Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » etica deontologie
Codul de conduita al functionarilor publici

Codul de conduita al functionarilor publici


Codul de conduita al functionarilor publici

1. Comentarii cu privire la obiectivele si scopurile adoptarii

Codului de conduita a functionarilor publici

Am afirmat anterior ca, prin adoptarea si intrarea in vigoare a Codului de conduita a functionarilor publici, au fost puse bazele unui cadru normativ si institutional pentru morala si etica functiei publice si a functionarilor publici din tara noastra. Cu toate scaparile si limitele sale, Codul de conduita a functionarilor publici, sanctioneaza unele dintre normele esentiale de comportare pe care sunt tinute sa le respecte persoanele numite in functii publice de autoritate. Acest act normativ se constituie in prima incercare reusita de institutionalizare a principalelor reguli de comportament, de moralitate, echitate si etica din administratia publica.

In opinia autorilor, Codul insereaza, in cuprinsul Capitolului II, in mod detaliat, drepturile si indatoririle functionarilor publici in exercitarea functiilor publice, printre care se regaseste si interdictia de a solicita ori accepta cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica care le-ar putea influenta impartialitate in exercitarea functiilor publice detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.



Codul prevede, ca element al garantiei respectarii normelor prevazute in cuprinsul sau, ca incalcarea dispozitiilor sale de catre functionarul public poate atrage raspunderea disciplinara, in situatiile in care prin faptele culpabile se creeaza prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

In acest sens, s-a stabilit ca atributiile de conducere si de control ale aplicarii prevederilor Codului sa revina Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care poate fi sesizata cu privire la o incalcare sau alta. Revine, evident, in conformitate cu reglementarea oferita de Statutul functionarilor publici, comisiilor de disciplina sarcina de a examina si cerceta asemenea fapte si de a propune masurile administrative, indeosebi de ordin disciplinar, care se cuvin.

In cuprinsul Capitolului I sunt precizate domeniul de aplicare si principiile generale. Astfel, se arata ca, actul normativ reglementeaza normele de conduita a functionarilor publici si ca acestea sunt obligatorii pentru functionarul public precum si pentru persoanele care ocupa temporar o functie publica din cadrul autoritatii sau institutiei publice .

Obiectivele noii reglementari sunt cuprinse in cuprinsul articolului 2, precizandu-se ca ea urmareste sa asigure cresterea calitatii serviciului public, buna administrare in realizarea interesului public, precum si eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie, prin:

a)     reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realizarii unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei, a functiei publice si al functionarilor publici;

b)    informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte din partea functionarilor publici in exercitarea functiilor publice;

c)     crearea unui climat de incredere si respect reciproc intre cetatenii si functionarii publici, pe de o parte, si intre cetateni si autoritatile publice, pe de alta parte.

In referire la principiile generale care trebuie sa guverneze conduita profesionala a functionarului public, acestea apar formulate in articolul 3, astfel:

a)     suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;

b)    prioritate interesului public, principiu conform caruia in exercitarea functiei publice functionarii publici au indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal;

c)     asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;

d)    profesionalismul, principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;

e)     impartialitatea si independenta, principiu conform caruia functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea functiei publice;

f)      integritatea morala, principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie;

g)     libertatea gandirii si a exprimarii, principiu conform caruia functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;

h)    cinstea si corectitudinea, principiu conform caruia in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu functionarii publici trebuie sa fie de buna-credinta;

i)      deschiderea si transparenta, principiu conform caruia activitatile desfasurate de functionarii publici in exercitarea functiei lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor.

Legiuitorul a tinut sa redefineasca termenii utilizati spre mai buna intelegere a textului, desi continutul acestora nu modifica definitiile anterioare din legislatia referitoare la functia publica si functionarii publici, conflictul de interese s.a., astfel:

a)     functionar public - persoana numita intr-o functie publica in conditiile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici;

b)     functie publica - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale;

c)     interes public - acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte;

d)     interes personal - orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altii, de catre functionarii publici prin folosirea reputatiei, influentei, facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care au acces, ca urmare a exercitarii functiei publice;

e)     conflict de interese - acea situatie sau imprejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al functionarului public contravine interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea afecta independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei publice detinute;

f)      informatie de interes public - orice informatie care priveste activitatile sau care rezulta din activitatile unei autoritati publice ori institutii publice, indiferent de suportul ei;

g)     informatie cu privire la date personale - orice informatie privind o persoana identificata sau identificabila.

In legatura cu modalitatea in care legiuitorul roman a ales sa formuleze obiectivele reglementarii, domeniile de aplicare si principiile generale, constatam anumite diferente comparativ cu modelul oferit prin Recomandarea R.2000/10 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. Reglementarea oferita de Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici este mai zgarcita in enuntarea notiunilor si scopurilor urmarite decat cea oferita de recomandarea precizata. Aceasta din urma invoca, printre altele, argumentele esentiale care pot conferi greutate si solemnitate unui asemenea act: importanta administratiei publice si rolul esential in dezvoltarea democratica a statelor; rolul cheie al functionarilor din administratia publica; importanta stabilirii cu claritate si exactitate a drepturilor si mai ales a obligatiilor specifice pentru toti functionarii publici; necesitatea asigurarii conditiilor materiale si juridice corespunzatoare pentru indeplinirea sarcinilor; necesitatea ca normele Codului sa fie aplicate tuturor functionarilor publici si chiar persoanelor angajate de entitatile private insarcinate sa desfasoare atributii de serviciu public; specificarea faptului ca normele Codului fac parte dintre conditiile obligatorii impuse de administratie pe timpul indeplinirii unei functii publice; atragerea atentiei functionarilor publici ca ei insisi sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru a se conforma dispozitiilor Codului; precizarea responsabilitatilor ce revin conducerilor autoritatilor sau institutiilor publice si functionarilor publici cu drept de conducere, coordonare sau control a altor functionari publici de a-i ajuta sa respecte normele si sa previna orice incalcare a lor.

O comparatie sumara a denumirilor normelor care sunt reglementate de Codul roman de conduita cu cele utilizate in Recomandarea R.2000/6 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei ne arata ca au fost ignorate sau excluse norme cum sunt cele care se refera la: obligatia de a se achita de indatoririle ce revin functionarilor publici (articolul 4); cerinta de a fi onest, impartial si eficient si de a actiona cu competenta, echitate si intelegere netinand cont decat de interesul public (articolul 5); obligatia de a tine cont de drepturile, obligatiile si de interesele legitime ale cetatenilor (articolul 6); responsabilitatea functionarului public in fata sefului sau ierarhic (articolul 10); obligatia de a face raport (articolul 12); conduita in situatiile de conflicte de interese (articolul 13); interesele exterioare incompatibile (articolul 15); protectia vietii private a functionarilor public (articolul 17); reactia fata de oferirea de avantaje nedatorate (articolul 19); vulnerabilitatea la influenta altuia (articolul 20); verificarea integritatii (articolul 24); responsabilitatea superiorilor ierarhici (articolul 25); incetarea functiei publice (articolul 26); relatiile cu fostii functionari publici (articolul 27).

Sub aspectul formei de redactare, observam ca legiuitorul roman a uzat, si de aceasta data, de inserarea unor principii in textul articolelor care definesc normele de conduita, ale caror formulari sunt imprecise, greu de inteles, interpretat si/sau de aplicat, comparativ cu autorii Recomandarii R.2000/10. Spre exemplu, atunci cand se opreste asupra "Libertatii opiniilor" se specifica: "In indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarul public are obligatia de a respecta demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitate" sau "In activitatea lor, functionarii publici au obligatia de a nu se lasa influentati de considerente personale sau de popularitate"


Criticabila este si lipsa de precizari din cadrul dispozitiilor generale sau a dispozitiilor finale cu privire la eventualitatea completarii sau corelarii dispozitiilor Codului cu alte dispozitii legale care contin indatoriri de serviciu ale functionarilor publici sau care institutionalizeaza conflictele de interes si regimul incompatibilitatilor cum sunt Statutul functionarilor publici Capitolul V "Drepturi si indatoriri" sau Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, Titlul IV "Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice".

Codul deontologic nu dispune nici cu privire la conexiunile ce ar trebui facute in domeniul constatarii abaterilor si al aplicarii sanctiunilor cu prevederile generale din Statutul functionarilor publici. Oare nerespectarea tuturor normelor din Codul de conduita reprezinta abateri ? Ar trebui ele adaugate faptelor prevazute in articolul 65 alineat 2, si in acest caz Statutul functionarilor publici ar trebui republicat ? A renuntat oare legiuitorul la intentia de a stabili prin lege chiar acele fapte pe care le considera abateri ce pot fi sanctionate disciplinar ? Atunci cand se refera la raspunderea functionarilor publici, Codul deontologic stipuleaza ca "incalcarea dispozitiilor sale atrage raspunderea disciplinara "in conditiile legii", comisiile de disciplina au competenta .. "in conditiile legii", sau ca functionarii publici raspund "potrivit legii" in cazurile in care .".

Prezentarea principalelor norme de conduita profesionala functionarilor publici in Codul de Conduita a Functionarilor Publici

Capitolul II al Codului de conduita insereaza in cuprinsul a doar 14 articole ceea ce legiuitorul a considerat ca reprezinta normele generale de conduita ale functionarilor publici, astfel: asigurarea unui serviciu public de calitate (articolul 5); loialitatea fata de Constitutie (articolul 6), loialitatea fata de autoritatile si institutiile publice (articolul 7); libertatea opiniilor (articolul 8); activitatea publica (articolul 9); activitatea politica (articolul 10); folosirea imaginii (articolul 11); cadrul relatiilor (articolul 12); conduita si relatiile internationale (articolul 13); interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor (articolul 14); participarea la procesul de luare a deciziilor (articolul 15); obiectivitate in evaluare (articolul 16); folosirea prerogativelor de putere publica (articolul 17); utilizarea resurselor publice (articolul 18); si limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri (articolul 19).

In cele ce urmeaza vom aborda, cu succinte observatii si considerente, modul de reglementare a normelor de conduita profesionala specifice functionarilor publici, astfel:

  • Codul ridica la rang de principiu asigurarea unui serviciu public de calitate [2], stabilind obligatia functionarilor publici de a participa activ la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, pentru realizarea atributiilor institutiilor publice. In exercitarea functiei publice, functionarii publici au obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice;
  • In articolul care reglementeaza loialitatea fata de Constitutie si fata de legile tarii [3], este prevazuta si obligatia functionarilor publici de a se conforma dispozitiilor legale privind restrangerea unor drepturi, datorata naturii functiilor publice detinute.
  • Functionarii publici au obligatia de a apara in mod loial prestigiul autoritatii sau institutiei publice [4] in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act fata de care poate produce prejudicii imaginii ori intereselor legale ale acesteia.

In completarea obligatiilor care le revin functionarilor din Statutul functiei publice, Codul de conduita prevede ca acestora le este interzis:

a)     sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b)    sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea are calitatea de parte;

c)     sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

d)    sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea functiei publice, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile institutiei sau ale unor functionari publici, precum si ale persoanelor fizice sau juridice;

e)     sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice sau de alta natura impotriva statului ori autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

Aceste obligatii subzista si dupa incetarea raportului de serviciu, pentru o perioada de 2 ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termene. Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care contin asemenea informatii, la solicitarea reprezentantilor unei alte autoritati sau institutii publice, este permisa numai cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public respectiv isi desfasoara activitatea.

Prevederile Codului de conduita nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligatia legala a functionarilor publici de a furniza informatii de interes public celor interesati, in conditiile legii.

  • Codul mai cuprinde prevederi cu privire la libertatea opiniilor [5], mentinand obligatia functionarului ca, in indeplinirea atributiilor de serviciu, sa respecte demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
  • Conform legii, activitatea publica [6], respectiv relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre functionarii publici desemnati in acest sens de conducatorul autoritatii sau institutiei publice. Functionarii publici desemnati sa participe la activitati sau dezbateri publice, in calitate oficiala, trebuie sa respecte limitele mandatului de reprezentare incredintat de conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea. In cazul in care nu sunt desemnati in acest sens, functionarii publici pot participa la activitati sau dezbateri publice, avand obligatia de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatii sau institutiei publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea.
  • Cu privire la activitatea politica a functionarilor publici, Codul prevede ca acestora le este interzis [7]:

a)    sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b)    sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica;

c)    sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatii sau sponsorizari partidelor politice;

d)    sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, insemne sau obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora.

  • Cu privire la folosirea imaginii proprii [8], in considerarea functiei publice detinute, functionarilor publici le este interzis sa permita utilizarea numelui sau imaginii proprii in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si in scopuri electorale.
  • Cadrul relatiilor in exercitarea functiei publice este reglementat de articolul 1 Astfel, functionarii publici au obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor din cadrul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei publice, prin:

a)     intrebuintarea unor expresii jicnitoare;

b)    dezvaluirea unor aspecte ale vietii private;

c)     formularea unor sesizari sau plangeri calomnioase.

  • Functionarii publici trebuie sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor. Functionarii publici au obligatia sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, prin:

a)     promovarea unor solutii similare sau identice raportate la aceeasi categorie de situatii de fapt;

b)    eliminarea oricarei forme de discriminare bazate pe aspecte privind nationalitatea, convingerile religioase si politice, starea materiala, sanatatea, varsta, sexul sau alte aspecte.

  • Conduita in cadrul relatiilor internationale este prevazuta in cuprinsul articolului 13, astfel: functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international au obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si autoritatii sau institutiei publice pe care o reprezinta. In relatiile cu reprezentantii altor state, functionarilor publici le este interzis sa exprime opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale. In deplasarile externe, functionarii publici sunt obligati sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si le este interzisa incalcarea legilor si obiceiurilor tarii gazda.
  • Cu privire la interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor [9], Codul de conduita stabileste expres ca le este interzis functionarilor publici sa accepte cadouri, servicii si avantaje. Functionarii publici nu trebuie sa solicite sau sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor sau persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea functiilor publice detinute sau pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.
  • In procesul de luare a deciziilor [10], functionarii publici au obligatia sa actioneze conform prevederilor legale si sa-si exercite capacitatea de apreciere in mod fundamentat si impartial. Functionarilor publici le este interzis sa promita luarea unei decizii de catre autoritatea sau institutia publica, de catre alti functionari publici, precum si indeplinirea atributiilor in mod privilegiat.
  • Codul prevede ca, in exercitarea atributiilor specifice functiilor publice de conducere functionarii trebuie sa dea dovada de obiectivitate [11]. Functionarii publici de conducere au obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, atunci cand propun sau aproba avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii, ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzand orice forma de favoritism ori discriminare. Se interzice functionarilor publici de conducere sa favorizeze sau sa defavorizeze accesul sau promovarea in functia publica pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate etc.
  • Folosirea prerogativelor de putere publica :Este interzisa folosirea de catre functionarii publici a prerogativelor functiei publice detinute, in alte scopuri decat cele prevazute de lege. Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori actiuni de control, functionarilor publici le este interzisa urmarirea obtinerii de foloase sau avantaje in interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

Functionarilor publici le este interzis sa foloseasca pozitia oficiala pe care o detin sau relatiile pe care le-au stabilit in exercitarea functiei publice, pentru a influenta anchetele interne ori externe sau pentru a determina luare unei asemenea masuri.

Functionarilor publici le este interzis sa impuna altor functionari publici sa se inscrie in organizatii sau asociatii, indiferent de natura acestora, sau sa le sugereze acest lucru, promitandu-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

  • Utilizarea resurselor publice : Functionarii publici sunt obligati sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, sa evite producerea oricarui prejudiciu, actionand in orice situatie sau un bun proprietar. Functionarii publici au obligatia sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand autoritatii sau institutiei publice, numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei publice detinute. Functionarii publici trebuie sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, folosirea utila si eficienta a banilor publici, in conformitate cu prevederile legale. Functionarilor publici care desfasoara activitati publicistice in interes personal sau activitati didactice, le este interzis sa foloseasca timpul de lucru sau logistica autoritatii sau institutiei publice pentru realizarea acestora.
  • Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri Orice functionar public poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiile legii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:

a)     cand a luat la cunostinta, in cursul sau ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, despre valoarea sau calitatea bunurilor care urmeaza sa fie vandute;

b)    cand a participat, in exercitarea atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii bunului respectiv;

c)     cand poate influenta operatiunile de vanzare sau cand a obtinut informatii la care persoanele interesate de cumpararea bunului nu au avut acces.

3. Coordonarea si controlul aplicarii normelor de conduita profesionala

Transformand regulile de conduita si morala in veritabile norme juridice, Codul de conduita stabileste care sunt modalitatile de control si coordonare a modului de respectare a acestor norme. Intregul Capitol III al legii cuprinde reglementari in acest sens, cu referire expresa la rolul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in acest demers.

Astfel, Agentia Nationala a Functionarilor Publici coordoneaza si controleaza aplicarea normelor prevazute de prezentul Cod de conduita, exercitand urmatoarele atributii:

a)     urmareste aplicarea si respectarea, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, a prevederilor Codului de conduita;

b)    primeste petitii si sesizari privind incalcarea prevederilor prezentului Cod de conduita;

c)     formuleaza recomandari de solutionare a cazurilor cu care a fost sesizata;

d)    elaboreaza studii si cercetari privind respectarea prevederilor prezentului Cod de conduita;

e)     colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale care au ca scop promovarea si aplicarea intereselor legitime ale cetatenilor in relatia cu functionarii publici.

Prin activitatea sa, Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu poate influenta derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate fi sesizata de orice persoana cu privire la:

a)     incalcarea prevederilor prezentului Cod de conduita de catre un functionar public;

b)    constrangerea sau amenintarea exercitata asupra unui functionat public, pentru a-l determina sa incalce dispozitii legale in vigoare sau sa le aplice necorespunzator.

Sesizarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici nu exclude sesizarea comisiei de disciplina competente potrivit legii. Functionarii publici nu pot fi sanctionati sau prejudiciati in nici un fel pentru sesizarea cu buna-credinta a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici sau a comisiei de disciplina competente, in conditiile legii.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici va verifica actele si faptele pentru care a fost sesizata, cu respectarea confidentialitatii privind identitatea persoanei care a facut sesizarea. Sesizarile inaintate Agentiei Nationale a Functionarilor Publici vor fi centralizate intr-o baza de date necesara pentru:

a)     identificarea cauzelor care determina incalcarea normelor de conduita profesionala;

b)    identificarea modalitatilor de prevenire a incalcarii normelor de conduita profesionala;

c)     adoptarea masurilor privind reducerea si eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Rezultatele activitatii de cercetare se consemneaza intr-un raport, pe baza caruia Agentia Nationala a Functionarilor Publici va formula o recomandare catre autoritatea sau institutia publica respectiva cu privire la modul de solutionare a situatiei cu care a fost sesizata.

Recomandarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici va fi comunicata:

a)     functionarului public sau persoanei care a formulat sesizarea;

b)    functionarul public care face obiectul sesizarii;

c)     conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public care face obiectul sesizarii isi desfasoara activitatea.

In termen de 30 de zile lucratoare de la data solutionarii, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici modul de solutionare a masurilor prevazute in recomandare. In cazul in care, in situatia sesizata sunt implicati conducatorul autoritatii sau institutiei publice ori adjunctii acestuia, recomandarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici va fi transmisa si structurii ierarhic superioare institutiei sau autoritatii publice sau, dupa caz, primului-ministru.

Raportul anual cu privire la managementul functiei publice si al functionarilor publici, care se intocmeste de Agentia Nationala a Functionarilor Publici si se prezinta Guvernului, trebuie sa cuprinda si urmatoarele date:

a)     numarul si obiectul sesizarilor privind cazurile de incalcare a normelor de conduita profesionala;

b)    categoriile si numarul de functionari publici care au incalcat normele de conduita morala si profesionala;

c)     cauzele si consecintele nerespectarii prevederilor Codului de conduita;

d)    evidentierea cazurilor in care functionarilor publici li s-a cerut sa actioneze sub presiunea factorului politic;

e)     recomandarile propuse;

f)      autoritatile sau institutiile publice care nu au respectat recomandarile.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate sa prezinte in raportul anual, in mod detaliat, unele cazuri care prezinta un interes deosebit pentru opinia publica.

Pentru a nu fi lipsit de finalitate, Codul de conduita contine, incepand cu articolul 24 "Raspunderea", sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor sale. Se stabileste expres ca incalcarea dispozitiilor Codului de conduita atrage raspunderea disciplinara a functionarilor publici, in conditiile legii. Comisiile de disciplina au competenta de a cerceta incalcarea prevederilor Codului de conduita si de a propune aplicarea sanctiunilor disciplinare.

In cazurile in care faptele savarsite intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, vor fi sesizate organele de urmarire penala competente, in conditiile legii. Functionarii publici raspund potrivit legii si in cazurile in care, prin faptele savarsite cu incalcarea normelor de conduita profesionala creeaza prejudicii persoanelor fizice sau juridice.



A se vedea, Legea nr.7/18 februarie 2004 (Monitorul Oficial nr.157 din 23 februarie 2004) articolele 1 si

Idem, op. cit., articolul 5.

Idem, articolul 6 alineatele 1 si 2: "Functionarii publici au obligatia, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile ce le revin, cu respectarea eticii profesionale".

Ibidem, articolul 7 alineat 1

Ibidem, articolul 8 alineatele 1 si

Ibidem, articolul 9.

Ibidem, articolul 10.

Ibidem, articolul 11.

Ibidem, articolul 14.

Ibidem, articolul 15.

Ibidem, articolul 16.

Ibidem, articolul 17.

Ibidem, articolul 18.

Ibidem, articolul 19.

Ibidem, articolul 20 si urmatoarele.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.