Fluxul informativ

Fluxul informativ

In construirea fluxului informativ al zilei se are in vedere totdeauna tipul de canal de TV pentru care el se creaza. In programarea si planificarea programelor de TV el se numeste pachetul zilnic. Sub presiunea televiziunilor specializate numai pe programe informative, gen CNN, programele de stiri ale televiziunilor generaliste s-au adaptat acestui ritm (ex: clasicele telejurnale) apeland la metodologia de lucru a televiziunilor specializate.

Programarea emisiunilor de stiri este facuta totdeauna in functie de publicul stabil al postului. Daca pana in 1990 regula era ca toate fortele reportericesti sa fie canalizate pentru jurnalul din ora de maxima audienta, astazi sub aceasta presiune a canalelor de stiri specializate s-au creat fluxuri informationale pentru ore care au determinat si o personalizare a modului de editare a jurnalelor televizate respective.

Difuzarea pe anumite tronsoane orare obliga la construirea unui buletin de stiri televizat corespunzator publicului din studiile sociologice care au demonstrat ca majoritatea privitorilor au anume caracteristici de varsta, profesie. In construirea jurnalului de dimineata:

trebuie sa existe dinamism

optimism

trebuie sa informeze asupra evenimentelor din timpul noptii

informatiile zilei

Jurnalul de pranz:

evenimentul zilei

stirile care se adreseaza unui anumit segment de public (fidelizat)

Jurnalul dupa amiezii:

stiri informative

stiri comentative

Jurnalul de seara:

este cel mai important jurnal

Jurnalul noptii:

"coada" publicului

Aceste fluxuri orare se supun din punct de vedere jurnalistic legilor proximitatii. Prin proximitate se intelege relatia care se stabileste intre telespectator si stire.

Proximitatea spatiala se refera la faptul ca evenimentele care se succed pe ecran fac parte din spatiul de interes al telespectatorului, iar informatiile cuprinse in aceste stiri il afecteaza pe telespectator sau telespectatorul poate interveni in derularea lor (ex: stiri despre viata parlamentara). Stirile din proximitatea spatiala se plaseaza in organizarea sumarului in primele stiri difuzate.

Legea temporala - pe telespectator il intereseaza ce se intampla acum si aici. Evenimentele mai indepartate il pot interesa in masura in care desfasurarea lor il afecteaza direct.

Proximitatea sociala - de regula ea functioneaza prin racordarea la statiile locale. In aceasta lege a proximitatii sociale, regasim stirile specializate, care se adreseaza unui anumit segment al populatiei (ex: pentru copi, someri, pensionari, pescari)

Proximitatea psihoafectiva care e specifica vietii fiecarui telespectator. Aici sunt cuprinse stirile care fac referire la evenimente ce tin de ritualuri (ex: Dragobete, 1 Martie) si care sub presiunea agentiilor de marketing devin evenimente psihoafective create.

Proximitatea ideologica se refera la raportul care exista intre stirile politice, de partid si politica editoriala a postului respectiv. Desi toate canalele de televiziune isi declara impartialitatea, obiectivitatea, neutralitatea, totusi printr-o analiza de continut, de-a lungul unui timp se poate remarca atitudinea partizana. Din aceasta cauza in spatiul audiovizual CNA a reglementat continutul stirilor impunand un procent de 60% pentru putere, 40% pentru opozitie la serviciul public. In spatiul audiovizual normele CNA se aplica la toate posturile.

Proximitatea mediatica - aici se incadreaza stirile despre personalitati, din diferite domenii de activitate sau simple personaje cu notorietate care dau senzatia ca ne sunt familiare.

Stirea de TV are patru parti. Indiferent de modalitatea de pozitionare a stirii in interiorul unui jurnal, scriitura jurnalistului de TV trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

Exactitate

Verificarea informatiei din cel putin 3 surse, mai nou sunt canale care verifica din 5 surse pentru ca s-au multiplicat canalele de informatie fara a li se cunoaste originea, mai ales informatiile venite pe suport electornic, unde cu greu se poate verifica sursa reala.

Nevoia de obiectivitate - in scriitura pentru un buletin informativ, obiectivitatea se realizeaza atunci cand reporterul nu prezinta trunchiat realitatea. Ca regula este de preferat scrierea stirii in tehnica de opozitie. Se precizeaza ca exista 2 sau mai multe pareri si se expun toate.

Concizia - un reporter dupa scrierea stirii trebuie sa aiba capacitatea sa-si elimine cuvintele de prisos, detaliile inutile, redundantele. La transmisia in direct, stilul oral, frazarea, respiratia, privirea, timpul acordat relatarii de la fata locului, il obliga la fraze scurte, intr-o simplitate lingvistica cu subliniere si accentuarea cuvintelor in mod corect.

Expresivitatea - marca jurnalistului. Ea se castiga in stirea TV prin imaginea reporterului care dialogheaza direct cu telespectatorul, ii transmite siguranta, stapanirea domeniului din care face parte stirea, familiarizare, unghiul de filmare care sa dinamizeze expresiile lingvistice si utilizeaza limbajul verbal si non verbal. In scrierea textului sunt utilizate 3 feluri de cuvinte:

cuvinte functionale - uneltele gramaticale (ex: prepozitiile, conjunctiile, adverbele)

cuvinte cheie - cele care raspund la intrebarile fundamentale ale stirii

cuvinte de incarcatura - ele sunt suportul cuvintelor cheie. Reporterul isi pune amprenta pentru ca poate folosi elemente care tin de stralucirea limbii (epitetele, comparatii)

Coerenta - capacitatea de a relata sau redacta un eveniment sau un fapt care sa aiba un impact de intelegere asupra telespectatorului. Coerenta obliga la respectarea claritatii. In TV culoarea nu se refera la culorile componente in cadru ci la modalitatea de compunere, de scriitura a stirii

Credibilitatea - cerintele scriiturii jurnalistice de TV sunt 6 (cei 6 C):

Corectitudine

Concizie

Claritate

Coerenta

Culoare

Credibilitate

In constuirea stirii si in construirea fiecarui flux informativ al zilei se are in vedere obligatoriu folosirea unor structuri semantice si sintactice de nivel mediu. Orice abstractizare risca sa schimbe sensul. Pentru publicul specializat s-au inventat televiziunile de nisa.

Adaptarea stilului potrivit - tine de mentalitatea populatiei careia se adreseaza reporterul si de prejudecatile de acceptare ale publicului.

In final important este asigurarea unui echilibru intre regulile scriiturii jurnalistice si legile proximitatii. La toate acestea se adauga imaginea prezentatorului de stiri care a devenit un fel de "institutie" in sine si este considerata un ingredient important pentru post, un brand, s-au transformat in niste comunicatori, sunt vedetele care asigura legatura postului cu publicul si sunt promovate cu insistenta de fiecare post in parte.

In jurnalistica de TV, in fluxul informativ al zilei, alaturi de legile proximitasii, regulile scriiturii, prezentatorul de stiri, un rol important il are marketingul canalului de TV deoarece emisiunea de stiri e un produs care vinde si cumpara si cu care se asociaza imaginea postului respectiv de TV.