Administrarea medicamentelor pe cale orala

Administrarea medicamentelor pe cale orala

Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor. Peroral se introduc in organism medicamente lichide si solide.

Medicamentele lichide pot fi sub forma de :

solutii -> substante dizolvate in apa si alcool ;

mixturi -> amestecuri de solutii sau solutii cu substante insolubile care raman in suspensie ;

infuzii -> sunt solutii extractive care se obtin din produse vegetale (de obicei frunze, flori), mentinute in contact cu apa la o temperatura aproape de fierbere ;

decocturi -> solutii extractive obtinute prin fierberea unor produse vege­tale de consistenta tare (seminte, radacini, coji) in apa ;

tincturi -> solutii extractive alcoolice, obfinute din produse de origine vegetala sau animala ;

extracte -> lichide rezultate din concentrarea solutiilor extractive obtinute din produse vegetale sau animale;

uleiuri

emulsii -> preparate din doua lichide ce nu se pot amesteca, unul fiind
dispersat in celalalt.

Medicamentele solide pot fi sub forma de :

pulberi

tablete (comprimate) -> discuri mici de diferite marimi si culori;

drajeuri -> forme medicamentoase asemanatoare tabletelor, dar acoperite cu un strat protector, colorat diferit, care are rolul de a masca gustul, mirosul preparatului sau de a-I preveni degradarea, protejandu-1 fata de agentii atmosferici. In unele cazuri stratul protector favorizeaza actiunea medicamentului numai in intestin.

granule -> preparate farmaceutice de forma sferica sau vermiculara;

mucilagii

Se va renunta la calea orala numai daca :

medicamentul se descompune sub influenta sucurilor digestive sau este inactivat ;

bolnavul refuza luarea medicamentului pe gura;

este nevoie de o actiune prompta;

medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei stomacale;

in stari comatoase (lipsa reflexului de deglutie);

medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva;

daca medicul doreste sa ocoleasca sistemul venei porte.

Efectul medicamentelor administrate per oral poate fi :

local

dizolva mucozitatile de pe peretii gastro-intestinali

favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor

protejeaza mucoasa gastro-duodenala

excita peristaltismul (unele purgative) sau, din contra, il inhiba (spasmoliticele)

modifica procesele digestive din stomac si intestine

dezinfecteaza tubul digestiv

scad procesele fermentative din tubul digestiv .

general -> medicamentele se resorb la nivelul mucoaselor digestive, patrund in sange si isi desfasoara actiunea fie asupra organismului in intregime (ca de ex. antibioticele, calmantele, hipnotice ), fie numai asupra unor organe sau aparate, dar prin intermediul acestora influenteaza starea si functionalitatea intregului organism (cardiotonicele, antiasmaticele etc.).

Medicamentele lichide se administreaza ca atare sau diluate cu apa, ceai, apa minerala sau lapte.Doza de medicament activ se exprima in grame si submultiplii acestuia . Medicamentele sosesc de la farmacie in solutii, tincturi etc.; substanta activa reprezinta doar o parte a lor.

Pentru ca asistenta sa aiba posibilitatea de a transforma cifrele dozajului in unitati practice de masura cu care lucreaza, ea trebuie sa cunoasca concentratia solutiilor medicamentoase, precum si capacitatea aproximativa a unitatilor sale de masura : paharele, lingurile, picuratoarele etc.

Astfel:

ceaiurile, apele minerale, unele siropuri etc. , se administreaza in pahare. Asistenta trebuie sa stie ca:

1 pahar de apa -> aprox. la 200 g apa

1 pahar de vin -> aprox. la 100 g apa

1 ceasca cafea -> aprox. la 50 g apa

solutiile, mixturile, decocturile, infuziile etc. se administreaza in linguri. Asistenta trebuie sa stie ca:

1 lingurita de ceai orespunde la -> 5 g apa

-> 6,5 g sirop

-> 4,5 g ulei

- 1 lingura de supa corespunde aproximativ la -> 15 g apa

-> 20 g sirop

-> 12,5 g ulei.

3) tincturile, extractele, unele solutii formate din medicamente cu actiune puternica se administreaza sub forma de picaturi. Picaturile trebuie foarte exact numerate , iar pentru picurare farmacia trimite de obicei medicamentul in sticle picuratoare cu dop slefuit. In lipsa acestora, asistenta va utiliza pipete picuratoare cu sectiune de 1 mm diametru .

Deoarece prescrierea medicamentelor se exprima in multiplii si submultiplii unui gram de substanta pura, asistenta trebuie sa calculeze doza necesara bolnavului din concentratia solutiei in care soseste medicamentul din farmacie, precum si din numarul de picaturi care corespund unui gram din solventul in care substanta active a fost dizolvata .Astfel, asistenta trebuie sa stie ca :

1g solutie apoasa -> aprox. 20 de picaturi

1g solutie alcoolica -> aprox. 60 picaturi

1g solutie uleioasa -> 45-50 de picaturi

1g tinctura alcoolica -> 52-60 de picaturi .

Pentru unele medicamente lichide se mai pot utiliza paharele gradate, pe care sunt gravate valori corespunzatoare capacitatii lingurii de supa, de desert, de ceai etc.

Lichidele amare sau cu gust dezagreabil pot fi diluate , iar dupa inghitire, bolnavul poate sa-si clateasca gura cu apa, sau sa mai bea cateva inghitituri de ceai, sirop sau apa.

Unele picaturi pot fi administrate pe zahar sau in siropuri, daca acestea nu sunt contraindicate din cauza bolii de baza.

Substantele acide si lichide feruginoase se administreaza prin aspirate cu ajutorul unui tub de sticla avand grija sa nu se atinga dintii, deoarece ele ataca smaltul dentar si, din acest motiv pacientul isi va curata dintii dupa fiecare ingestie din aceste medicamente.

Medicamentele cu baza de gelatina se administreaza in stare calda cu un adios de lapte sau de sucuri de fructe.

Unele medicamente care se resorb prin mucoasa bucala (ex: nitroglicerina) se picura pe limba bolnavului sau se aseaza sub limba.

Infuziile, decocturile, emulsiile, precum si toate medicamentele lichide, care sedimenteaza, vor fi puternic agitate inainte de utilizare.

Ceaiurile medicinale vor fi proaspat preparate, caci astfel substantele active volatilizeaza intre ele. Din acest motiv, ele vor fi aduse de la farmacie sub forma de droguri : frunze, flori, seminte, radacini sau alte componente vegetale uscate. Ceaiurile din flori si frunze se prepara totdeauna dupa metoda infuziilor ( frunzele, florile se pun intr-un vas, se toarna apa cocotita peste ele si se lasa sub apa timp de 15 minute, dupa care se strecoara prin panza sau tifon) , deoarece prin aceasta metoda se pastreaza majoritatea substantelor active din drog, care prin fierbere s-ar fi volatilizat.

Ceaiurile compuse din seminte, radacini sau frunze tari se prepara dupa metoda decocturilor ( drogul se acopera cu apa rece, se incalzeste pana la fierbere si se lasa in stare clocotinda inca 10-30 de minute, dupa care se strecoara prin panza sau tifon impaturit ), iar cantitatea de drog necesara pentru un ceai este de obicdei o lingurita la o ceasca de apa.

Administrarea medicamentelor in stare solida este mai dificila deoarece bolnavii inghit mai greu tabletele si prafurile decat lichidele. Insa, aceasta forma de administrare este de multe ori preferabila deoarece prafurile divizate, tabletele, granulele, pastilele, pilulele, etc. contin cantitati exacte de substanta activa, care nu mai trebuie transformate in cantitati exprimabile in unitati practice uzuale de masura, ca in cazul medicamentelor lichide. Aceasta problema se ridica doar in cazul prafurilor nedivizate, care sosesc de la farmacie in saculete sau cutii si din care asistenta trebuie sa imparta cantitatile precrise. Dar, trebuie stiut ca in aceasta forma se prescriu de obicei numai medicamente inofensive, ale caror doze terapeutice au limite foarte largi si marirea sau micsorarea dozei prescrise nu va expune bolnavul la accidente.

Pentru orientare asistenta trebuie sa stie ca:

1 lingurita plina cu pulbere contine aprox. 2,5-5 g

1 lingurita rasa contine aprox. 1,5 - 2,5 g

1 varf de cutit contine aprox. 0,5 - 1 g .

Prafurile se pun pe limba blnavului , cat mai aproape de radacina acesteia, apoi bolnavul bea putina apa. Daca praful are gust amar, dezagreabil, inghitirea se face cu ceai dulce, limonada, cafea neagra, lapte sau alt lichid preferat de bolanav si permis de boala lui de baza. Multi bolnavi prefera sa inghita si aceste medicamente cu apa si apoi restabilesc senzatia gustativa placuta din gura cu alte lichide preferate.

Diferitele prafuri pot fi amestecate intre ele, pentru a putea fi luate intr-o priza. Nu se va amesteca insa nici un praf sau alta forma medicamentoasa cu carbune animal care absoarse si medicamentele, reducand sau suprimand actiunea lor. Daca in cursul unui tratament trebuie totusi administrat alaturi de alte medicamente si carbune animal, acesta se va lua la cel putin 3 ore dupa celelalte medicamente, cand ele s-au resorbit in mare parte.

Medicamentele sub farma de granule se administreaza cu lingurita.

Tabletele se administreaza intregi, sparte in jumatati sau la fel ca si prafurile in stare faramitata sau inmuiate in apa.

Medicamentele cu un gust neplacut sunt acoperite cu un strat exterior de zahar, care le camufleaza gustul real (chinina, romergan etc.), iar asistenta va atrage atentia bolnavului de a nu tine aceste tablete in gura, caci prin dizolvarea peliculei de zahar apare gustul real al medicamentului.

Medicamentele care sunt descompuse de sucul gastric sau cu actiune iritanta asupra mucoasei stomacale sunt invelite cu un strat de keratina, rezistenta fata de acidul clorhidric si fermentii stomacali, astfel capsulele si tabletele ajung intacte in intestine, unde fermentii intestinali dizolva invelisul lor protector, punand in libertate medicamentul, purtand numele de "medicamente enterosolvente".

Pulberile divizate in casete amilacee sau capsule cerate, inainte de administrare, se inmoaie in apa si se aseaza pe limba bolnavului pentru a inghitite.

La bolnavii inconstienti, la cei cu tulburari de deglutitie, medicamentele se introduce impreuna cu alimentele prin sonda Einhorn in stomac sau duoden.

Trebuie stiut ca :

nu se administreaza tablete, drajeuri ca tare la copii sub varsta de 2 ani

nu se folosesc aceleasi pahare, linguri, lingurite la mai multi pacienti.