MANEVRE IN POSTURI DE TRANSFORMARE SI STATII CU SCHEME DE CONEXIUNI SIMPLE. CONCEPEREA FOILOR DE MANEVRA

MANEVRE IN POSTURI DE TRANSFORMARE SI STATII CU SCHEME DE CONEXIUNI SIMPLE. CONCEPEREA FOILOR DE MANEVRA

SCOPUL URMARIT

Se urmareste insusirea regulilor de baza privind modul de concepere, organizare si efectuare a manevrelor in instalatiile electrice, adica insusirea elementelor de baza din Regulamentul General de Manevrare in instalatiile electrice (PE 118).

SITUATIILE SI STARILE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Prin echipament se intelege o unitate constitutiva a unei instalatii sau retele electrice (generator, compensator sincron, bara, transformator, linie, cupla) in totalitatea elementelor sale (inclusiv celulele).

Situatiile si starile operative in care se pot afla echipamentele din instalatiile electroenergetice sunt rezumate in tabelul 1.

Tabelul 1.

a. "Disponibil" se considera echipamentul care este sau care poate fi folosit in functionarea sistemului energetic, retelei sau instalatiei din care face parte. Echipamentele disponibile pot fi "in functiune" sau "in rezerva".

Echipamentul care nu este in functiune, dar care poate fi pus in functiune in orice moment, pentru a fi folosit in functionarea sistemului energetic, retelei sau instalatiei se considera in "rezerva".

In "rezerva calda" se considera echipamentul la care:

intreruptoarele sunt deconectate;

separatoarele sunt inchise (intreruptoarele sunt brosate);

exista posibilitatea ca prin conectarea intreruptoarelor echipamentul sa fie adus in starea 'in functiune'.

In "rezerva rece" se considera echipamentul la care:

intreruptoarele sunt deconectate;

separatoarele sunt deschise spre toate partile de unde se poate primi tensiune (intreruptoarele sunt debrosate);

exista posibilitatea ca prin inchiderea separatoarelor echipamentul sa fie adus in starea 'in rezerva calda'

b. "Indisponibil" se considera echipamentul care nu poate fi folosit ca urmare a unei defectiuni sau a altor cauze care-l fac impropriu unei functionari normale (de exemplu transformator sau intreruptor cu nivelul uleiului sub limita admisa, presiune scazuta la un intreruptor cu aer comprimat etc.). Echipamentele indisponibile se pot afla "in stare calda" sau "in stare rece", stari care se definesc la fel ca si cele de "rezerva calda", respectiv "rezerva rece", cu precizarea ca toate automatizarile care pot provoca anclansarea intreruptoarelor acestor echipamente (AAR, RAR etc.) si care pot provoca astfel punerea in functiune a echipamentului sunt anulate.

c. "Retras din exploatare" se considera echipamentul care pentru o durata nelimitata, in baza unei programari, este scos din exploatare pentru lucrari, probe etc., el nemaiputand fi folosit in orice moment in functionarea sistemului energetic, retelei sau instalatiei. Echipamentul "retras din exploatare" se poate afla "in starea deconectat" cand toate intreruptoarele sunt deconectate si toate automatizarile care pot provoca anclansarea acestora sunt anulate."Starea separat vizibil" corespunde situatiei in care:

sunt deconectate toate intreruptoarele;

este verificata pozitia deschis a acestora;

sunt deconectate toate automatizarile care ar putea provoca anclansarea voita sau accidentala;

sunt luate toate masurile tehnice necesare, stabilite conform prevederilor NPM;

sunt afisate placute de interdictie a manevrarii;

sunt executate separarile vizibile dinspre toate partile de unde s-ar putea primi tensiune prin deschiderea separatoarelor, scoaterea sigurantelor etc.;

este verificat vizual ca s-a realizat separarea vizibila;

sunt luate toate masurile, conform N.P.M. pentru a preveni actionarea voita sau accidentala a acestora;

sunt montate placute avertizoare de interdictie a manevrarii acestora;

sunt luate toate masurile - conform NPM- pentru a impiedica reaparitia tensiunii prin alte cai decat cele separate vizibil.

Daca la un echipament aflat in "starea separat vizibil" se executa legaturile la pamant in fiecare parte de unde ar putea reaparea tensiunea, atunci echipamentul respectiv se va aduce in "starea legat la pamant".

Exista insa si cazuri in care starile operative ale echipamentelor nu pot fi nominalizate clar si fara pericol de confuzie printr-una din expresiile definite anterior, datorita:

conceptiei constructive a instalatiei sau retelei:

schema poligonala;

montarea mai multor intreruptoare sau separatoare in serie;

mai multe linii pe acelasi separator de bare dar cu intreruptor pentru fiecare linie;

intreruptor pentru legarea la fiecare bara in parte a unei linii;

lipsa separatorului de linie la o celula de linie;

particularitatilor in efectuarea manevrelor, probelor, masuratorilor:

deschiciurare;

proba de scurtcircuit pe viu;

etc.

In astfel de cazuri starea operativa se va exprima prin enumerarea si nominalizarea separata a pozitiei fiecarui element de comutatie, a masurilor care inlatura aparitia tensiunii si dinspre partea secundara a fiecarei legari la pamant, a automatizarilor anulate si a celor in functiune etc.

EFECTUAREA MANEVRELOR IN INSTALATIILE ELECTRICE

Definirea si clasificarea manevrelor

Prin "manevra" se intelege ansamblul unor operatii prin care se schimba starea operativa a echipamentelor, elementelor sau schema de conexiuni in care functioneaza acestea, insa la care personalul nu are voie sa atinga direct partile conducatoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.

Prin "operatie" se intelege actionarea detaliata a elementelor de comutatie primara si reglaj ale unui echipament, celula, element, a elementelor de comutatie secundara, precum si executarea unor masuri speciale sau formalitati ce deriva din aceste actionari. La executarea operatiilor personalul nu are voie sa atinga direct partile conducatoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.

Exemple de 'operatii':

deconectarea intreruptoarelor;

deschiderea sau inchiderea separatoarelor;

scoaterea sau repunerea sigurantelor;

brosarea sau debrosarea intreruptoarelor;

legarea la pamant;

anularea sau repunerea protectiilor si automatizarilor;

modificarea reglajelor protectiei prin relee;

verificarea parametrilor echipamentelor (tensiuni, circulatii de puteri);

verificarea pozitiei aparatelor de comutatie primara;

blocarea aparatelor de comutatie primara in anumite pozitii;

verificarea lipsei de tensiune;

montarea unor indicatoare de securitate;

admiterea la lucru;

etc.

Prin "grupa distincta de operatii" se intelege ansamblul acelor operatii din cuprinsul unei manevre care se executa la un echipament si care indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

au o succesiune bine determinata in cadrul grupei respective;

se executa in totalitate de aceeasi formatie de servire operativa;

succesiunea operatiilor din grupa nu se afecteaza reciproc cu succesiunile operatiilor dintr-o alta grupa identica, ce se efectueaza in acelasi timp de o alta formatie de servire ;

operativa in cadrul manevrei de coordonare respective;

operatiile din grupa nu necesita coordonarea in timp cu alte formatii de servire operativa, care executa la echipamentul respectiv operatii din grupe identice.

Exemple de grupe distincte de operatii:

grupa ce cuprinde ansamblul operatiilor pentru aducerea unei linii la un capat "in starea separat vizibil" din "starea deconectat";

grupa ce cuprinde ansamblul operatiilor pentru aducerea unei linii la un capat "in starea legat la pamant" din "starea separat vizibil";

Prin "operatie distincta" se intelege operatia din cadrul unei manevre de executie, care necesita coordonarea in timp cu grupe distincte de operatii sau cu operatii distincte, care au loc in cadrul aceleasi manevre de coordonare.

Exemple de operatii distincte

deconectarea sau conectarea unui intreruptor;

deschiderea sau inchiderea unui separator;

scoaterea sau repunerea sigurantelor;

separarea vizibila pe partea secundara a reductoarelor de tensiune;

anularea sau repunerea protectiilor prin relee;

anularea sau repunerea automatizarilor;

modificarea reglajului unei protectii prin relee;

etc.

In cadrul comenzii de coordonare, prin pronuntarea sau inscrierea unei operatii distincte de catre persoana care are comanda de coordonare, se intelege ca personalul de servire operativa va executa, respectiv va inscrie, in succesiunea lor normala si operatiile complementare, care nu au legatura cu coordonarea, legate insa in mod nemijlocit de operatia distincta respectiva si de scopul acesteia.

Exemple de operatii complementare

introducerea cheii (fisei) de sincronizare;

anularea automatizarilor care au ca scop reanclansarea intreruptoarelor in cazul declansarii acestora (RAR etc.);

anularea automatizarilor care au ca scop anclansarea intreruptoarelor in cazul trecerii echipamentului in starea in functiune (AAR etc.);

anularea automatizarilor care pot provoca anclansarea accidentala a intreruptoarelor;

repunerea automatizarilor;

verificarea pozitiei aparatelor actionate, conform NPM;

afisarea indicatoarelor de interdictie, conform NPM;

verificarea lipsei de tensiune, conform NPM;

etc.

Pentru pregatirea si executarea manevrelor este foarte important ca personalul angrenat in acestea sa fie informat despre scopul acestora. Dupa scopul urmarit, manevrele pot fi:

curente: manevrele care au drept scop modificarea regimului de functionare a sistemului energetic, a retelei sau a unei instalatii (realizarea unor niveluri de tensiune, imbunatatirea unor circulatii de puteri, reducerea pierderilor etc.) sau care sunt determinate de schimbarea regimului de functionare a sistemului energetic (varf sau gol de sarcina); aceste manevre se executa mereu in acelasi fel, au un caracter frecvent si trec echipamentul din rezerva in functiune si invers;

programate: manevrele care au drept scop modificarea configuratiei sistemului, fara a avea un caracter frecvent sau periodic si care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentului pentru lucrari sau probe; aceste manevre pot fi programate:

normal (la intervale de timp stabilite prin regulament);

accidental;

de lichidare a incidentelor: manevrele care se executa cu ocazia aparitiei unui incident, pentru izolarea defectului si restabilirea alimentarii consumatorilor;

cauzate de accident manevrele care se executa pentru scoaterea victimei de sub actiunea curentului electric, conform prevederilor NPM.

Dupa amploarea si personalul care le executa, manevrele se mai impart in doua categorii:

de executie, care se desfasoara in cadrul unei instalatii si care se efectueaza de personalul de servire operativa a acelei instalatii;

de coordonare, care afecteaza un ansamblu de instalatii, fiind executate de catre mai multe formatii de servire operativa, coordonarea acestor manevre fiind facuta de catre dispecer, aflat intr-o camera de comanda independenta de instalatiile coordonate; in cadrul unei manevre de coordonare pot avea loc multiple manevre de executie.

Foile de manevra

Prin foaie de manevra se intelege un document scris care stabileste urmatoarele (a se urmari si exemplul de mai jos);

tema manevrei (de obicei starea operativa finala a instalatiei sau a echipamentului);

scopul manevrei;

starea operativa a instalatiei, echipamentului;

succesiunea grupelor de operatii si a operatiilor distincte ce urmeaza a fi efectuate in cadrul fiecarei grupe;

persoanele care au legatura cu manevra si responsabilitatea acestora.

Pentru controale ulterioare in caz de incidente, foile de manevra se mai prevad cu rubrici in care se noteaza orele la care se dau dispozitiile de executie, se executa si apoi se confirma executarea.

Dupa scopul manevrei, foaia de manevra poate fi:

permanenta - foaia de manevra al carei continut este prestabilit intr-un formular si care se poate folosi la manevrele curente, la anumite manevre programate si la anumite manevre in caz de incidente;

programata normal - foaia de manevra ce se intocmeste pentru manevrele programate normal, avand un regim de intocmire, verificare si aprobare normal;

programata accidental - foaia de manevra ce se intocmeste pentru manevrele programate accidental, avand un regim de intocmire, verificare si aprobare special (daca timpul nu permite, aprobarea se da de catre aceeasi persoana care a intocmit foaia de manevra, care preia astfel si responsabilitatea).

Dupa felul personalului care o foloseste si dupa felul manevrei continute, foaia de manevra poate fi:

de executie

de coordonare

F.M.E. Nr..

Tema: Aducerea "in starea legat la pamant" a LES L₄ si revenirea la starea operativa

Scopul: Lucrari pe linie

S.O.I. Bara A₃ din statia A este alimentata prin intermediul liniilor L₃ si L₄ de la sistemul S, conectat la bara C₂ a statiei C

- Desfasurarea manevrei

Dispune executarea	Confirma executarea	Executat	Nr. crt.	S u c c e s i u n e a
				Se aduce L4 "in starea deconectat"
				Se anuleaza RAR L4
				Se deconecteaza I2A
				Se verifica deconectarea lui I2A
				Se deconecteaza I5D
				Se verifica deconectarea lui I5D
				Se verifica absenta tensiunii pe L4
				Se aduce L4 "in starea separat vizibil"
				Se deschide S2AL
				Se verifica pozitia deschis a lui S2AL
				Se deschide S2A3
				Se verifica pozitia deschis a lui S2A3
				Se verifica pozitia deschis a lui S2A1
				Se deschide S5D
				Se verifica pozitia deschis a lui S5D
				Se aduce L4 "in starea legat la pamant"
				Se inchide S2AP
				Se verifica pozitia inchis S2AP
				Se inchide S5DP
				Se verifica pozitia inchis a lui S5DP
- Revenirea la SOI

Legenda: SOI - stare operativa initiala;

RME - responsabil manevra de executie;

RMC - responsabil manevra de coordonare;

EM - executant manevra;

TCA - treapta care aproba.

Manevrele in caz de incident sau accident se executa fara foaie de manevra, conform prevederilor NPM.

Recomandari privind algoritmul unei manevre si continutul unei foi de manevra

Atunci cand se concepe o manevra trebuie luate toate masurile pentru evitarea posibilitatilor de a se face greseli. De obicei, greselile de manevre au drept consecinte importante daune banesti (prin distrugeri de echipamente) si in special, prin intreruperi in alimentarea consumatorilor.

In cele ce urmeaza se vor prezenta cateva recomandari in ceea ce priveste modul de concepere al manevrelor.

a. Succesiunea operatiilor unei manevre trebuie sa fie logica si clara.

b. Pentru a evita manevrarea separatoarelor sub sarcina, in afara cazurilor bine determinate cand acest lucru este permis, la inchiderea unui circuit separatoarele se manevreaza inaintea conectarii intreruptorului, iar la deschidere - numai dupa deschiderea intreruptorului.

c. Este recomandabil a avea in vedere si eventualitatea, foarte putin probabila, dar posibila, ca intreruptorul sa se gaseasca in pozitia "inchis", cu toate ca semnalizarile sale de pozitie de la tabloul de comanda sau chiar din celula indica pozitia "deschis". In consecinta, la deschiderea unui circuit, primul dintre separatoare se va deschide separatorul de linie si abia apoi separatorul de bare. Astfel, in eventualitatea ca intreruptorul nu a executat comanda de declansare si primul separator manevrat ar fi tras sub sarcina si distrus de arcul electric, locul avariei poate fi deconectat operativ prin separatorul de bare; prin repunerea sub tensiune a barelor colectoare se continua alimentarea celorlalti consumatori. Pe baza unui rationament analog, la inchiderea unui circuit, primul este recomandabil sa fie inchis separatorul de bare.

d. Dupa darea fiecarei comenzi din cadrul unei manevre trebuie verificat vizual, la fata locului sau la pupitrul de comanda, faptul ca aceasta a fost executata. La pupitrul de comanda, pe langa semnalizarile de pozitie ale aparatelor de comutatie, mai utila in acest scop poate fi urmarirea indicatiilor care ar trebui sa rezulte ca efect al executarii manevrei. Pentru aceasta, de la caz la caz, se poate verifica prezenta tensiunii la voltmetrele barelor colectoare, valoarea curentului pe linii, prezenta tensiunii pe linii cu ajutorul voltmetrelor sau a lampilor de semnalizare racordate la transformatoarele de tensiune de pe linii etc.

e. Succesiunea operatiilor intr-o manevra complexa de punere in functiune a mai multor circuite trebuie astfel stabilita incat daca pe unul din circuite ar exista o defectiune, prin deconectarea acestuia de catre protectie sa se poata cunoaste care anume este circuitul defect si sa poata ramane in functiune cat mai multe alte circuite. Pentru aceasta, circuitele se pun sub tensiune succesiv, dinspre sursa de alimentare catre consumatori. Trebuie sa se considere ca o greseala efectuarea prealabila a tuturor manevrelor fara tensiune si inchiderea in final a intreruptorului prin care intreaga schema este pusa simultan sub tensiune.

La manevrele de scoatere de sub tensiune, atunci cand nu exista motive de graba, este recomandabil a se efectua manevrele de deconectare, de asemenea, succesiv, dinspre consumatori catre surse, pentru a nu se uita aparatele de comutatie inchise si pentru a se verifica modul lor de functionare.

f. La sfarsitul unei manevre de scoatere in revizie sau reparatie, pentru asigurarea conditiilor NPM, trebuie verificata absenta tensiunii atunci cand este posibil si realizata legarea la pamant a tuturor celor trei faze, de ambele parti ale portiunii de circuit la care urmeaza a se lucra, prin cutite de pamant ale separatoarelor sau prin scurtcircuitoare mobile (v.paragraful 4).

Inainte de admiterea echipei de lucru, mai trebuie prevazute placute avertizoare cu urmatoarele inscriptii [1]:

- "NU INCHIDETI ! SE LUCREAZA" - la cheile de la pupitrul de comanda si manetele din statie prin care s-ar putea pune sub tensiune circuitul la care urmeaza a se lucra;

- "LUCRATI AICI !" - in dreptul celulei respective, pentru a se evita intrarea din neatentie la alte celule care au ramas sub tensiune;

- "STAI ! PERICOL DE MOARTE !" - la ingradirile cu care se imprejmuieste locul de lucru, atunci cand acesta nu este delimitat prin constructie cu pereti permanenti, ca in cazul celulelor din laborator;

- "LEGAT LA PAMANT !" - in punctele in care este instalat un dispozitiv de legare la pamint.

Pentru o mai buna ordonare se recomanda folosirea clasificarii zecimale, cu prima cifra pentru grupele distincte de operatii si cea de a doua pentru operatiile in cadrul fiecarei grupe.

Recomandari privind modul de executie al manevrelor

a. Ori de cate ori exista o foaie de manevra tip sau intocmita in mod special pentru manevra respectiva, este obligatoriu ca aceasta sa fie folosita si respectata intru totul, cu exceptia cazurilor in care ar interveni ceva exceptional.

b. Manevrele se incep prin examinarea la pupitru sau in statie a situatiei in care se gaseste schema electrica a instalatiei, verificandu-se totodata daca aceasta corespunde cu situatia initiala pentru care a fost gandita foaia de manevra.

c. In instalatiile de inalta tensiune manevrele se executa de catre doua persoane:

persoana cu calificare superioara (responsabilul manevrei) citeste pe rand fiecare punct din foaia de manevra, verifica corecta lui executare si noteaza pe foaia de manevra indeplinirea operatiei sau a grupei de operatii;

cealalta persoana (executantul manevrei) repeta fiecare punct, pentru a confirma ca a inteles exact ceea ce are de facut si apoi il executa.

Se admite ca manevra sa fie executata de catre o singura persoana numai in anumite cazuri speciale, cum ar fi deconectarea unui singur intreruptor sau manevrele in instalatii cu schema foarte simpla.

d. Manevrarea scurtcircuitoarelor mobile se face numai de catre doua persoane si se tine permanent o stricta evidenta scrisa a locurilor in care se gasesc toate scurtcircuitoarele din instalatie. Operatiile de montare a scurtcircuitoarelor se realizeaza in urmatoarea ordine:

legarea la pamant a clemei scurtcircuitorului destinata acestui scop;

verificarea lipsei de tensiune pe fiecare faza in parte, inclusiv la conductorul de nul;

aplicarea clemelor scurtcircuitorului pe conductorul de nul, apoi pe fiecare faza a instalatiei la care urmeaza a se lucra.

e. La manevrele efectuate direct in instalatiile de inalta sau joasa tensiune prin operatii manuale (de exemplu, cu stanga sau cu maneta) este obligatorie folosirea urmatoarelor mijloace de protectie: manusi electroizolante, ochelari si casca de protectie, covor de cauciuc sau podet de izolare a amplasamentului. In instalatiile exterioare se folosesc cizme izolante.

f. In cazul deschiderii manuale a separatoarelor, atunci cand contactul mobil se desprinde de cel fix, manevrarea se recomanda a se face cat mai lent. Daca din greseala, separatorul este tras sub sarcina si se amorseaza un arc electric, acesta poate fi imediat stins numai prin reinchidere. Pe baza unui rationament analog, inchiderea separatoarelor se va efectua rapid,dar fara bruscari. In cazul aparitiei unui arc electric, singura metoda pentru a-l stinge cat mai repede este marirea vitezei de inchidere. Tragerea cutitelor mobile inapoi ar intinde arcul, reprezentand o grava greseala.

g. In centrale si statii, un ciclu de manevre trebuie sa fie terminat de echipa care l-a inceput, chiar daca intre timp a sosit ora schimbului.

h. In timpul manevrei, cei ce o executa trebuie sa se concentreze cu toata atentia asupra lucrului si sa evite tot ceea ce le-ar putea distrage atentia.

Din practica de exploatare s-a constatat ca, cu cat o manevra este mai simpla, cu atat exista un risc mai mare de a fi efectuata cu mai putina atentie si de a se face greseli care pot fi fatale nu numai pentru instalatie, dar si pentru cei ce le comit.

PREVEDERI NPM REFERITOARE LA EFECTUAREA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI REPARATII IN CADRUL INSTALATIILOR ELECTROENERGETICE

Din punct de vedere al aprobarilor necesare, lucrarile in instalatiile electrice se pot executa pe baza:

unei autorizatii de lucru scrise;

atributiilor de serviciu pe care le are personalul operativ;

instructiunilor tehnice interne de protectie a muncii (ITI-P);

unei dispozitii verbale (telefonice) a personalului tehnic de conducere.

Pentru a se efectua lucrari in cadrul instalatiilor electrice aflate in exploatare, NPM prevede parcurgerea urmatoarelor etape:

a. indeplinirea formelor de lucru prin:

emiterea unei autorizatii de lucru scrise (Anexa 1);

consemnarea in evidentele operative a lucrarilor ce fac obiectul atributiilor de serviciu ale personalului sau ale instructiunilor tehnice interne;

dispunerea verbala sau telefonica a unei lucrari de catre personalul tehnic de conducere.

b. admiterea la lucru;

c. supravegherea in timpul lucrului;

d. indeplinirea formalitatilor in cazul intreruperii lucrului, mutarii in alta zona de lucru, precum si pentru terminarea lucrarilor.

Pentru ca o persoana sa poata executa lucrari in instalatiile electrice trebuie ca aceasta sa fie autorizata din punct de vedere al protectiei muncii.

Se evidentiaza urmatoarele grupe de autorizare, cu functiile corespunzatoare ce pot fi indeplinite de persoana care detine grupa NPM respectiva :

grupa I - executant de lucrari in cadrul formatiei:

grupa a II-a - executant de manevre;

grupa a III-a - sef de lucrare;

grupa a IV-a - responsabil de manevra sau admitant la lucrari;

grupa a V-a - persoana avand dreptul de a dispune executarea de lucrari sau manevre.

Grupele se acorda pe categorii de instalatii (de joasa sau de inalta tensiune).

Grupele superioare pot cumula si atributiile grupelor inferioare, dar o singura persoana nu poate cumula mai mult de doua functii.

In instalatiile electrice executarea lucrarilor are loc cu scoaterea totala sau partiala de sub tensiune, iar in conditii speciale chiar in prezenta tensiunii.

Se considera scoasa de sub tensiune o instalatie (sau unele elemente ale acesteia), daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

sunt facute separatii vizibile fata de partile aflate sub tensiune sau de unde poate sa apara tensiune la locul de munca, prin intreruperea cailor de curent, indiferent daca acestea sunt de energie electrica, de contact pentru tractiune electrica, de radioficare etc.;

sunt luate masurile care sa inlature posibilitatea reaparitiei tensiunii in instalatie sau elementul de instalatie la care se lucreaza.

Prin zona protejata se intelege zona care contine instalatia sau instalatiile la care se executa lucrari si in care s-au luat masuri de catre personalul unitatii de exploatare menite sa impiedice aparitia accidentala a tensiunii. Pentru delimitarea zonei protejate, trebuie luate urmatoarele masuri tehnice, in ordinea indicata:

scoaterea de sub tensiune si separarea vizibila a instalatiei;

blocarea aparatelor de comutatie prin care s-a facut separatia vizibila si mentinerea indicatoarelor de securitate cu caracter de interdictie;

verificarea lipsei de tensiune;

legarea instalatiei la pamant si in scurtcircuit.

Prin zona de lucru se intelege zona in care personalul executa lucrari la un moment dat, fiind stabilita, pentru diferite categorii de instalatii.

Exemple:

la instalatii de interior (centrale, statii, puncte de alimentare) - partea de instalatie la care se lucreaza, situata in aceeasi incapere sau la acelasi etaj;

la instalatii de exterior - o celula sau un post de transformare in totalitate;

in cazul liniilor electrice aeriene situate in localitati - ansamblul acestor instalatii pe care seful de lucrare sa le poata supraveghea permanent.

Pentru delimitarea zonei de lucru trebuie luate urmatoarele masuri tehnice, in ordinea indicata:

verificarea lipsei de tensiune;

legarea instalatiei la pamant si in scurtcircuit, pe toate partile de unde ar putea aparea tensiune, astfel incat zona de lucru sa fie incadrata intre scurtcircuitoare si fiecare punct al zonei de lucru sa fie legat galvanic la pamant;

delimitarea materiala a zonei de lucru (de exemplu, cu franghii);

masuri tehnice suplimentare de asigurare impotriva accidentelor de natura neelectrica.

Masurile de mai sus se iau numai in cazul in care zona de lucru nu coincide cu zona protejata; in cazul cand cele doua zone coincid, masurile tehnice luate pentru zona protejata sunt suficiente si pentru zona de lucru.

BIBLIOGRAFIE

PE 118. Regulament general de manevrare in instalatii electrice.

Norme specifice de protectie a muncii pentru activitati in instalatii electrice.

Iliescu,C., si Radu,O. Manevre si interventii la instalatiile electrice. Bucuresti, Editura Tehnica, 1988.