Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » etica deontologie
Motivatia recasatoriei

Motivatia recasatoriei


Motivatia recasatoriei

Schimbarea mentalitatilor si a obiceiurilor a condus la eliminarea discriminarilor in dauna cetatenilor divortati, si in munca, si in raporturile sociale. Cu toate ca o persoana poate trece in viata prin mai multe casatorii, nu putem considera casatoria doar o uniune temporala10. Indiscutabil, casatoria nu e pe cale de disparitie, dar criza amintita este determinata si de evolutia reglementarii divortului, si in mod corespunzator, a fenomenului divortialitatii, cauza fiind usurinta desfacerii casatoriei. Ritmul alert, proportiile masive ale transformarii, se reflecta si in mentalitatea oamenilor, in reprezentarea pe care si-o fac acestia despre casatorie. Aceste schimbari ne pot explica, de pilda, previziunile lui Toffler11 despre "poligamia succesiva", ca forma de casatorie a societatii viitorului, care nu se sprijina pe altceva decat pe facilitatea divortului si pe usurinta recasatoririi.Ca si cauze importante ale recasatoririi, ar fi cresterea considerabila, pe de o parte, a sperantei de viata, iar, pe de alta parte, scaderea probabilitatii de viata comuna a cuplului conjugal, dupa Zlatescu12.

Pierderea unui partener prin divort a fost adesea comparata cu pierderea prin moarte a acestuia. Durerea care insoteste divortul poate sa conduca la depresii si anomie prelungita, in care viata pare fara rost, si Sa rcinile de fiecare zi sa fie lipsite de semnificatie. Keatson si colegii13 au identificat multe similaritati in sentimentul divortatilor si vaduvilor, desi faptul ca partenerul a plecat de buna voie va lasa pe unii divortati mai umiliti si cu mai multa amaraciune decat suporta, in general, vaduvii. Cei divortati tind, adesea, sa fie considerabil mai tineri decat vaduvii, si deci, cu o probabilitate mai mare sa se recasatoreasca, dar readaptarea e complicata in ambele situatii, atunci cand se mentin sentimente de manie, respingere sau vinovatie.



Recasatorirea poate avea loc in imprejurari diferite. Fiecare dintre partenerii noului cuplu pot sa fi fost inainte singuri, divortati sau vaduvi, putandu-se ajunge pana la opt combinatii posibile14. O data cu cresterea ratei divorturilor, nivelul recasatoriilor a inceput sa creasca, iar un procent tot mai mare de recasatorii sa afecteze persoane divortate. In anii '60, rata recasatoriilor a crescut rapid, prelungindu-se catre sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90. Astazi, in 28% dintre casatorii exista cel putin o persoana care a mai fost casatorita. Pana la varsta de 35 de ani, majoritatea recasatoriilor afecteaza persoane divortate. Mai tarziu, creste proportia de recasatorii cu vaduvi sau cu vaduve, iar pe la 55 de ani, procentul acestor recasatorii este mult mai mare decat cel ce urmeaza divorturilor15.

Oricat ar parea de ciudat, cel mai bun mod pentru a-si spori sansele de a se casatori, pentru ambele sexe, este de a mai fi fost casatorit inainte! Persoanele care au mai fost casatorite si au divortat, au mai multe sanse sa se recasatoreasca decat cele singure, din grupurile respective de varsta care doresc sa se casatoreasca pentru prima data.

La toate nivele de varsta, barbatii divortati se recasatoresc mai usor decat femeile divortate; se recasatoresc trei din patru femei divortate si cinci din sase barbati divortati. Deci, statistic vorbind, observam ca recasatoria are mai putin succes decat prima casatorie. Rata divorturilor in urma celei de-a doua casatorii este mai inalta decat cea dupa prima casatorie16. Cu toate acestea, recasatoria nu este sortita esecului. Cei care au fost divortati pot avea mai mari asteptari de la casatorie decat cei care nu au fost deloc casatoriti. De aceea, ei pot fi mai curand gata sa renunte la o casatorie noua decat cei care s-au casatorit pentru prima data. Este posibil ca recasatoriile care rezista sa fie mai Sa tisfacatoare, in medie, decat primele.

Printre posibilele explicatii ale aparitiei familiei reconstituite ar fi acelea legate de "nevoia de celalalt", nevoia de dragoste si solidaritate17. Doar o pasiune puternica pentru partener sau o protectie materiala si afectiva ar putea justifica unirea a doua configuratii monoparentale, bantuite de greutati socio-economice. De cele mai multe ori, insa, cei doi factori nu actioneaza conjugat. De aceea, familiile reconstituite care valorizeaza si au la baza viata sexuala si componenta afectiv-emotionala, in absenta bunastarii materiale, vor fi nevoite sa faca fata cu greu dificultatilor economice la care acestea vor fi supuse. De cealalta parte, familiile reconstituite care isi au temeiul doar in ratiuni economice, partenerii casatorindu-se pentru a oferi o viata mai usoara copiilor lor, vor neglija latura afectiv-sexuala, ceea ce - in timp - va induce tensiuni, frustrari, conflicte.

Studiile facute pe aceste familii au aratat ca, indiferent de cauzele care le-au generat, ele accentueaza functia de solidaritate, cel putin in prima parte a existentei lor18. Solidaritatea ii uneste, ii face sa treaca impreuna peste greutatile in fata carora, ar fi ramas singuri.

Divortul duce la o saracire a mamei, care poate avea in custodie copiii din mariajul anterior, si la o crestere a situatiei materiale a tatalui ramas singur. Oricare ar fi optiunea exprimata, copiii sunt, in general, incredintati mamei. Aceasta percepe, de obicei, o "prestatie compensatorie" sub forma de capital sau de renta lunara indexata. Numai 35% din pensiile alimentare sunt platite regulat si integral19. Divortul are o influenta negativa asupra copiilor minori care, o data cu destramarea familiei inceteaza, ca o consecinta fireasca, sa se mai bucure de ambianta familiala, necesara dezvoltarii lor psiho-fizice din copilarie.

Odata cu pronuntarea divortului, instanta judecatoreasca este obligata sa rezolve si problema incredintarii spre crestere si educare a copiilor minori rezultati din casatorie, sau care au regimul legal al copiilor din casatorie20. In cele ce urmeaza, vom analiza aceasta problema:

a)Incredintarea copiilor minori. Odata cu pronuntarea divortului, instanta de judecata va hotari caruia dintre parinti ii vor fi incredintati copiii minori. La incredintare se va tine seama exclusiv de interesele copilului, in care scop va avea in vedere varsta, sexul copilului, atasamentul fata de unul din parinti, posibilitati de crestere si de educare ale fiecaruia dintre parinti, moralitatea acestora, etc. Faptul ca unul dintre parinti are conditii materiale precare, iar celalalt le are foarte bune, nu poate determina singur incredintarea copilului aceluia dintre parinti care are o stare materiala mai buna, de vreme ce parintele cu stare materiala precara poate asigura copiilor conditii morale mai bune. Deci, accentul principal cade pe conditiile morale in incredintarea copiilor. Parintele care este vinovat de desfacerea casatoriei poate primi custodia copiilor, deoarece instanta poate hotari ca "un sot rau nu este neaparat un parinte rau".

b)Exercitarea ocrotirii parintesti privind persoana copilului. Ca urmare, parintele divortat, caruia i s-a incredintat copilul, exercita cu privire la acesta drepturile parintesti, iar parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul, pastreaza dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala. Astfel, acestuia ii sunt permise21 vizitarea copilului la locuinta parintelui caruia nu i-a fost incredintat, vizitarea copilului la scoala, petrecerea vacantelor scolare la ambii parinti, etc.

Ca urmare a divortului, copiii minori trebuiesc intretinuti si ocrotiti parinteste. In acest sens, parintii sunt obligati sa suporte cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, stabilindu-se astfel, o pensie de intretinere acordata parintelui caruia ii e incredintat copilul. In cazul incredintarii minorului unuia dintre parinti, ca urmare a divortului, beneficiul contractelor de inchiriere revine sotului caruia i s-au incredintat copiii, indiferent daca acestia au rezultat din casatoria respectiva sau dintr-o casatorie anterioara22. Drept urmare, una din cauzele recasatoriei ar putea fi cea legata de obtinerea unei locuinte, in urma recasatoririi cu o persoana care dispune de aceasta facilitate.

Parintii singuri care au in ingrijire copii, pot recurge la recasatorie pentru a readuce starea de echilibru in universul sentimental al copilului, cu toate ca aceasta masura poate readuce rar echilibrul23. Recasatoria pune probleme noi: cere, in orice caz, parintelui "nou" calitati in genere exceptionale din punct de vedere psiho-educativ.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.