Publicitatea si Relatiile Publice Definitii. Distinctii fata de alte domenii inrudite

Publicitatea si Relatiile Publice Definitii. Distinctii fata de alte domenii inrudite

Atat Publicitatea cat si Relatiile Publice joaca un rol tot mai important in viata sociala, fiind vehiculate si indisolubil legate de comunicarea de masa, al carei rol si efecte atat asupra individului cat si societatii in ansamblu sunt binecunoscute.

Ele sunt expresii ale unor paradigme economice, sociale si chiar politice si se bucura de sprijinul unui aparat teoretic din ce in ce mai sofisticat. Atat Publicitatea cat si Relatiile Publice au imprumutat si adaptat cu succes concepte, teorii si tehnici din stiintele sociale si in special din sociologia opiniei publice, psihologie aplicata, antropologie, management, retorica si analiza statistica. Acestea se folosesc “ de instrumente teoretice care le permit sa analizeze si sa inteleaga individul in relatiile sale cu propriile dorinte si motivatii, in interactiunile sale cu ceilalti din societate, in perceptia pe care o are asupra mijloacelor de comunicare si a modurilor de reprezentare a acestora”^[1]

Daca la inceputut Publicitatea lucra mai mult intuitiv, informativ, bazandu-se pe geniul unor creativi de exceptie, tendinta actuala este de a se baza din ce in ce mai mult pe cercetare. Obiectivul este de a face din Publicitate mai degraba o “investitie” decat un “joc al intamplarii”, de a aborda consumatorul pe baza unor “tehnologii de comunicare” fundamentate stiintific, bazate pe un aparat conceptual solid si o abordare strategica.

Desi la prima vedere Publicitatea pare a tine mai degraba de marketing (deci de stiintele economiei) decat de sociologie sau psihologie – asa cum afirma chiar unii autori de marca cum ar fi P. Kotler & Mindak^[2] – tot mai multi specialisti in domeniu apeciaza ca Publicitatea se revendica mai degraba din sociologia comunicarii si psihologia aplicata.

Prin efectele pe care Publicitatea si Relatiile Publice – prin faptul ca sunt vehiculate de mass media – le au asupra individului si structurilor sociale, acestea au devenit factori care influenteaza semnificativ viata sociala, inducand chiar schimbari majore. Astfel, in tarile dezvoltate economic, nici o decizie politica sau sociala importanta nu este luata fara consultanta specialistilor in comunicare si fara a se avea in vedere efectele asupra opiniei publice.

Vom defini in continuare ce este publicitatea ca si domeniile conexe cu care de multe ori acestea interfera, ceea ce conduce uneori la confuzii privind delimitarile dintre acestea.

a.     Publicitate (advertising)

Advertising-ul (publicitatea) este definit ca fiind in acelasi timp “ stiinta, afacerea sau profesia crearii si diseminarii mesajelor reclamelor, o institutie sociala care afecteaza viata de zi cu zi a fiecarui individ, o forta care modeleaza  cultura de masa, o componenta a activitatii de marketing sau o sursa de informare despre produse, servicii, evenimente sau institutii (companii)”.^[3]

O definitie exacta, datorita complexitatii fenomenului, poate analiza mai degraba procesul decat conceptul: “Advertising-ul (publicitatea) este procesul plasarii unor reclame identificabile, in media bine definite, contra unor costuri cunoscute ale spatiilor sau timpilor folositi pentru aceasta”.^[4]

Alte definitii:

Publicitatea  este o forma de comunicare de tip persuasiv, avand rolul de a modifica atitudinea receptorilor in sensul achizitiei unui produs sau serviciu anume, ale carui calitati anuntate sunt reale.

Publicitatea desemneaza orice tip de comunicare prin intermediul caruia sunt promise destinatarilor beneficii reale legate de un produs/serviciu de cumparat.

b.     Publicity

Acest concept – gresit tradus in romana tot prin publicitate – poate fi definit mai degraba printr-o expresie decat printr-un cuvant. Publicity este procesul prin care o organizatie sau un individ incearca sa se faca cunoscuti opiniei publice, sa ocupe un loc vizibil in spatiul public. Publicity desemneaza informatiile difuzate de catre media fara ca acestea sa fi fost platite si care au rezultat cel mai adesea in urma unor evenimente. Publicity mai este cunoscuta si ca “publicitate gratuita”, concretizata in orice tip de expunere in media a produselor/serviciilor sau factorilor de decizie ai unei companii.

Spre deosebire de advertising ce presupune plasarea unor reclame vizibile in mass media contra unor costuri cunoscute, publicity consta in oferirea de informatii catre media de informare in speranta ca acestea vor fi apreciate ca avand valoare de stiri (newsworthness) si de aceea publicate fara a fi platite. Diferenta dintre advertising si publicity este si mai clara in ceea ce priveste costurile si gradul de control asupra procesului. Cei ce plaseaza reclame (publicitorii) platesc pentru spatiu sau timp media, iar proprietarii acestora au obligatia de a nu modifica deloc mesajele si imaginile. In cazul publicity, atat costurile cat si controlul asupra mesajelor sunt scazute, proprietarii de media putand modifica mesajele fara a fi acuzati de aceasta.

c.      Relatiile Publice (public relations)

Relatiile Publice au fost definite de IPR – Institute for Public Relations – ca fiind “efortul planificat si sustinut de a stabili si mentine o stare de simpatie si intelegere intre o organizatie si mediul ei”^[5].

O alta definitie larg acceptata (dintre zecile de definitii existente), cunoscuta ca “Declaratia Mexicana” ofera si mai mult credit activitatii de relatii publice: “Practica Relatiilor Publice este arta si stiinta sociala de a analiza tendintele, a programa consecintele acestora, a consilia liderii organizatiilor si a implementa programe de actiune planificate care sa slujeasca in acelasi timp si organizatiile si interesul public”^[6]

d.     Marketing

Dintre nenumaratele definitii ale domeniului, am ales aceea care ajuta cel mai mult la clarificarea relatiilor si distinctiilor dintre Marketing, Relatii Publice si Publicitate.

“Marketingul este procesul de determinare a nevoii consumatorilor pentru un produs sau serviciu, motivarea vanzarii acestuia si distribuirea lui consumatorilor, in scopul obtinerii unui profit.”^[7]

Daca in momentul de fata exista exista in randul specialistilor opinia unanima de a considera Publicitatea ca instrument principal al activitatii de marketing, in schimb privind relatia dintre marketing si relatii publice exista mai multe modele conceptuale: 1). functii separate dar egale; 2). functii egale dar care se suprapun; 3). marketingul ca functie dominanta; 4). relatiile publice ca forma dominanta; 5). Marketingul si relatiile publice ca functii convergente.

Distinctiile dintre marketing si relatii publice reies clar din analiza principalelor lor caracteristici: publicurile vizate, media prin care acestea sunt atinse, costurile si mijloacele de plata si scopul comunicarii.

In concluzie, distinctia majora dintre aceste domenii reiese din chiar obiectivele lor. In timp ce marketingul se ocupa cu promovarea relatiilor de schimb cu consumatorii si incercarile de a-i atrage si satisface pentru a atinge obiectivele economice ale unei organizatii, obiectivul Relatiilor Publice este de a crea si mentine sprijinul si bunavointa grupurilor sociale de care depinde o organizatie pentru a-si atinge obiectivele.

e.     Promotion – Promovare

Promotions sau Promovarea vanzarilor desemneaza un ansamblu divers de tehnici specifice destinate sa stimuleze vanzarea mai rapida sau intr-un volum mai mare a unor produse sau servicii. Promovarea vanzarilor presupune o actiune pe termen scurt, iar tehnicile sale specifice aduc consumatorului avantaje imediate de tip economic si material.

Promovarea include toate activitatile folosite pentru a aduce produsul in atentia consumatorului si in convingerea acestuia sa il cumpere.

In concluzie putem spune ca publicitatea ofera un motiv pentru a cumpara, in timp ce promovarea ofera un stimulent pentru a cumpara.