Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » animale pasari
Pisicile unice in lumea lor

Pisicile unice in lumea lor



Pisicile unice in lumea lor

 

Introducere

Iubitorii de pisici stiu ca afectiunea lor se indreapta catre un animal cu totul deosebit. Nu cu mult timp in urma insa, pisica nu era foarte apreciata ca animal de casa .

Treptat in sec. al-XIX-lea a inceput sa se schimbe atitudinea fata de pisici. In Europa si America de N s-au adus pentru inceput pisici din tari straine ca de exemplu pisicile persane sau exoticele pisici siameze. Astfel a inceput cresterea cultivata a pisicii. Raselor scumpe li s-a adus o apreciere mult mai mare, apreciere de care s-au bucurat mai tarziu si pisicile obisnuite, de casa. De asemenea si pisicile au necesitati care trebuie luate in considerare. Nu avem voie sa uitam ca in orice pisica blanda si alintata se gaseste un pradator. Pisica este un animal ordonat, curat, nu raspandeste miros, se adaposteste usor.

Deja cu sute de ani in urma omul a inceput sa imblanzeasca animale. Pana in zilele noastre ii servesc ca sursa de hrana, ca animale de lucru sau ca animale de paza. Pisica nu se incadreaza in nici una din aceste categorii. Intr-adevar este folositoare pentru starpeste daunatorii, dar spre deosebire e caine nu este o primitoare de porunci din parte omului. Faptul ca pisica prinde sobolani si soareci este numai un efect secundar al instinctului natural de vanatoare. Pe alta parte si pisica profita de om primind alimente si adapost.

Aceasta unica relatie reciproca a inceput atunci cand pisica si-s pierdut treptat teama fata de om  si i-a cautat apropierea- un proces care mai este denumit si autodomesticire. Pisica a tratat intotdeauna de la egal cu stapanul ei si nu l-s recunoscut drept stapan pe acesta.


Pisicile sunt vanatori atat de buni incat de-a lungul evolutiei lor organismul acestor animale nu a trebuit sa se adapteze conditiilor de hrana redusa. Spre deosebire de erbivore care trebuie sa manance aproape neincetat pentru a-si  asigura energia suficienta pentru a cauta in continuare hrana si de reproducere, pisicile mananca carne hranitoare care acopera in scurt timp necesarul de energie. Pentru a pastra aceasta energie pisicile dorm dupa ce au  mancat. Intregul lor corp este  conceput pentru prinderea prazii, mancatul si digeratul carnii. Pentru ca o pisica sa poata vana cu adevarat, aceasta are nevoie de o sanatate robusta si de un dresaj in aceasta privinta. Pisica spre deosebire de celelalte animale nu are capacitatea de a sta mult timp in acelasi loc. Pisicile  sunt foarte frumoase, independente si atletice. Stapanii iubesc aceste fapturi , care din punct de vedere genetic sunt  niste salbatice pisici africane. Amandoi intra in relatie care poate dura 15 ani sau chiar mai mult. In aceasta perioada se dezvolta intre om si animal cu ajutorul vocii si al corpului, un sistem propriu de comunicare. Ce este mai frumos sa tii in poala o pisica frumoasa torcand? Prin acest zgomot linistitor si binefacator, pisica isi exprima fata de om sentimentul de incredere si satisfactie: o prietenie deosebita ia nastere.

Se spune ca pisica ar avea o memorie senzoriala prin simtul olfactiv si una gustativa prin simtul gustativ. Uimitor  este tocmai aceasta capacitate de a fixa prin simturi si de a retine totul despre mediu inconjurator.

Simturile pisicii

Pisicile dispun de organe de simt foarte sensibile cu care percep mediul inconjurator. Cand pisicile domestice  vaneaza, ele nu alearga, pur si simplu stau in spatele  prazii. Rabdare, asteapta momentul potrivit pentru a se napusti asupra victimei. Pentru aceasta au nevoie de simturi bine dezvoltate care sa fie atunci in cel mai inalt grad .

Ca si omul, pisica are in pilele receptori pentru atingere si presiune. Cu acestia ea poate face distinctia intre mangaieri, mancarime. Extrem de sensibile sunt mustatile si alte fire asa numitele vibrassae. Ele sunt de 3 ori mai adanc infipte in piele decat parul normal. De aceea sunt inconjurate de extrem de multi nervi.

Cu aceste antene ultrasensibile pisica poate se poate misca in intuneric si in spatii inguste. Mustatile sunt atat de sensibile incat pot depista chiar si cele mai mici vartejuri de aer care se formeaza in jurul obiectelor. Teoretic pisicile oarbe se pot descurca foarte bine in vreme ce pisicile fara mustati sunt cu totul neajutorate. Mustatile sunt foarte mobile, ele pot fi rasfirate ca un evantai sau pot fi stranse langa corp. Atunci cand mananca pisica le strange pentru a nu o deranja. Cand vaneaza din contra le rasfira mult inainte pentru a le oferi sensibilitate. Celalalte fire de par de deasupra ochilor de pe obraji si de pe barbie sunt folosite pt. pipait. Si in spatele membrelor anterioare se afla fire de par folosite la pipait care furnizeaza pisicii informatii necesare la catarat sau la prinderea prazii sale. Pernitele pisicii sunt de asemenea foarte sensibile mai ales cele de la labele anterioare. Ele nu asigura doar un mers fara zgomot ci sunt si niste  foarte sensibile organe de simt. Pisicile pot in oarecare masura sa „auda” cu picioarele lor. Pernitele furnizeaza si informatii despre structura si temperatura suprafetei atinse. Ele iubesc caldura si sunt mult mai putin sensibile la caldura decat omul. Temperaturile de pana la 52 grade C nu afecteaza pisicile. Deseori ele stau foarte aproape de foc sau merg pe acoperisul de tabla incins fara sa fie afectate catusi de putin. Aceasta caracteristica pisicile au mostenit-o de la stramosii lor din desert.  Alte parti sensibile ale corpului sunt nasul si buza superioara. Cu ajutorul lor gasesc pisicile nou nascute tatele mamei. Nasul le conduce acolo unde este cel mai cald. Acel loc se gaseste sub burta mamei unde micile pisicute dau peste mancarea lor. Prin lins pisica mama isi curata odraslele pe toata suprafata blanei, inclusiv in zona anala stimuland circulatia periferica din tesutul subcutanat – precum si functiile excretorii ale organismului. Pisicile aud tonuri cu o octava mai mare decat domeniul audio pe care le percepe omul, chiar si acele sunete pe care le emit rozatoarele mici in domeniul ultrasunetelor. Astfel pisica localizeaza foarte precis provenienta zgomotelor- chiar daca momentan este prea comoda pentru vanat. Urechile sunt in asa fel aplicate incat pot fi miscate independent una de cealalta dupa necesitatile pisicilor. Pisicile isi pleaca adesea capul intr-o parte. Acest lucru serveste la localizarea mai buna a zgomotelor. S-a descoperit ca pisicile de numai 3 saptamani aud de 2 ori mai bine decat o pisica matura. Ochii mari ai pisicii   l-au fascinat pe om. Ochii pisicilor pot avea cele mai diferite culori si s-au adaptat vanatului in amurg. Ca si omul pisica vede biocular, aceasta inseamna ca vede simultan cu ambii ochi. Ele au un camp vizual considerabil mai mare decat al omului. Pisica poate vedea excelent si in lumina slaba. Aceasta ii este vital deoarece in ultima instanta animalele pe care vaneaza devin active mai ales pe inserat. Totusi la pisica pupilele se dilata de 3 ori mai mult decat la om. Deoarece pisicile sunt atat de sensibile la lumina, in timpul zilei ele trebuie sa fie protejate de lumina puternica a soarelui. De aceea pisica poate sa-si contracte pupila pana la o fanta ingusta verticala. Se presupune ca pisicile pot deosebii culorile albastru si verde dar percep culorile rosu si oranje doar ca nuante de gri. Ele percep exact atatea culori cate necesar supravietuirii in mediul inconjurator. Limba pisicii este ca si la om de asa numitele papile. Cercetatorii pe care i-au preocupat intrebarea daca pisicile pot deosebi apa dulce , apa sarata si alte substante chimice au aratat ca pisicile percep asemanator noua categoriile acru, amar si sarat. In mod surprinzator se pare ca pisicile nu reusesc sa perceapa notiunea de dulce. Multi proprietari de pisici vor ridica obiectiuni cum ca animalul lor e nebun dupa mancaruri dulci cum ar fi inghetata si prajiturile. Explicatia pentru acest fenomen ar fi aceea ca pisica prefera continutul in grasime a acestor produse sau consistenta lor cremoasa mai degraba decat dulceata acestor produse. Pisicile iubesc hrana cu un continut ridicat de carne si grasime care este consistenta uneori moale alteori crocanta. Le place schimbarea si incearca cu placere tot ce e nou. Chiar daca nasul pisicii este foarte mic acesta scunde in el un labirint de oase si gauri care incalzesc si umezesc aerul  inhalat. Mirosul si gustul sunt strans legate intre ele. Oricine stie ce fade sunt mancarurile daca avem nasul infundat. Si pisicile isi pierd apetitul la infectiile cailor respiratorii. Pentru aceasta ele poseda un organ cu totul deosebit care le ascute simturile olfactive si gustative, asa numitul organ Jacobson. Acesta se afla in cerul gurii in spatele incisivilor si inlesneste pisicii posibilitatea de a recunoaste suplimentar molecule mirositoare pe care le percepe. Pisicica sesizeaza cu placere mirosurile puternice, apreciaza foarte mult parfumurile, mirosul de clor , amoniac sau vanilie.



Buni vanatori

Mobilitatea si rapiditatea sa fac din pisica vanatorul perfect si invidiat de toti. In spatele imaginii unei pisici se ascunde ca si mai inainte un animal de prada. Tactica pe care o aplica pisica asupra viitoarei victime in timpul vanatorii se numeste „stai si asteapta”. Cu ajutorul mirosului pisica ia urma prazii sale. In timp ce-si pandeste victima pisica sta aparent nemiscata dar auzul si vazul incordate la maxim. Indata ce apare prada ataca fulgerator. Pasarile sunt mai greu de prins in acest caz trebuie sa procedeze altfel: se apropie incet de victima sa iar in acest timp se concentreaza cu tot corpul asupra prazii. Ochii nu se indeparteaza de ea iar urechile indreptate in fata pentru a auzi orice zgomot tradator. In acest mod pisica se taraste incet inainte pana la distanta de circa 2 m de victima sa. Un sprint mic si un salt sunt suficiente pentru a atinge pasarea. Datorita faptului ca simturile pisicilor sunt asa de bine dezvoltate si tinand cont si de faptul ca alearga extraordinar de bine pisica poate fii considerata un vanator desavarsit prin excelenta. Pisicile vaneaza indiferent ca le este foame sau nu. De mici stapanesc arta de a se furisa si de a prinde prada- doar muscatura fatala mai trebuie sa o invete de la mama lor. La varsta de 4 luni pisicutele car in gura primele victime fireste inca vii cu care pot exersa. Uneori pisica aduce cu ea acasa prada, pentru ca vrea sa o pastreze acolo intr-un loc sigur. La unele pisici care nu ies aproape niciodata din casa sau apartament acest lucru lipseste din viata lor dar nu putem vorbi bineinteles de indepartarea acestui obicei.

Comunicarea

Pisicile cu exceptia leilor sunt solitare. Numai in timpul imperecherii se intalnesc. Puii sunt crescuti numai de femela singura. Daca conditiile de viata o cer, atunci si pisicile formeaza comunitati. Unde este hrana bogata si adapost se pot vedea mai multe pisici salbatice la un loc. Comunicare intre pisici decurge in principal dupa motto-ul : „Ramai la distanta”. Mesajele se transmit prin semnale de miros pe care omul nu le poate percepe. Daca se ajung la certuri, cea care se supune pleaca pur si simplu. Prin cercetarile care s-au facut la pisicile domestice nu mai putin de 25 de gesturi  si poate mai sunt si altele. Dupa urechile pisicii se pot deduce dispozitia acesteia. O pisica fericita si relaxata ridica urechile tin in fata si asculta linistita, o pisica furioasa intoarce urechile in spate. Daca pisica pandeste o prada isi ascute urechile si le intoarce usor in fata. O pisica pregatita de aparare isi culca urechile strans lipite de cap asta si pentru ca sa si le acopere in cazul unei lupte. Pisica isi exprima starea de spirit prin intregul corp fiecare particica si gest al acesteia insemnand ceva. Mesajele se lasa mai usor interpretate daca observi partile corpului separat. Ca sa poti sa intelegi ce vrea pisica sa spuna trebuie sa ai in vedere inainte de toate pozitia capului, pupilele si pozitia urechilor si a mustatilor si a cozii ssi trebuie sa ai in vedere de asemenea tinuta intregului corp. Cand pisica isi ridica parul de la coada si de pe spate sau de pe intregul corp ea accentueaza cateva parti ale corpului, astfel ea pare mult mai mare. De asemenea si pozitia parului de la mustata ne spune cateva despre dispozitia pisicii. Ca si urechile parul mustatii este tras in fata daca pisica gaseste ceva interesant. Daca se simte amenintata incearca sa se faca mai mica ca sa evite o cearta. In situatia aceasta isi apropie parul mustatii lipit de fata. Coada nu este numai un instrument care o ajuta pe pisica la pastrarea echilibrului ci si la comunicarea ce stabileste intre ea si de o seama cu ea sau fie semnale transmise stapanului cu un anumit scop. Daca o ridica abrupt in sus aceasta un fel de o saluta pe cineva, daca biciuieste cu e a departe puternic de o parte si de alta probabil ca are de lucru cu un adversar care a patruns in teritoriul ei si pe care doreste sa il indeparteze cu orice pret. La frica si enervare pisica isi zburleste in parul cozii si isi castiga respectul cu o coada care capata proportii de 2 ori mai mare decat cea initiala. Simtul mirosului este cel mai dezvoltat simt al pisicii, el joaca in fiecare sfera a vietii ei un rol foarte important. Acest simt ii transmite pisicii atatea informatii cate ii transmite omului vazul. Marcajele prin miros formeaza o componenta importanta a comunicarii intre pisici. Daca o pisica este in calduri aceasta trebuie sa semnalizeze motanilor din apropiere ca este pregatita pentru imperechere. Procesul cel mai direct pentru aceasta semnalizare consta in tipete puternice cu care trage atentia motanului din imediata ei apropiere. Aceasta se numeste si „chemarea”. Pisicile trebuie sa stie sa lase in urma lor si alte mesaje decat cele obisnuite prin care poate sa spuna semenilor lor de ex ca se pot apropia sau sa ramana departe. Aceste marcaje contin informatii despre sexul ei, despre situatia ei sexuala, despre starea ei corporala, cand a trecut ultima oara in acel si multe altele. Daca stapanul isi observa pisica cu mai multa atentie atunci el poate vedea foarte repede unde sunt partile corpului care produc aceste mirosuri si unde sunt dispuse acestea. La barbie, la baze, la ambele parti ale corpului si la baza cozii pisica dispune de glande speciale care produc o substanta uleioasa. Daca pisica se spala ea nu isi curata numai blana ci imprastie secretia glandelor pe toata blana. De cate ori se freaca de alte pisici sau de lucruri prin casa sau de stapanul ei imprastie putin din substanta mirositoare. Daca pisica zgarie un stalp sau mobila ea face mai mult decat sa-si ascuta ghearele. Glandele care se afla printre pernitele labutei secreta un fel de transpiratie care unge perinitele care sa le pastreze astfel suple si receptive. Totodata acest miros informeaza si celelalte pisici despre prezenta ei proprie. Cele mai intensive marcaje de miros sunt cele lasate de excremente si urina. Cine a simtit vreodata mirosul penetrant al unei camere in care a urinat un motan necastrat nu il va uita asa de repede. Animalele care sunt in cautarea partenerului sau care vor sa tina la distanta un rival se folosesc foarte des de metoda prin stropirea cu urina. La stropire pisica ia o pozitie caracteristica cu coada ridicata.



Omul si pisica

Uneori oamenii si pisicile pot sta impreuna-aceasta relatie poate sa fie mai stransa decat intre semenii lor. Nu vom stii niciodata precis cum il vede pisica pe om. Tot ceea ce putem face este sa studiem cu atentie comportamentul ei si sa daca fata de noi se comporta altfel decat fata de semenii ei. Astfel pisicile comunica prin voce mai mult cu omul decat cu semenii lor pentru ca pe aceasta cale pot sa-i comunice dorintele. Relatia dintre om si pisica este uneori exagerata, ca o relatie mama-copil si pisica il considera probabil pe om mama ei. Pisicile ajunse la maturitate manifesta acelasi fel de comportament fata de alte pisici cu care nu au nici un fel de relatie de concurenta. Daca pisica nu accepta si are acelasi comportament, aceasta denota cat de multa incredere are in om.

Sarcina si nasterea

Cu cateva saptamani inaintea nasterii pisica devine nelinistita si incepe sa caute un loc corespunzator in care sa-si aduca puii pe lume. Multe viitoare mame se declara multumite cu un carton sau o cutie construita de stapanul lor. Altele sunt mai pretentioase si isi revendica un loc pe canapea sau sus pe dulapul de haine. Se poate intampla sa-si pregateasca mai multe locuri pentru fatat care in unul din locuri devine prea nesigur sau agitat. Cu cateva ore inainte de a fata, pisica incepe sa se ling[ mai ales in zona vulvara si a tatelor. Cercetatorii presupun ca prin aceasta ea creaza o urma de saliva care dupa fatare conduce puii catre tate. Cand apar primele dureri ale fatarii, pisica respir[ mai repede, uneori chiar pe gura timp in care toarce des. Fiecare dintre pisici se naste intr-un sac amniotic propriu care va fi rupt de catre mama. Cu limba ei aspra linge corpul si fata nou-nascutilor pentru a-i curata de resturi de placenta si pt. a indeparta lichidul amniotic. Daca un pui este expulzat pe jumatate s[ nu trageti de el, ci impingeti-l spre interior si el va fi expulzat mai usor. In primele zile mama nu-si  paraseste puii aproape deloc, daca ea pleaca puii renunta sa manance. In primele zile nu fac altceva decat sa bea si sa doarma. Ele pot sa suga pana la 8 ore pe zisi datorita acestui fapt cresc si se dezvolta foarte repede. La inceput pisicutele nu pot sa-si regleze singure temperatura corpului si miscarile lor sunt neajutorate. Deoarece ochii lor sunt inca inchisi si urechile acoperite de creturi de piele, miros pt. a nu se pierde de mama lor. Mama pisica isi recunoaste [uii atat dupa mieunatul jelitor cat si dupa miros.



Ingrijirea pisicilor adulte

Din punct de vedere al ingrijirii corporale trebuie sa avem in vedere cele 3 categorii in care se pot clasifica pisicile domestice:

Pisicile de apartament care nu parasesc toata viata spatiul inchis al locuintei.

Pisicile care traiesc in semi-libertate ceea ce inseamna ca pleaca  din locuinta omului ori de cate ori doresc.

Pisicile libere care traiesc afara si vin in casa numai pentru hrana sau sa se adaposteasca in cazul unor pericole.                                                                                                     

Parul. Datorita vietii la o temperatura constanta procesul naparlirii nu mai are loc rapid, de 2 ori pe an, ci pierderea parului are loc treptat aproape toata viata. Ca sa evitam umplerea locuintei cu par trebuie sa obisnuim pisica din primele luni de viata sa fie pieptanata zilnic, cu un piaptan des si apoi periata.Nu exista nici o contraindicatie in privinta baii generale, dar pisica fiind un animal curat care isi face toaleta zilnic, nu este cazul sa fie spalata decat daca este murdara.Trebuie sa nu uitam ca pisica este un animal care se linge pe blana de mai multe ori pe zi. Daca nu vom face indepartarea parului mort prin pieptanare sau prin tundere.

Pisicile care traiesc in libertate au nevoie de ascutimea ghearelor pt. a se catara in copaci , a-si prinde hrana si aparare. Pisicile care locuiesc in apartament nu au posibilitatea sa-si foloseasca ghearele, acestea cresc prea lungi ;i devin suparatoare pt. animal in timpul mersului. Se recomanda folosirea unor bucati de lemn moale, cilindrice, fixata pe o cruce de lemn pt. a-i asigura mobilitatea pe care pisica isi ascute ghearele.

Imaginea actuala a pisicii este aceea de animal util si dragalas extrem de agreat de oameni si raspandite pe intreaga planeta.

Cert este ca pisica ramane pt. oameni o relatie veche,  un companion de lunga durata.

Bibliografie:

„Despre pisici” Editura ARTPRESS, Timis 2003 , Profesor Falca  Constantin

Pisici, ghid complet, Editura Aguila 1993, Prof. Claire Bessant

INTERNET








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Imagini hazlii cu animale - animale haioase
FAMILIA SITTIDAE, Specia SITTA EUROPAEA
REFUGII PENTRU FAUNA DE INTERES CINEGETIC
BAZELE AMELIORATIVE ALE POTRIVIRII PERECHILOR LA ANIMALELE DOMESTICE
FAMILIA CERTHIIDAE, Specia CERTHIA FAMILIARIS, Specia TICHODROMA MURARIA
EFECTIVELE POPULATIILOR FAUNEI DE INTERES CINEGETIC
Biotina in nutritia animalelor
DINAMICA SI REPRODUCEREA POPULATIILOR FAUNEI DE INTERES CINEGETIC


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu