Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » finante banci
Scurt istoric al Bursei de Valori Bucuresti

Scurt istoric al Bursei de Valori Bucuresti


BURSA DE VALORI BUCURESTI (BVB)

Scurt istoric al Bursei de Valori Bucuresti

Referitor la existenta bursei in Romania putem spune ca aceasta a aparut sub o anume forma inca din 1839. Nicolae Iorga face referire la Bursa de la Bucuresti si Braila in urmatoarea mentiune istorica:

"In legatura cu inaintarile ce le-a facut (Tara Romaneasca) cu pas uriesesc in anii din urma sprijinita pa drepturile ce le-au harazit pamantenilor Regulamentul Organic se ivi la 1839 ideia unei Burse la Bucuresti si Braila."

In data de 1 iunie 1881 apare prima lege a bursei:"Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri".Prin aceasta lege se realizeaza o reglementare mai temeinica aburselor din vechiul regat. Legea din 1881, tradusa si adaptata dupa legislatia franceza, se referea atat la bursele de marfuri cat si la bursele de valori. Bursa din Bucuresti a fost inaugurata in data de 1 decembrie 1882, aceasta reprezentand "un eveniment de mare insemnatate financiara si economica".Ea este definita ca "un fel de targ, in care negocierile se fac dupa reguli dinainte stabilite. Aici se vor gasi fata in fata oferta cu cererea si preturile se vor stabili prin echilibrarea acestor doua elemente hotaratoare in privinta pretului marfii." Cota Bursei din Bucuresti a aparut in Monitorul Oficial dupa o saptamana de functionare. Erau cotate 21 de titluri, dintre care 6 actiuni si restul efecte. Cota oficiala dispare insa in scurt timp deoarece samsarii, intermediarii si unele banci preferau sa lucreze inafara cotei, direct cu clientii.



Datorita rezultatelor nesatisfacatoare ale legii din 1881, la 8 mai 1904 apare "Legea asupra Burselor de Comert" care impune o noua organizare asupra burselor de comert. La baza acestei reforme a fost pus principiul libertatii tranzactiilor in materie de bursa. Pentru aplicarea acestui nou principiu a fost creat in cadrul bursei un organ nou, pe langa cel al mijlocitorilor oficiali, si anume corporatiunea bursei. Legea a fost modificata de mai multe ori in decursul anilor 1905, 1913 si 1918, iar mai apoi legea din 1 septembrie 1921 si legea din 11 aprilie 1928 au generalizat aceasta lege pe intreg teritoriul Romaniei dupa "Marea Unire", facandu-se reglementari asupra functionarii oboarelor, targurilor, pietelor, rampelor de cereale, marfuri si animale.

Prin legea si "Regulamentul pentru punerea in aplicare a legei asupra burselor de comert" din 31 iulie 1904 se statueaza reglementari moderne de functionare si se stabilesc mecanisme mai eficiente de tranzactionare. Astfel, tranzactiile in nume propriu dintre membrii corporatiunii bursei ce anterior se efectuau inafara bursei au fost aduse in ring. De asemenea, mijlocitorii oficiali puteau efectua tranzactii si inafara bursei, dar operatiunile respective trebuiau inregistrate in bursa si astfel apareau la cota bursei.

Activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii: in timpul rascoalei din 1907 cursul unor actiuni si efecte inregistreaza o scadere; in timpul razboiului balcanic din 1912-1913 au loc scaderi importante ale cursurilor, ulterior insa se revine la o situatie de stabilitate. Bursa din Bucuresti functioneaza pana la intrarea Romaniei in primul razboi mondial, cand isi inceteaza activitatea.

In octombrie 1918 bursa se redeschide si cunoaste o activitate deosebit de intensa: cursurile sunt in continua crestere, volumul tranzactiilor este in urcare, localul devine neancapator. Intreaga perioada 1919-1925 a fost caracteristica pentru o "piata a taurului"sau "bull market". Actiunile care au inregistrat cea mai mare crestere au fost la inceput cele din domeniul transporului, mai apoi cele din domeniul bancar si al societatilor de asigurari.

Incepand cu anul 1926, cursul actiunilor incepe sa scada, mai intai lent, iar mi apoi precipitat. Celor sapte ani de crestere a activitatii bursiere le urmeaza sapte ani de scaderi dezastruoase.

In 1929 se voteaza o noua lege bursiera, aceasta fiind necesara pentru a asigura cadrului legislativ la noile realitati rezultate in urma "Marii Uniri".Legea din 1929 a modificat legislatia bursiera si a adus o serie de modificari de conceptie si solutie juridica. In primul rand a fost mai bine definit statutul burselor, acestea fiind declarate institutii publice, beneficiind de personalitate juridica si autonomie, fiind puse sub supravegherea si controlul Ministerului de Industrie si Comert. O modificare importanta o constituie si separarea burselor de marfuri.

La Bursa din Bucuresti se negociau actiuni si efecte in operatiuni "pe bani gata".Legea din 1929 defineste aceste operatiuni ca fiind acele negocieri pentru care partile au depus numeralul sau efectele odata cu ordinul de negociere, si care se lichideaza in ziua in care au fost incheiate, sau cel tarziu a doua zi de bursa.

Structura organizatorica a Bursei de Valori Bucuresti

Bursa de valori a fost reinfiintata ca istitutie in Romania in anul 1995.

Conform prevederilor legii, o bursa se poate organiza cand 10 societati de servicii de investitii financiare au cerut Comisiei Nationale pentru Valori Mobiliare (CNVM) autorizatie de negociere la Bursa. Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost reanfiintata prin decizia CNVM nr. 20/21.04.1995 la cererea a 24 de societati de intermediere, acestea fiind membre fondatoare a bursei.

Cadrul juridic si institutional

Prin legea 297/2004 privind valorile mobiliare si bursele de valori se stabileste cadrul juridic general al pietei de capital si se instituie autoritatea pietei, ca fiind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Odata cu promulgarea acestei legi, reglementarile cuprinse in actele normative anterioare sunt adaptate, actualizate si integrate intr-un sistem unitar.

Legea 297/2004 opteaza pentru expresia "valori mobiliare" ca fiind echivalentul termenului englezesc "securities", si introduce notiunea de "intermediere de valori mobiliare", care cuprinde mai multe tipuri de operatiuni: intermediere (brokeraj); comert cu titluri (dealing); garantare de plasament si gestiunea de portofolii individuale. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este autoritatea administrativa autonoma cu personalitate juridica ce are drept obiectiv de a favoriza buna functionare a pietei valorilor mobiliare, in conditii de transparenta totala, si de a asigura protectia intereselor investitorilor.

Totodata, legea 297/2004 adopta principiul separarii, precizand ca activitatea de intermediere a valorilor mobiliare sa se desfasoare exclusiv de catre intermediari autorizati de catre CNVM, respectiv Societatile de Valori Mobiliare (SVM). Pentru obtinerea autorizatiei de intermediere din partea CNVM, societatile de valori mobiliare trebuie sa indeplineasca anumite conditii si sa respecte anumite norme de conduita specifice.

Membrii Asociatiei Bursei sunt societatile de valori mobiliare care primesc din partea CNVM autorizatia de negociere la Bursa de Valori Bucuresti. Membrii Asociatiei Bursei furnizeaza clientilor informatii certe, suficiente si corecte asupra pietei bursiere, precum si asupra tranzactiilor ce sunt efectuate in numele acestora in cadrul bursei si in acelasi timp vor efectua controlul intern al activitatii pe care o desfasoara in conformitate cu prevederile legale in vigoare si procedurile stabilite de bursa in acest sens.

Procesul constituirii Bursei de Valori Bucuresti

Legea 297/2004 adopta formula bursei de valori ca institutie publica, care urmeaza a fi infiintata prin decizia CNVM, avand drept membrii cel putin cinci societati de valori mobiliare autorizate sa lucreze in bursa. Controlul invaestitiei si supravegherea se exercita de catre un Comisar General, numit de catre CNVM, iar personalul angajat de bursa are statutul functionarilor publici. In procesul de constituire a Bursei de Valori Bucuresti s-au parcurs urmatoarele etape:

-Publicarea legii in Monitorul Oficial;

-Intrarea in vigoare a legii;

-Numirea membrilor CNVM de catre parlamentul Romaniei;

-Acordul Adunarii Generale Extraordinare si al Consiliului de Administratie; privind solicitarea autorizarii de negociere in cadrul BVB;

-Depunerea cererilor pentru autorizarea a cel putin doi agenti pentru valori mobiliare;

-Cererea individuala de acordare a autorizatiei de negociere in BVB a fiecarei societati de valori mobiliare;

-Cererea comuna adresata catre CNVM de catre cel putin cinci societati de valori mobiliare autorizate sa negocieze in bursa, prin care se solicita infiintarea Bursei de Valori Bucuresti;

-Acordarea autorizatiei de negociere in BVB a societatilor de valori mobiliare solicitate;

-CNVM emite decizia de infiintare a Bursei: se stabileste sediul Bursei, se atribuie localul de functionare, se afecteaza mijloacele initiale pentru constituire, se fixeaza termene pentru formarea organelor de conducere si administrare, se numeste Comisarul General al Bursei;

-Sedinta de constituire a Asociatiei Bursei, in care se realizeaza aprobarea Statutului Asociatiei Bursei, alegerea membrilor Comitetului Bursei, adoptarea Codului de Etica si Conduita al membrilor;

-Transmiterea catre CNVM a hotararii Adunarii Constitutive a Asociatiei Bursei in vederea aprobarii persoanelor si documentelor adoptate in cadrul primei sedinte de constituire;

-Validarea de catre CNVM a hotararii membrilor Comitetului Asociatiei Bursei si aprobarea Statutului Asociatiei Bursei;

-Sedinta Comitetului Bursei in care se alege Presedintele Comitetului Bursei, se numeste Directorul General al Bursei si Directorul General Adjunct;

-Transmiterea catre CNVM a propunerilor privind Directorul General al Bursei si Directorul General Adjunct numiti de Comitetul Bursei;

-Confirmarea de catre CNVM a Directorului General si a Directorului General Adjunct.

Comitetul Bursei

Comitetul Bursei are drept obiectiv conducerea unitara, ordonata si eficienta a Bursei. Competentele Comitetului Bursei sunt urmatoarele:

- numeste si demite Directorul General al Bursei;

- adopta si modifica Regulamentul de Organizare si Functionare;

- stabileste nivelurile si plafoanele comisioanelor si tarifelor;

- vegheaza la respectarea dispozitiilor legii, a reglementarilor CNVM si a regulamentelor Bursei de catre membrii si agentii lor si de catre intreg personalul Bursei.

Comisiile Speciale


Comisiile Speciale au scopul de a maximiza eficienta activitatii Comitetului Bursei prin constituirea unor comisii restranse, specializate pe principalele activitati ale Bursei, care functioneaza pe baza competentelor Comitetului Bursei. Se organizeaza trei comisii: Comisia de Etica, Conduita si Supraveghere a Activitatii Membrilor; Comisia de Inscriere la Cota; Comisia de Tranzactionare. Fiecare comisie speciala este formata din cinci membri: membri ai Comitetului Bursei, persoane desemnate de societatile membre nereprezentate in Comitetul Bursei si personalul bursei.

Structura functionala a Bursei de Valori Bucuresti

In vederea inscrierii, promovarii, mentinerii, suspendarii si retragerii de la cota Bursei, emitentii valorilor mobiliare sunt obligati sa respecte atat legislatia in vigoare, cat si regulamentele si procedurile specifice, stabilite de catre Bursa. Cota Bursei de Valori Bucuresti este structurata pe urmatoarele sectoare:

-Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane;

-Sectorul obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de stat, judete, comune, de autoritati ale administratiei publice centrale si locale;

-Sectorul international.

Pentru inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane se poate opta pentru una din cele doua categorii in care acesta este organizat: categoria II (de baza) si categoria I.

Pentru ca valorile mobiliare sa poata fi inscrise la Cota Bursei, emitentul va trebui sa faca dovada inregistrarii lor la Oficiul de Evidenta al Valorilor Mobiliare, organizat de catre CNVM. Valorile mobiliare inscrise la cota trebuie sa fie liber transferabile. Inscrierea valorilor mobiliare la cota se va face pentru valori mobiliare evidentiate prin inscriere in cont si pentru cele emise in forma fizica conform procedurilor Bursei. Plata comisioanelor de inscriere la cota se va face de catre emitent in conformitate cu prevederile Bursei. Emitentul va numi o persoana care sa mentina legatura permanent cu Bursa.

Obligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre stat, judete, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt admise la cota la primirea de catre Bursa de Valori a respectivului document de emisiune si a platii comisionului prevazut in procedurile Bursei.

Pentru ca actiunile si obligatiunile sa poata fi inscrise la Cota Bursei, emitentul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • sa fie inregistrate la C.N.V.M..
  • sa fie liber transferabile, platite integral, emise in forma dematerializata si evidentiate prin inscriere in cont.

Inscrierea la Cota Bursei in cadrul sectorului international se realizeaza pentru acele valori mobiliare ce sunt emise de persoane juridice straine. Acestea vor fi inscrise la cota bursei in cadrul sectorului international, fiind afisate separat de cele autohtone. Pentru a putea avea inscrise la cota bursei valorile mobiliare in cadrul sectorului international, emitentii acestora , persoane juridice straine, vor trebui sa indeplineasca conditiile pe care trebuie sa le intruneasca si emitentii autohtoni, cu mentiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a valorilor mobiliare desemnate de Bursa.

Pentru a putea fi inscrise la Cota Bursei, valorile mobiliare straine vor trebui sa fie inscrise pe o piata organizata din tara in care au fost emise si recunoscuta de Bursa de Valori Bucuresti.

Emitentii, pentru a-si putea mentine valorile mobiliare la cota, sunt nevoiti sa-si achite comisionul de mentinere, respectiv vor furniza informatiile cerute de Bursa, efectuandu-se si o informare continua si totala a publicului atat despre evenimentele importante, cat si despre deciziile ce pot afecta pretul valorilor mobiliare. Dupa 3 luni de la inceperea tranzactionarii, Bursa va stabili si alte conditii de mentinere la Cota Bursei, cum ar fi: capitalizare bursiera, lichiditate, volatilitate, etc.

Tranzactiile bursiere cu valori mobiliare inscrise la cota oficiala se vor face in cadrul bursei. Operatiile de tranzactionare cu valori mobiliare ce au fost inscrise la cota dar care nu s-au efectuat in cadrul organizat al bursei, nu sunt recunoscute de Bursa. Exercitarea dreptului de negociere si incheiere a tranzactiilor in cadrul Bursei de Valori Bucuresti apartine exclusiv Societatilor de Valori Mobiliare membre ale Asociatiei Bursei.

Tranzactionarea in cadrul bursei este efectuata de agentii bursei. Dobandirea calitatii de agent de bursa are la baza cererea transmisa in acest sens de catre societatea de valori mobiliare si necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: detinerea unei autorizatii valabile de agent de valori mobiliare acordata de CNVM; varsta minima 21 de ani; frecventarea cursurilor si promovarea examenelor si testelor profesionale. Agentul de bursa poate reprezenta numai o singura societate de valori mobiliare membra a Asociatiei Bursei.

Efectuarea tanzactiilor bursiere se face pe baza ordinului de bursa, introdus de agentul de bursa. Ordinul de bursa reprezinta instructiunea de vanzare sau cumparare a valorilor mobiliare inscrise la cota bursei. Un ordin poate fi acceptat la tranzactionare daca contine cel putin urmatoarele informatii: sensul tranzactiei (vanzare sau cumparare), simbolul si descrierea valorilor mobiliare, cantitatea, pretul limita (in lipsa acestuia este luat cel mai bun pret de pe piata), perioada in care este valabil ordinul, contul pentru care se executa ordinul si numarul ordinului in evidenta Societatii de Valori Mobiliare. Bursa stabileste pasul minim de cotare in functie de marimea pretului, prin proceduri specifice. Pasul de cotare reprezinta diferenta minima dintre cel mai bun pret al unui ordin de cumparare si cel mai bun pret al unui ordin de vanzare.

Contractul bursier se incheie in momentul tranzactionarii, cand bursa transmite confirmarea acesteia catre membrul respectiv, prin raportul de tranzactionare, respectiv bursa accepta notificarea efectuarii unei tranzactii speciale si o opereaza in sistemul de tranzactionare. Contractele de bursa vor fi facute publice imediat dupa incheierea acestora, prin afisare electronica in cadrul bursei.

Accesul in sala de tranzactionare este permis numai agentilor de bursa autorizati pe baza cartelelor magnetice eliberate fiecarui membru. Deschiderea si inchiderea sedintelor de tranzactionare este anuntata de presedintele acesteia. In mod corespunzator se vor afisa mesaje pe fiecare terminal conectat la sistem sau se vor utiliza alte modalitati de anuntare stabilite de Bursa. Ordinea si disciplina in sala de tranzactionare sunt supravegheate de presedintele sedintei de tranzactionare.

Sistemul de tranzactionare

In 2005 a fost consemnata o premiera pentru piata de capital din Romania: tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti a drepturilor de preferinta.

La Bursa de Valori Bucuresti, inceputul anului 2005 a marcat si extinderea platformei electronice ARENA pentru operatiunile realizate cu actiuni. Sistemul ARENA a fost dezvoltat "in-house" de catre specialistii Bursei si a fost utilizat pana in prezent doar pentru realizarea negocierii tranzactiilor cu instrumente financiare cu venit fix. Noua platforma asigura suportul tehnic pentru derularea tuturor operatiunilor legate de negocierea si finalizarea unei tranzactii bursiere: tranzactionare, compensare-decontare si inregistrare.
Anul 2005 a reprezentat o noua recunoastere internationala a Bursei de Valori Bucuresti prin lansarea in comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit in conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrala (CECE).

Tot in acest an, cu ocazia seminarului organizat de Bursa de Valori Bucuresti, Federatia Euro-Asiatica a Burselor de Valori (FEAS), USAID si Centrul International pentru Antrepriza privata (CIPE) privind "Guvernanta Corporativa si aplicarea principiilor ei in cadrul societatilor cotate la Bursa", Stere Farmache, Directorul General al Bursei, a lansat oficial Institutul de Guvernanta Corporativa al Bursei, care isi propune sa fie o scoala pentru managerii companiilor romanesti. Prin IGC se deruleaza programe de pregatire legate de piata de capital, proiecte, seminarii si conferinte destinate ridicarii nivelului de cunoastere al participantilor la piata de capital si cresterii standardelor profesionale ale managerilor companiilor.

Incepind cu data de 15 ianuarie 2007, Bursa de Valori Bucuresti (B.V.B) pune la dispozitia societatilor de servicii de investitii financiare (S.S.I.F-uri) si implicit publicului investitor un nou mecanism, Orders' Collector, dezvoltat si implementat cu ocazia crearii noii versiuni a sistemului Arena, aplicatie ce va facilita colectarea automata a ordinelor din sistemele interne ale S.S.I.F-urilor si introducerea lor in sistemul central al BVB prin aplicatia client.

B.V.B pune la dispozitia S.S.I.F-urilor in prezent, trei servicii real-time, si anume:

  • Arena Tickers - pentru furnizarea datelor de tip ticker;
  • BSE Web Services - pentru furnizarea datelor top 5 market by price;
  • Arena Orders' Collector - pentru transmiterea automata a comenzilor de administrare ordine (introducere, anulare).

Implementarea acestor mecanisme in sistemele B.V.B si utilizarea lor in aplicatiile interne ale S.S.I.F-urilor vor conduce la:

  • cresterea accesibilitatii sistemului Arena;
  • simplificarea si fluidizarea procesului de gestiune a ordinelor pentru client, precum si cresterea vitezei de procesare a ordinelor preluate via Internet;
  • posibilitatea gestiunii ordinelor colectate in timp real prin sisteme interne de la agentiile si sucursalele S.S.I.F-urilor;
  • reducerea efortului de personal al S.S.I.F-urilor pentru gestiunea ordinelor clientilor primite prin sistemele de colectare proprii.

Compensarea si decontarea si tranzactiilor

Procesul de decontare si compensare a tranzactiilor constituie etapa finala a unei negocieri pe piata bursiera, proces ce se realizeaza prin intocmirea unor documente justificative obligatorii.

Raportul de compensare este acel document emis de bursa de valori care reflecta stingerea obligatiilor si realizarea drepturilor banesti ale societatilor de valori mobiliare rezultate in urma tranzactionarii.

Raportul de decontare este documentul scris de bursa de valori in care sunt evidentiate obligatiile si drepturile banesti ale societatilor de valori mobiliare, rezultate in urma compensarii tranzactiilor.

Raportul de tranzactionare este documentul intocmit de bursa de valori care contine termenii si conditiile contractelor de vanzare-cumparare de valori mobiliare incheiate de bursa, la o anumita data, numita data tranzactionarii.

Data tranzactionarii reprezinta data incheierii contractelor de vanzare-cumparare de valori mobiliare in cadrul bursei.

Data decontarii reprezinta data la care este scadenta obligatia de plata rezultata in urma tranzactionarii.

Novatia este compensarea multilaterala intre societatile de valori mobiliare a obligatiilor reciproce rezultate in urma tranzationarii, precum si stingerea celor rezultate din compensare. Aceasta are loc in baza contractului de novatie ce a fost incheiat intre bursa de valori si societatile de valori mobiliare si pe baza regulamentului de organizare si functionare.

Banca de decontare este societatea bancara la care atat bursa de valori cat si societatile de valori mobiliare sunt titulare de conturi de decontare si prin intermediul careia se realizeaza decontarea baneasca a tranzactiilor efectuate la bursa. La sfarsitul anului 2002 s-au numarat 18 banci de decontare ale bursei.

Procesul compensarii si decontarii presupune parcurgerea obligatorie a mai multor etape. In baza ordinelor de plata emise de societatile de valori mobiliare debitoare si transmise bancii, banca efectueaza incasari din contul de decontare al societatilor de valori mobiliare debitoare in contul de decontare al bursei. In baza ordinelor de plata emise si transmise de catre bursa de valori, banca efectueaza plati din contul de decontare al bursei in contul societatilor de valori mobiliare creditoare.

Banca informeaza bursa asupra existentei disponibilitatilor suficiente in contul societatilor de valori mobiliare debitoare, atat inainte de data decontarii, cat si la data decontarii, conform procedurilor bursei. In urma confirmarii disponibilitatilor, banca efectueaza operatiunile de decontare.

Dupa confirmarea de catre banca a efectuarii tuturor operatiunilor privind decontarea, bursa va efectua in Registrul Bursei de Valori transferul de proprietate asupra valorilor mobiliare, conform datelor cuprinse in raportul de tranzactionare.

Fiecare societate de valori mobiliare va efectua urmatoarele operatiuni necesare compensarii si decontarii:

deschiderea de conturi de decontare la banca de decontare, desemnata de bursa de valori;

depunerea unei scrisori de garantie bancara la banca de decontare si acceptata de catre aceasta, in favoarea contului de decontare al societatii de valor mobiliare;

depunerea la bursa a unui ordin de plata in alb, care va fi completat conform procedurii;

depunerea la bursa de valori a semnaturilor si a amprentei stampilei societatii de valori mobiliare, depuse si la banca de decontare.

Etapele procesului de compensare si decontare

Ziua tranzactionarii;

Dupa incheierea tranzactiilor, Serviciul de Tranzactionare si Supraveghere a Pietei, din cadrul bursei de valori, elaboreza pentru fiecare societate de valori mobiliare rapoartele de tranzactionare, continand toate tranzactiile realizate de acestea. In baza pretului de tranzactionare, Serviciul de Tranzactionare si Control al Decontarii va elabora rapoartele de compensare si rapoartele de decontare, existand doua tipuri: rapoarte specifice si rapoarte generale.

Rapoartele specifice se intocmesc pentru fiecare societate de valori mobiliare in parte si contin suma neta zilnica ce urmeaza a fi platita si incasata pentru fiecare tip de valoare mobiliara.

Raportul de decontare general este emis bancii de decontare. Acest raport contine numele tuturor societatilor de valori mobiliare, sumele de incasat, sumele de plata si sumele nete de incasat sau de plata , pentru fiecare societate de valori mobiliare.

Bursa de valori transmite tuturor societatilor de valori mobiliare rapoartele de tranzactionare, rapoartele de compensare si cele de decontare.

Prima zi de la data tranzactionarii;

Daca societatea de valori mobiliare, dupa verificarea rapoartelor primite de la bursa, are obiectii fata de datele din rapoarte, va comunica bursei de valori in scris aceste obiectii.

Daca societatea de valori mobiliare nu comunica in scris bursei obiectiile fata de datele din raportul de tranzactionare, raportul de compensare si raportul de decontare, aceste documente se considera a fi confirmate.

Chiar daca rapoartele mentionate au fost confirmate, acestea vor trebui sa fie transmise bursei pana la sfarsitul zilei. Societatile de valori debitoare transmit bursei pe langa rapoartele prevazute si un ordin de plata. Ordinul de plata va fi emis in favoarea contului de decontare al bursei de valori si va avea inscrisa suma de plata din raportul de decontare. Bursa de valori verifica conformitatea sumelor inscrise in ordinul de plata cu cel din raportul de decontare.

In baza raportului de decontare global, bursa emite ordine de plata din contul de decontare al bursei in conturile de decontare al societatilor de valori mobiliare creditoare. Se transmite bancii raportul de decontare general iar banca de decontare preia documentele transmise de bursa si efectueaza operatiunile prevazute in contractul incheiat intre banca de decontare si bursa.

Ziua a doua de la data tranzactionarii;

Banca de decontare informeaza bursa asupra disponibilitatilor existente in conturile de decontare ale societatilor de valori mobiliare debitoare.

Ziua a treia de la data tranzactionarii;

Banca de decontare informeaza bursa asupra existentei disponibilitatilor in conturile fiecarei societati de valori mobiliare. Daca exista disponibilitati suficiente, banca de decontare va efectua viramentul sumelor din conturile de decontare ale societatilor de valori mobiliare debitoare in contul de decontare al bursei si viramentul sumelor din contul de decontare al bursei in conturile de decontare ale societatilor de valori mobiliare.

Daca se constata ca nu exista suficiente disponibilitati in contul de decontare al unei societati de valori mobiliare debitoare, banca de decontare are obligatia, conform contractului incheiat cu bursa, de a credita contul societatii de valori mobiliare cu o suma ce nu va depasii valoarea scrisorii de garantie bancara a acesteia. Daca operatiile prevazute nu sunt suficiente pentru asigurarea decontarii, bursa de valori va instiinta in scris societatea de valori mobiliare debitoare despre faptul ca proprietatea asupra valorilor mobiliare detinute de societatea debitoare va fi preluata cu titlu gratuit de catre bursa.

In vederea limitarii expunerii la riscul de neplata al obligatiilor societatilor mobiliare, rezultate din tranzactionare, bursa va stabili prin procedurile sale o limita de tranzactionare pentru fiecare societate in parte. In cazul in care se constata ca la data decontarii societatea de valori mobiliare debitoare nu are suficiente disponibilitati in contul de decontare, banca de decontare are obligatia de a credita contul societatii de valori mobiliare debitoare cu o suma ce nu va depasi valoarea scrisorii de garantie a acesteia, mai putin comisionul pentru efectuarea obligatiei si dobanda pana la data incasarii contravalorii scrisorii de la banca emitenta. In situatia in care nici aceste masuri nu asigura efectuarea decontarii tranzactiilor, toate societatile mobiliare membre ale Asociatiei Bursei vor contribui la acoperirea sumelor ramase, conform deciziei Comitetului Bursei luate in procedura de urgenta.

Registrul bursei de valori

In registrul bursei de valori se inregistreaza valorile mobiliare emise in forma dematerializata sau valorile emise in forma fizica si imobilizate conform procedurilor privind imobilizarea valorilor mobiliare emise sub forma fizica. Bursa de valori va asigura depozitarea acestora.

Registrul reprezinta acele evidente ale bursei care au ca scop tinerea registrului de actiuni, a registrului actionarilor si a registrului obligatiunilor. Registrul contine informatii referitoare la: numele si prenumele persoanelor fizice si denumirea persoanelor juridice, numarul de identificare al persoanelor fizice si juridice care va fi stabilit prin procedurile bursei, cetatenia, nationalitatea persoanelor inregistrate, domiciliul persoanelor fizice si sediul social pentru persoanele juridice, tipul si clasa valorilor mobiliare detinute de catre acestia, percum si numarul valorilor mobiliare detinute.

Registrul bursei de valori este organizat in trei sectiuni:

- Sectiunea 1 contine conturile clientilor care nu au cont deschis la o societate de valori mobiliare si contine toate informatiile referitoare la acestia.

- Sectiunea 2 este sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare si contine toate informatiile referitoare la detinerile de valori mobiliare ale clientilor unei societati de valori mobiliare.

- Sectiunea 3 este sectiunea conturilor proprii ale societatilor de valori mobiliare si contine toate informatiile referitoare la detinerile de valori mobiliare ale societatilor, in nume propriu.

Serviciul de registru este realizat in baza contractului de prestari servicii incheiat de catre societatea emitenta impreuna cu bursa de valori .

Registrul va furniza situatii societatilor emitente cu ocazia adunarilor ordinare sau extraordinare, platii dividendelor si a dobanzii, respectiv rembursarea imprumutului obligatar, precum si de fiecare data cand societatea emitenta solicita o astfel de situatie.

Sistemul informatic al Bursei de Valori Bucuresti

Bursa de valori, ca parte componenta a sistemului economic national si ca forma institutionala a pietei secundare de capital, este caracterizata de un sistem informational complex, atat din punct de vedere al proceselor intinseci, cat si al legaturii cu alte sisteme economice, financiare, sociale, politice, etc. Indiferent de dimensiunea institutiei bursiere, aceasta se afla intr-o conexiune permanenta cu alte subsisteme ale economiei nationale.

Sistemul informatic al pietei de capital constituie o componenta determinanta a infrastructurii unei economii moderne, intr-o societate informatizata.

Tinand cont de stadiul actual de dezvoltare a societatii romanesti si de obiectivul crearii unei economii de piata performante, problema introducerii sistemelor informatice in domeniul bursier, financiar, bancar, constituie o prioritate.

Conectarea Romaniei la piata europeana si mondiala de capital, trebuie sa constituie nu numai un obiectiv prioritar al strategiei in domeniul bursier, ci insasi paradigma unei dezvoltari durabile a societatii romanesti.

Beneficiarii sistemului informatic in domeniul bursier se constituie, pe de o parte din organele si organismele, centrale sau locale, abilitate sa gestioneze piata de capital din Romania , iar pe de alta parte, din investitorii individuali sau institutionali, societatile de intermediere, bancile si alte institutii financiare care vor utiliza sistemul in activitatea de decizie investitionala. In domeniul informatizarii bursei de valori, scopul principal consta in automatizarea totala sau partiala a tuturor activitatilor bursiere. Fluxurile informationale dintr-o bursa de valori se deruleaza in mai multe etape. Investitorii individuali sau institutionali contracteaza societatile de brokeraj sau brokerii individuali, prin ordine telefonice sau direct, in conformitate cu contractele de specialitate. Aceste ordine, alaturi de datele obtinute de agentii bursieri prin departamentul de marketing si cu alte informatii de specialitate, sunt centralizate, dupa o prelucrare prealabila, de catre departamentul tranzactiilor. Ordinele ferme sunt prelucrate de catre sala de procesare, centralizate si transmise catre brokerii specialisti aflati in incinta bursei. Dupa sedinta de cotatie, ordinele sunt retransmise salii de procesare, mai intai pentru a le separa pe cele executate de cele neexecutate si apoi pentru ale centraliza pe tipuri de negociere, pe modalitatea de lichidare sau pe tipul de valori mobiliare.

Principalele obiective ale sistemului informatic bursier sunt:

- Cunoasterea de catre cadrul juridic care guverneaza domeniul menegementului investitiilor de capital al tranzactiilor bursiere si nebursiere si al posibilitatii de disponibilizare sau mobilizare a activelor financiare;

- Identificarea surselor si destinatiilor investitionale, prin informarea transparenta asupra rezultatelor economico-financiare ale societatilor emitente de valori mobiliare;

- Pregatirea minutioasa a dosarelor de intrare la bursa pentru firmele care doresc sa activeze pe piata secundara de capital;

- Informarea operativa asupra societatilor de valori mobiliare existente, asupra activitatii acestora, in vederea contactarii lor ca agenti de schimb;

- Crearea pietei over-the-counter (OTC) si a bursei electronice;

- Instruirea specialistilor dar si a populatiei in domeniul negocierilor bursiere, al cerintelor minimale pentru o analiza bursiera, a regulilor in tranzactiile cu valori mobiliare;

- Rationalizarea activitatii tuturor persoanelor care iau parte la derularea completa a unei tranzactii bursiere;

- Punerea la dispozitia tuturor membrilor bursei a unui sistem capabil de a procesa rapid si eficient informatii diverse despre un numar foarte mare de valori mobiliare admise la cota oficiala;

- Punerea la dispozitia membrilor bursei a unui sistem de negociere automatizat pentru tranzactionarea oricarui titlu admis;

- Admiterea interventiei membrilor bursei pe piata bursiera din locuri aflate geografic la departare, fara obligatia prezentei fizice a unui delegat in sala de tranzactii. Sala de negocieri ramane insa, in continuare, pivotul central al sistemului informatic.

- Pastrarea caracterului de piata centralizata, in sensul ca toate tranzactiile au loc in sala bursei, fiind validate si observate de persoane autorizate;

- Asigurarea unei platforme de plecare pentru constituirea progresiva a unei piete continue;

- Indeplinirea unei conditii necesare specialistilor de a fi in contact direct cu alte piete specializate din lume, prin intermediul retelei de calculatoare interconectate;

- Crearea de noi oportunitati pentru dezvoltarea ulterioara a pietelor de capital secundare si tertiare, a burselor de marfuri, a pietei financiare, etc.

Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota.

Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.