivului documentar, pana la intocmirea acestuia.

Garantia de admisie temporara. Admisia temporara este o sintagma ce desemneaza ansamblul activitatilor privind trimiterea in strainatate sau primirea in tara a unor marfuri fara plata taxelor vamale

4.7. Decontari internationale

Organizarea si functionarea sistemului electronic de plati.

Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice, electronice, telemetrice, care permite schimbul de fonduri intre parteneri, prin intermediul bancilor si a unor sisteme speciale de transfer, intr-un timp foarte scurt.

Procedeul SWIFT s-a infiintat in 1973, in Belgia, ca o societate privata pe actiuni, non profit, prin participarea a 239 de banci din 15 tari. Scopul acestei companii era de a oferi institutiilor financiare din intreaga lume, servicii de transfer de fonduri de mare valoare foarte rapid pe o baza standardizata. Intr-un transfer electronic de fonduri, instrumentele de plata care contineau informatiile - bani sunt inlocuite cu mesaje electronice, care contin aceleasi informatii obligatorii: platitorul, banca expeditoare, banca destinatara (ambele cu nume, adresa, cod), suma tranzactiei, valuta, data la care se face plata, beneficiarul, obiectul platii si instructiuni de acoperire a platii.

Reteaua SWIFT este accesibila nonstop prin linii telefonice speciale cu partenerii de retea iar mesajele asigura trei tipuri de operatiuni: transferuri de credit prin ordine de plata, care sunt cele mai numeroase, confirmari de schimb valutar si tranzactii cu titluri.

SWIFT este folosit si in transferurile de fonduri, iar mai recent prin acest sistem se realizeaza decontarile intre bancile centrale din comunitatea europeana participante la euro.

Sistemul TARGET reprezinta un sistem de decontare electronica in functie de politica monetara a Bancii Centrale Europene si care este conectat la sistemele nationale de plati din tarile membre.

Procedeul TARGET se bazeaza pe decontarea bruta in timp real la care sunt conectate sistemele nationale interne din tarile membre.

Banca Centrala Europeana coordoneaza sistemul TARGET, in care platile se fac pe baza bilaterala intre bancile centrale, dispunand si de un sistem de control, asigura inchiderea zilei de lucru intr-o pozitie finala irevocabila.

Rolul principal revine bancilor centrale nationale care colecteaza mesajele de plata de la participantii interni si le transmite numai in limita fondurilor disponibile ale acestora si a facilitatilor de creditare acordate.

BRD - Group Societe Generale efectueaza operatiunile de decontare internationale cu sistemul SWIFT - serviciul MULTIX.

CAPITOLUL V

ANALIZA ACTIVITATILOR DESFASURATE

5.1. Analiza economico - financiara a BRD - Groupe Societe Generale

La 31 decembrie 2006, BRD era ca marime a doua banca din Romania in functie de totalul activelor, depozitelor si creantelor nete. Rezultatele bancii in 2006 au fost influentate in mod semnificativ atat de catre constrangerile de ordin legislativ si reglementar, care au provocat costuri suplimentare de concurenta bancara, cat si de efortul investitional.

Profitul net al bancii in 2006 a inregistrat o crestere de 15 % in termeni reali fata de 2005. Veniturile nete din dobanzi au crescut cu 4,6 %, iar veniturile din comisioane cu 19,9 % fata de 2005. Venitul net bancar a inregistrat in 2006 o crestere de 25 %. Rentabilitatea capitalului propriu, la sfarsitul anului 2006, a fost de 30,4 %.

Situatia financiara

5.2. Analiza comisioanelor si taxelor la BRD - Groupe Societe Generale

5.3. Analiza principalelor tehnici de decontare in relatiile de comert exterior, tarife si comisioane.