Probleme ale ocuparii si somajului in Romania

Probleme ale ocuparii si somajului in Romania

Coordonatele fundamentale ale teoriei generale a ocuparii si somajului sunt valabile si in Romania. Ele se pot utiliza cu succes tinandu-se seama de conditiile concret-istorice, de traditiile si mentalitatile din acest spatiu economic si geopolitic, corelandu-se intr-o strategie coerenta pe termen lung laturile cantitative, structurale si calitative.

Ocuparea sub aspectul cantitativ vizeaza incadrarea rationala in munca a unui numar sporit de oameni si ameliorarea modalitatilor pentru stimularea celor deja ocupati sa lucreze mai multe zile sau ore in anul economico financiar, inclusiv in perioadele cu activitati sezoniere. Acest aspect este important, deoarece in tara noastra numarul de ore lucrate in medie anuala pe un salariat este mai redus in comparatie cu tarile dezvoltate, unde productivitatea muncii este de 5 ori mai mare. Ocuparea sub aspect structural are in vedere, mai intai, dinamica incadrarii in munca pe ramuri si sectoare (industrie-agricultura-servicii-informatii etc.). Dar structura ocuparii are un accentuat caracter atipic, atat ca ponderi, cat si ca sensuri ale fluxurilor ocuparii. In ultimul deceniu, de pilda, a crescut ponderea populatiei ocupate in agricultura, in timp ce in tarile dezvoltate s-a diminuat.

De asemenea, ocuparea la nivelul tarii are o arie de cuprindere mai mare decat ocuparea infaptuita pe temeiul si in acord cu cerintele pietei muncii, inregistrand o tendinta evidenta de accentuare a acestui decalaj, prin sporirea muncii ilegale sau la negru, prin incalcarea normelor legale de angajare in munca s a

Modelul ocuparii bazat pe corelatia intre salariul de echilibru in termini reali si cererea si oferta de munca are o valoare relativa, doar de cunoastere stiintifica de metodologie, si mai putin se dovedeste eficient, in noile conditii economico-sociale, pentru ameliorarea ocuparii structurale a resurselor de munca.

Criza structurilor de ocupare se   reflecta in structuri atipice, chiar arhaice, fiind asimetrice, necompetitive si ineficiente, pornind de la ocuparea in agricultura si continuand cu industria si constructiile, cu serviciile etc. Precarizarea ocuparii se manifesta in forme ca: subocuparea; locuri de munca temporare (3-6 luni); munca cu timp partial (16%-17% din totalul ocuparii); accentuarea descurajarii persoanelor; concentrarea in zona salariului minim pe economie; caracterul excesiv al gradului de fiscalitate asupra muncii etc.

In relatie cu ocuparea putem aprecia si somajul. In tara noastra, esenta conceptului de somaj este similara cu aceea care determina somajul ca fenomen general, ca dezechilibru macrosocial, care se particularizeaza, insa, in functie de conditiile economico-sociale, concret-istorice specifice.

In Romania, Legea nr. 1/1999, republicata datorita imbunatatirii stipulate in Legea nr. 86/1 92, subliniaza ca someri sunt persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din cauza inexistentei de locuri de munca disponibile compatibile formarii lor profesionale.

Aflata in fata adoptarii unei strategii de tranzitie la economia cu piata concurentiala si tinand seama de experienta tarilor avansate economic, Romania, ca si alte tari din Europa de Est, urmareste problematica somajului din perspectiva metodologica multipla.

Astfel, geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie nefolosite sau partial folosite, intr-un context de recesiune economica profunda, ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii.

Trebuie sa avem in vedere si efectul distructiv pe care il pot avea dobanzile asupra ocuparii si a investitiilor. Mentinerea unor rate ridicate ale dobanzilor secatuieste economia atat de posibilitatile viitoare de dezvoltare, cat si de posibilitatile de ocupare. Desigur, apare mult mai avantajos pentru un individ sa incaseze cu regularitate o dobanda ridicata, fara un efort deosebit, comparativ cu efectuarea unei investitii pentru care trebuie sa munceasca mult si sa-si assume un risc. In conditii actuale, ale unui ritm alert in domeniul innoirilor tehnice si tehnologice, mentinerea unor rate inalte ale dobanzilor echivaleaza practic cu compromiterea capitalului fizic existent prin blocarea procesului investitional, care accentueaza somajul

Un alt aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si manifestarii somajului in Romania priveste problema salariilor. Uneori specialistii considera ca rigiditatea salariului in privinta scaderii constituie un element de blocare a pietei muncii, de impulsionare a sporirii somajului. Unii sustin ca marirea necontrolata a salariilor si a costurilor salariale de astazi ar da dimensiunea somajului de maine.

Pe termen scurt, insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte semnificative asupra ocuparii, somajului si inflatiei. Cu toate ca salariul si costul salarial continua sa fie analizate din unghiul rolului lor ca principal mecanism de reglare a cererii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se indeparteze de evolutia salariilor.

Salariile ar urma sa scada foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra ocuparii si diminuarii somajului. In realitate, insa, in anumite perioade se constata ca salariile nominale cresc impreuna cu somajul de mari proportii si de durata, ca si cu inflatia galopanta, sfidand teoria economica.

Flexibilitatea pietei muncii isi poate pune, asadar, in valoare valentele, numai in corelatie cu alte mecanisme de relansare si stimulare a cresterii economice intr-un mediu economic neinflationist. Aceasta este cu atat mai importanta, cu cat in prezent se constata ca flexibilitatea salariata este tot mai mult o modalitate prin care se transfera asupra salariilor influentele negative in evolutia cifrei de afaceri, precum si in evolutia costurilor la diverse unitati economice.

Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului in Romania se refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce crearea de locuri de munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii unitatilor economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in acord cu exigentele reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de la nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic; corelarea organica a efortului national cu asistenta financiara externa; elaborarea si realizarea in practica a unui nou model de ocupare si utilizare a fortei de munca, intemeiat pe competenta, eficienta, performanta etc.

Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel:

► Cresterea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la economia cu piata concurentiala; rata somajului se misca in jur de 10% pe ansamblul economiei. Prognozele in acest sens trebuie sa se realizeze cu prudenta, intrucat, pe langa factorii presupusi a avea o influenta pozitiva (evolutia sectorului privat, amplificarea serviciilor etc.), se prefigureaza factori cu influenta negativa (ritmul lent al restructurarii economice, aplicarea anevoioasa a legii falimentului etc.).

► Existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori, indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive.

Somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales din mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care genereaza somajul in randul tinerilor sunt: penuria locurilor de munca pentru tinerii care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru angajarea unor personae cu experienta in activitate; disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucratori etc. Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca principala cauza persistenta unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare, cat si la disponibilizarea personalului.

► Tendinta de crestere a somajului de lunga durata. Aceasta se explica mai ales prin perioada mare a recesiunii in cadrul ciclului economic.

► Alimentarea somajului prin procese de natura economica si social- culturala. Procesele economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa aplicarii reformei economice, lipsa de capital etc., iar procesele social-culturale privesc mai ales: mobilitatea relativ redusa a muncii din motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunile profesionale ale celor care cauta de lucru si cerintele vietii social-economice, amplificarea tendintelor de specializare a unor grupuri socioprofesionale etc.

Asemenea trasaturi ale somajului trebuie puse in relatie cu functionalitatea pietei muncii si urmarite, diferentiat, in toate formele de somaj existente in tara noastra

Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjunctural, somajul structural, somajul tehnologic. Asemenea forme au caracter general, asa cum am aratat anterior, dar se particularizeaza la noi in functie de conditiile concrete.

Somajul conjunctural este acela care se formeaza din pricina diminuarii activitatii economice in conditiile recesiunii specifice tranzitiei la economia cu piata concurentiala, in tara noastra. El are un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii agregate, implicit, a cererii de munca.

CONCLUZII

Biroul International al Muncii defineste somerul ca fiind orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:

este apt de munca;

nu munceste;

este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata;

cauta un loc de munca.

In Romania, protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala este reglementata de Legea nr. 76/2002 care stabileste conditiile in care o persoana poate fi numita somer.

Piata muncii este definita ca fiind aceea categorie economica a productiei de marfuri, referitoare la locul concret sau abstract unde se face, de obicei, cumpararea si vanzarea fortei de munca, in functie de raporturile de munca socialmente determinate. Ea ar mai putea fi definita si prin prisma celei mai importante functii ale sale si anume ca "barometru al ocuparii intr-o anumita zona".

Ocuparea deplina este "o stare ideala ce are putine sanse de a fi atinsa in economia actuala" J.Robinson.

Cererea de munca este cantitatea de eforturi umane de acea speta pe care intreprinzatorii sunt dispusi sa o cumpere la un tarif salarial corespunzator nivelului general al preturilor in perioada considerata.

Somajul este prezent in viata cotidiana a tuturor tarilor, intr-o pozitie mai ridicata sau mai scazuta. Somajul este analizat din mai multe puncte de vedere statistic, global si structural, pe cauze, pe durate, pe forme si tipuri de manifestare, utilizand in acest scop un sistem unanim acceptat.

O data cu trecerea la economia de piata, somajul isi face simtita prezenta, manifestandu-se sub diferite forme si avand o gama variata de motivatii.

Desi efortul investitional a fost considerabil, Romania, contactand o serie de datorii, in prezent, inca se gaseste in posesia unor tehnici si tehnologii depasite

O politica salariala nefundamentata economic conduce la aparitia unui somaj conjunctural.

In medie, venitul real pe cap de locuitor s-a diminuat, insa scaderea acestuia s-a realizat inegal. Pe ansamblu, s-a constatat o crestere importanta a inegalitatilor sociale, o parte importanta a colectivitatii a saracit si o alta parte, mai redusa, s-a imbogatit. Saracirea nu s-a produs uniform, datorita degradarii diferentiate a veniturilor.

Masurile pentru diminuarea somajului, dupa aspectul concret la care se refera, pot fi grupate in trei mari categorii:

- masuri care privesc direct pe someri - se remarca masurile de organizare a pregatirii si calificarii celor in cautarea unui loc de munca, pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii, facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi care ofera locuri de munca si pentru crearea de noi locuri de munca in activitati publice;

- masuri care privesc populatia ocupata - prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare, care se asigura prin reducerea timpului de munca si a duratei vietii active;

- alte masuri - terapia activa, terapia pasiva a somajului;

Inca de la debutul tranzitiei (ianuarie 1991) s-a promovat o lege comprehensiva, cu mult inainte de aparitia efectiva a somajului ca fenomen de masa. Din acest punct de vedere, Romania a fost singura tara din regiune care a adoptat un sistem de suport al somerilor inainte de aparitia somajului ca fenomen social cat de cat semnificativ.

Cursurile de reciclare profesionala/recalificare au primit la inceput o atentie speciala.

Masurile de protectie a somerilor sunt de natura unui anestezic care amelioreaza soarta somerilor, dar nu o imbunatateste.

Sunt aplicabile pe termen scurt. Mai mult, daca sunt prost selectate, se pot transforma in contrariul lor, fiind chiar de natura inflationista.

Somerul nu mai are loc definit in societate, este concediat social.

Situatia acceptabila din prezent se datoreaza atat unui spor al populatiei negativ, inregistrat dinainte de anul 1989, cat si inexistenta unor mari combinate supuse lichidarii, precum si a fenomenului emigrationist.

Pentru a obtine rezultate in lupta impotriva somajului e necesara o schimbare a mentalitatii. Intr-o lume deschisa si concurentiala cand aproape noua zecimi din populatie este reprezentata de salariati, problema care se pune este gasirea unor mecanisme noi care sa deblocheze motivatiile individuale ale acestora si nu aceea de a obtine cateva garantii suplimentare pentru salariati.

Nu a existat si nu exista o singura solutie definitiv si peste tot valabila pentru somaj; exista sau poate exista un sistem de solutii, producator de efecte intr-un anumit context istoric si in anumite cadre regionale, nationale etc.;

Nu putem vorbi de o solutie sau de solutii "pure", valabile numai in terapia somajului, ele trebuie corelate si integrate in ansamblul masurilor anticriza, din care somajul nu este decat o dimensiune; caracterul organic al sistemului economic ne obliga sa tinem seama de efectele nedorite, secundare, pe care o masura antisomaj le poate provoca.

In aceasta lucrare prezentam problemele cu care se confrunta piata muncii, abordam somajul ca si dezechilibru marosocial. Aceste dezechilibre le facem observate cu ajutorul analizei statistice pe o perioada determinata (1996-2007).

Abordam si obiectivele si politicile de ameliorare a ocuparii si somajului Romania.

Aceste obiective trebuie sustinute prin obiective strategice, definite pe domenii si sectoare de activitate pentru identificarea unor directii de actiune specifice care sa intareasca contributia diverselor sectoare de activitate.

Avand in vedere succesele obtinute de unele state pe linia reducerii somajului, pentru viitor putem fi optimisti. Solutia principala este, pe termen lung, infaptuirea si continuarea reformei care va duce la formarea unei economii viabile si flexibile.

BIBLIOGRAFIE

1. Abraham, W.I. National Income and Economic Accounting London, 1969.

2. Anghelache, C. Masurarea s icompararea dezvoltarii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1996.

3. Anghelache, C. Starea economica, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

4. Anghelache, C. Starea economica, Editura Economica, Bucuresti, 2003.

5. Anghelache, C. Dupa 11 ani de tranzitie Editura Economica, Bucuresti, 2001.

6. Anghelache, C. Romania 2002, Starea economica la inceput de mileniu, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

7. Anghelache, C., Capanu, I. Indicatori macroeconomici. Calcul si analiza economica, Editura Economica, Bucuresti, 2005.

8. Bacescu, A., Bacescu, M. Dictionar de Macroeconomie Editura All, Bucuresti, 1996.

9. Bacescu, A., Bacescu, M. Macroeconomie - bazele macroeconomiei Editura All, Bucuresti, 1998.

10. Bacescu-Carbunaru,A., Bacescu, M. Macroeconomie si politici macroeconomice Editura All, Bucuresti, 1998.

11. Bacescu,M., Bacescu-Carbunaru, A. Compendiu de macroeconomie Editura Economica, Bucuresti, 1997.

12. Baron, T., Biji, E. (coordonatori) Statistica teoretica si economica Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.

13. Becker, G.S. Comportamentul uman - o abordare economica Editura ALL, Bucuresti, 1994.

14. Biji, E., Baron, T., Tovissi, L Statistica teoretica si economica Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

15. Biji, M., Biji, M.E., Lilea, E., Anghelache, C. Tratat de statistica Editura Economica, Bucuresti, 2006

16. Blanchet, Didier Modelisation demo-economique. Consequence economiques des evolutions demographiques, INED, Paris, 1991.

17. Blaug, M. Teoria economica in retrospectiva Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

18. Capanu, I. Indicatorii macroeconomici - Continutul si functiile lor Editura Economica, Bucuresti, 1998.

19. Capanu, I., Wagner, P., Mitrut, O. Sistemul conturilor nationale si agregate macroeconomice, Editura All, Bucuresti, 1994.

20. Capanu, I., Anghelache, C. Indicatori economici pentru managementul micro si macroeconomic - calcul, prezentare, analiza, Editura Economica, 2000.

21. Capanu, I., Anghelache, C. Indicatori macroeconomici, continut, metodologie de calcul si analiza economica, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

22. Capanu, I., Wagner, P., Secareanu, C. Statistica macroeconomica Editura Economica, Bucuresti, 1997.

23. Caracota, D. Previziune economica - elemente de macroeconomie Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.

24. Chesnais, Jean-Claude Croissance demographique et developpement: un boom inexplique, Bulletin demographique des Nation Unies, nr. 21 - 22, New York, 1988.

25. Cretoiu, Gh. Economie politica Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993.

26. Croitoru, L. Macrostabilizare si tranzitie Editura Expert, Bucuresti, 1998.

27. Didier, M. Economia si regulile jocului Editura Humanitas, Bucuresti, 1994.

28. Dinu, M. Criza reformei Editura Economica, Bucuresti, 1999.

29. Dinu, M. Economia Romaniei. Limitari manageriale, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

30. Dinu, M., Mereuta, C. Economia Romaniei 1990-2000 Compendiu, Editura economica, Bucuresti, 2001.

31. Dobrota, N. (coordonator) Economie politica - Economics Editura Eficient, Bucuresti, 1992.

32. Dornbusch, R., Fischer, S. Macroeconomia Editura Sedona, Timisoara, 1997.

33. Dumont, Gerard-Francois Demographie. Analyse des populations et demographie economique, Edition Dimod, Paris, 1995.

34. Fouquet, Annie Demographie socio-economique Collection Mementos Dalloz, Paris, 1990.

35. Frois, G.A. Economia Politica Editura Humanitas, Bucuresti, 1994.

36. Ghetau, V. Tranzitie si demografie, revista Populatie si societate, nr. 2/mart.-apr.l997.

37. Ghetau, V. De ce politica demografica are nevoie Romania, revista Populatie si societate, nr. 3/mai-iunie 1997.

38. Ghetau, V. Tranzitie si demografie. Doua evolutii diferite ale mortalitatii. Cazul Romaniei si al Republicii Cehe revista Populatie si societate, nr. 3/mai-iunie 1998.

39. Gogoneata, C., Gogoneata, A. Economie politica, teorie micro si macroeconomica, politici macroeconomice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

40. Grigorescu, C. (coordonator) Nivelul dezvoltarii economico-sociale a Romaniei in context european - 1989, Editura Expert, 1993.