Analiza a presei sportive din Romania - Stiri din fotbal versus stiri din sport

Analiza a presei sportive din Romania - Stiri din fotbal versus stiri din sport

Influența sportului in mass-media

Fenomenul sportiv a dus in lume mai ales dupa 1970 la dezvoltarea mass-media specializate pe sport. Au aparut stații noi de radio si canale de televiziune dedicate cu precadere sportului. La fel și ziarele din lumea moderna dedica tot mai mult spațiu sportului. Astfel, sportul a ajuns sa fie atat de important pentru organizațiile mass-media, incat chiar și cele mai mici dintre ele iși creeaza cele mai mici departamente sportive. In sectorul ziaristic, sportul constituie unul dintre cele trei departamente tradiționale, care formeaza echipa redacționala, celelalte doua fiind reprezentate de știri și feature (gen jurnalistic de granița ce definește un articol informativ, dar care poate avea și valoare de divertisment, prin care autorul transmite cititorului ce a trait și a aflat prin observație directa sau prin alte mijloace de documentare in legatura cu un anumit subiect.

Jurnalismul sportiv s-a extins foarte repede, in ultimii ani el a ajuns sa fie un instrument important pentru activitațile de marketing ale organizațiilor mass-media.

Jurnaliștii sportivi iși fundamenteaza materialele pe o serie intreaga de surse. Sau cel puțin asa ar trebui sa o faca. Deși in zilele noastre mulți ziariști apleaca urechea la primul zvon despre un posibil transfer, pentru a-l prezenta apoi pe prima pagina ca pe un acord semnat deja. Dintre surse enumeram: cunoștințe din lumea sportului, organizații sportive, sponsori, agenții de știri sau pagini web.

Unul dintre rolurile principale ale jurnaliștilor sportivi este acela de a relata despre acțiunea din timpul unui eveniment sportiv. Acesta presupune o gama larga de activitați, de la recenzii la articole de fond, care fixeaza contextul evenimentului respectiv, pana la relatari ,,in direct", reportaje și articole analitice scrise dupa incheierea acestuia. Ea presupune capacitatea de a scrie repede și corect, in așa fel incat sa completeze un spațiu strict limitat.

Culegerea informațiilor pentru scrierea unor reportaje sportive ridica inevitabil intrebari in legatura cu etica jurnalistica. Unui ziarist nu i se permite sa apeleze la minciuni ori la inșelaciuni pentru a-si putea continua reportajul sau sa-și inregistreze interlocutorii fara știrea acestora. Excepții fac investigațiile asupra unor fapte grave, a caror soluționare poate ajuta la repararea unei situații, a imaginii unei persoane sau la readucerea lucrurilor pe fagașul normal.

Citatele nu ar trebui nicicum modificate, cu excepția cazurilor in care este nevoie sa fie mai explicite sau sa corecteze o greșeala evidenta a persoanei citate. Citatele nu trebuie interpretate sau scoase din context, in așa fel incat sa schimbe sensul spuselor intervievatului. Informația obținuta in urma unui interviu trebuie folosita cu integritate și trebuie citat interlocutorul cu acuratețe și corectitudine.

In mod normal, jurnalistul sportiv ar trebui sa se axeze pe relatarea performanțelor sportive, sa informeze cititorul in legatura cu ultimele evenimente și rezultate. In zilele in care nu se desfașoara competiții sportive sau se desfașoara foarte puține, de exemplu lunea, jurnaliștii pot relua o parte dintre cele intamplate in weekend sau iși pot umple fie paginile ziarelor, fie buletinul de știri, cu fapte din viața protagoniștilor. Ziariștii mai au posibilitatea sa apeleze la comparații cu sportivi de același calibru din trecut sau sa realizeze unele materiale menite sa binedispuna cititorii.

Așa spune teoria, dar se pare ca goana dupa senzațional a facut ca jurnaliștii sportivi sa abordeze cu precadere subiectele mondene, in detrimentul celor cu adevarat importante din lumea sportului.

Traim intr-o lume avida dupa senzational, in care evenimentele, reusitele, intamplarile de zi cu zi isi pierd intaietatea, ele fiind depasite de acele fapte senzationale, de certuri, de violenta, intr-un cuvant de Scandal. Locul stirilor bine structurate, care au menirea de baza a jurnalismului, aceea de a informa publicul, a fost luat, putin cate putin, de catre "stirile-bomba", de stirile tip can-can. Rolul lor este acela de a soca, de a capta atentia publicului prin difuzarea unor povesti iesite din comun. Ele ilustreaza o lume la care el- omul de rand - de cele mai multe ori nu are acces in viata de zi cu zi, dar la care se simte partas dupa ce le urmareste pe micile ecrane, sau citeste despre ele in paginile ziarelor.

Aceasta aviditate dupa senzational, aceasta sete de scandal i-a fost potolita publicului prin difuzarea zilnica, in doze cat mai mari a stirilor si a programelor bazate pe barfe, divergente si invidie. Mass-media, indiferent de forma pe care o imbraca: TV, radio, presa scrisa, Internet, s-a conformat acestei dorinte a unui public mediocru si a "imbracat" aceasta haina, aceasta infatisare pe care omul de rand o cere.

Unul dintre primii care au inteles acest lucru, a fost Dan Diaconescu, cel care a infiintat OTV-ul. Acest post, a carui public-tinta il reprezinta omul obisnuit, cu un nivel cultural mediu, daca nu chiar mai scazut decat acest prag, reuseste seara de seara sa obtina cele mai mari audiente si implicit unele dintre cele mai mari dintre profituri.

Aceasta reteta, care s-a dovedit a fi de succes, nu putea sa nu fie preluata si de catre celelalte canale, iar acum am ajuns sa asistam la OTV-izarea majoritatii posturilor TV.

Deoarece lucrez in presa sportiva, am observat un fenomen extrem de interesant, de graitor si care vine in sprijinul introducerii pe care am facut-o si anume transformarea stirilor sportive in stiri despre fotbal si scandalurile din jurul lui. Am facut o monitorizare a principalilor formatori de opinie din presa scrisa sportiva si din televiziune, iar rezultatele pe care le-am obtinut sunt extrem de clare. In ziua de azi stirile sportive nu mai prezinta performanetele jucatorilor, recordurile atletilor sau reusitele unor echipe, ci se axeaza in principal pe difuzarea scandalurilor dintre patronii de cluburi si antrenori, dintre ei si jucatori, dintre conducerea Federatiei sau a Ligii Nationale de Fotbal si finantatorii cluburilor participante. Daca acestea nu erau suficiente, s-au mai adaugat si scandalurile dintre galerii, faptele de vandalism de pe stadioane, dar si acuzele de non-combat pe care si le arunca unii altora.

Indiferent de post, oriunde te uiti, vezi extrem de rar o stire despre natatie, despre un turneu mare de tenis sau despre performantele voleiului romanesc. Pe aceasta nisa, pe acest loc extrem de intins, a incercat sa patrunda publicatia Adevarul, cea care in iunie 2008 a lansat pe piata suplimentul "Sporturi - suplimentul antifotbal". Acesta apare impreuna cu ziarul Adevarul, saptamanal, in fiecare zi de luni. Suplimentul are 16 pagini, si trateaza subiecte din toate celelalte arii sportive, mai putin fotbal, pe care il considera, pe buna drepatate, un subiect care este tratat in exces de catre celelalte medii de informare in masa. In paginile suplimentului, celelalte sporturi isi impart spatiul in mod echitabil: cate doua pagini pentru handbal, baschet, box, cate o pagina volei, tenis, formula 1, rugby. O pagina este dedicata sportului in scoli, una competitiilor in care sunt angrenati copiii si restul reclame si cate un articol despre natatie, karate sau ciclism, pentru a putea acoperi intreaga paleta sportiva.

Faptul ca fotbalul este difuzat in exces este ultracunoscut, iar celelalte sporturi sunt neglijate in mare parte este la fel de cunoscut. Insa lucrurile stau asa doar in Romania. In strainatate mai sunt prezentate si alte stiri, iar atentia este indreptata uneori si spre perfomantele sportivilor de la nivel de copii si juniori. La noi in tara nu se poate vorbi despre difuzarea unor stiri despre competitiile interne, desfasurate la acest nivel , cele care foarte probabil ar interesa o parte mai mare a publicului, decat scandalurile si acuzele dintre Gigi Becali si Borcea, sau dintre Mitica si Copos.

Promovarea tinerelor talente lipseste cu desavarsire, iar datorita faptului ca la televizor sau in presa nu sunt prezentate performantele juniorilor, celor care sunt la inceputul carierei, s-a creeat falsa impresie ca la noi in tara nu exista talente, ca nu exista o baza pentru efectuarea unei selectii riguroase pentru viitor. Atata timp cat succesele copiilor, juniorilor sau seniorilor, obitnute la competitiile interne, sau internationale, nu vor fi scoase in evidenta, atata timp le vom rapi posibilitatea de a reusi, de a fi sprijiniti sa ajunga la marea performanta.

In urma studiului realizat prin monitorizarea stirilor sportive din prime-time de la cele mai importante posturi de televiziune sau de profil: TVR 1, PRO TV, Antena 1, Sport.ro, GSP TV, am sesizat ca dintr-un buletin de stiri sportive, o pondere de peste 80 % o au stirile din fotbal, iar mai bine de jumatate dintre acestea se refera la barfe, can-can-uri, atacuri la persoana, coruptie in arbitraj, comportamente care denota o viata extrasportiva tumultoasa, sau interviuri cu iubitele fotbalistilor.

Mare trebuie sa fie performanta intr-un alt sport pentru a putea fi difuzata intr-un buletin de stiri, sau in acea zi trebuie sa se fi desfasurat faza finala, meciul decisiv sau ultima etapa din cadrul unui alt sport. De pilda in saptamana care tocmai s-a incheiat, s-a desfasurat turneul de tenis Masters Series de la Madrid, atat la feminin cat si la masculin, la care au luat startul toate jucatoarele si toti jucatorii clasati pe primele 10 locuri din lume. Competitia este una de categorie speciala, cam al cincilea turneu ca importanta si fonduri de premiere dintr-un intreg an competitional. Posturile tv au difuzat maxim cate doua stiri despre acest subiect in intreaga saptamana, insa despre atacurile dintre Steaua si Rapid care au precedat disputarea partidei de vineri, fiecare post a difuzat minim 3 stiri, iar mai apoi, in week-end inca minim 3-4 stiri care ilustrau reactiile dupa derby.

Posturile Antena 1 si Pro TV, difuzeaza in medie 20-25 de stiri intr-un buletin sportiv, insa cel putin 17 dintre acestea sunt din aria fotbalului. In primele 4-5 sunt prezentate fapte care tin cu adevarat de fotbal: rezultate, jocuri, echipe, insa celelalte sunt can-canuri, bazate pe speculatii, plimbari cu jucatorii pe la Zoo, sau intervievarea iubitelor de fotbalisti cu privire la ultimele cadouri primite de la acestia.

Buletinul de stiri cel mai serios il are TVR 1, care din cele aproximativ 15 de stiri sportive pe care difuzeaza maxim 10 sunt despre fotbal, iar marea majoritate se refera strict la "sportul-rege". In fiecare buletin se mai vorbeste si despre celelalte sporturi, in proportie de macar 30%, nu ca si in cazul celorlalte posturi, cand proportia stirilor din fotbal este de peste 85% ajungand de multe ori la 90%.

La aceeasi concluzie se poate ajunge si daca analizam structura paginilor principalelor ziare de sport: Gazeta Sporturilor si ProSport. In urma monitorizarii a reiesit ca peste 85 % din paginile din cele doua publicatii care isi disputa intaietatea in cadrul presei sportive sunt prezentate doar subiecte cu si despre fotbal. In cele 5 zile, de fiecare data in ProSport prima pagina a fost tinuta de stiri din fotbal, iar in cazul GSP, doar duminica s-a facut rabat de la aceasta regula si prima pagina i-a fost dedicata Luminitei Hutupan-Dinu, cel mai mare portar din istoria handbalului feminin romanesc, cea care si-a incheiat en-fanfare cariera la Oltchim Ramnicu Valcea.

Analiza continutrilor paginilor ziarelor este si mai graitoare. In mod obisnuit

ProSport apare in 16 pagini, in afara zile de vineri cand apare intr-un format de 24 de pagini. In fiecare zi de miercuri pana duminica, fotbalul a ocupat minim 13 pagini din cele 16 ale ziarului, iar vineri 'sportului-rege" i-au fost dedicate 20 de pagini.

In Gazeta Sporturilor s-a intamplat aproape la fel. La ei formatul alterneaza in functie de volumul de stiri pe care il au in preziua aparitiei viitoatei editii. Intr-unele zile apare in format de 24 de pagini, iar in altele in format de doar 16. Miercurea a fost ziua in care fotbalul a fost dezbatut cel mai putin, din cele 24 de pagini fiindu-i dedicate 'doar" 17. In rest s-a scris despre masini, handbal, baschet cate o pagina, si alte doua pagini in care au aparut articole despre tenis, rugby sau formula 1. In toata saptamana o pagina a fost dedicata baschetului, insa asta doar pentru ca se disputa finala campionatului national. O competitie de o importanta comparativa cu cea a Ligii I de fotbal, insa care este dezbatuta intr-un spatiu atat de restrans datorita sumelor destul de mici de bani care se invart in jurul fenomenului. Ziua de duminica a adus marea surpriza pentru prima data unui sport, in afara de fotbal i-au fost acordate doua pagini, si anume handbalului. Asta deoarece s-a incheiat Campionatul National, s-a retras cea mai mare jucatoare a tarii si s-a disputat si finala celei mai importante competitii europene la nivel de club: Cupa Campionilor. O competitie similara celei din fotbal, Liga campionilor, insa care a fost tratata intr-un singur articol, plasat acolo undeva in josul paginii.

Ca si o concluzie se poate observa dominatia fotbalului in fata celorlalte sporturi, dominatie favorizata si de transmisiunile in direct a unui numar mare de meciuri de fotbal, indiferent de competitia la care apartin: Campionat, Cupa Romaniei, Meciuri ale reprezentativei nationale sau intreceri intercluburi la nivel European.

Fotbalul este promovat in exces si datorita sumelor exorbitante care se invart in jurul acestui fenomen. In sezonul 2008/2009 per exemplu, compania RCS RDS a cumparat drepturile de televizare asupra Ligii I de Fotbal cu suma de 102 milioane de euro. Tot de aceste sume imense putem lega si aparitia stirilor can-can, ce constau in certuri, atacuri sau aliante intre diferitii patroni de cluburi si asta deoarece dorinta de a ajunge in cupele europene este mult mai mare acum decat in trecut, fiind alimentata si de recompensele financiare obtinute in urma calificarii in Liga Campionilor (10 milioane de euro) sau in Europa League (4 milioane de euro). In trecut nu erau difuzate atatea certuri, nu existau atatea atacuri si asta tocmai datorita premiilor mult mai mici puse in joc de catre forul European organizator.

Calitatea jocului a scazut foarte mult in ultimii ani si poate si asta este o motivatie pentru aparitia nenumaratelor materiale gen can-can.

Totusi, desi in jurul celorlalte sporturi nu se invart sume atat de mari, acestea ar trebui promovate mult mai mult. La nivel de copii si juniori exista milioane de practicanti si iubitori ai baschetului, voleiului, handbalului si mai ales a tenisului, sport care a crescut foarte mult in popularitate la noi in tara dupa revolutie. In acest fel dispare si falsul motiv invocat de unele televiziuni sau ziare, conform carora iubitorii celorlalte sporturi nu reprezinta un public-tinta numeros.

Pentru iubitorii celorlalte sporturi, initiativa Adevarului este o bucurie, iar aparitia simultana si a altor publicatii de profiler avea un mare succes, mai ales datorita senzatiei de suprasaturare a pietei sportive romane cu fotbal.

.Posturi TV	Miercuri		Joi		Vineri		Sambata		Duminica
Antena 1
Pro TV
TVR
Sport.ro

Legenda:

Numar stiri sportive / buletin

Numar stiri cu si despre fotbal

Numa stiri despre alte sporturi

Legenda:

Numar total de pagini/editie

Numar total de pagini pentru fotbal

Numar total de pagini pentru alte sporturi

Bibliografie

Andrews, Phil - Jurnalismul sportiv-O introducere, Editura Polirom, 2006

Coman, Mihai - Manual de jurnalism , Editura Polirom, 2001

www.protv.ro

www.prosport.ro

www.gsp.ro