Integrare europeana

Administratie

Politica de dezvoltare regionala in Romania

Rompres, 11 octombrie 2002

Comisia Europeana va sprijini Romania sa isi atinga obiectivul de a adera la Uniunea Europeana in cursul anului 2007 si prin suplimentarea fondurilor de pre-aderare, a declarat vineri Comisarul european pentru politica regionala, dl. Michel Barnier.

Acesta a purtat discutii la sediul MIE cu Ministrul Integrarii Europene, dna Hildegard Puwak, cu Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE, dl. Vasile Puscas, cu Ministrul Dezvoltarii si Prognozei, dl. Leonard Cazan, si Ministrul Administratiei Publice, dl. Octav Cozmanca si cu reprezentanti ai Consiliilor si Agentiilor de Dezvoltare Regionala din Romania.

De asemenea, membri ai Delegatiei Nationale la Conventia pentru viitorul Europei au discutat cu Comisarul Barnier, reprezentantul Comisiei la Conventie, mai multe aspecte privind evolutia dezbaterilor din acest for.

Cu acest prilej au fost analizate propunerile de modificare a structurii institutionale, a responsabilitatii autoritatilor guvernamentale si a altor institutii implicate in elaborarea programelor de dezvoltare regionala, astfel incat sa se permita o folosire cat mai eficienta a fondurilor structurale la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Comisarul european pentru politica regionala, dl. Michel Barnier a precizat ca este impresionat de situatia prezentata de oficialii romani. ,,Ceea ce doresc eu sa arat este faptul ca Uniunea Europeana nu se implica in politica de dezvoltare regionala a statelor membre sau candidate, cel mai important lucru fiind acela de a utiliza eficient banii Uniunii Europene. Din punct de vedere al suprafetei si numarului de locuitori, cu 2-3 milioane de locuitori, regiunile de dezvoltare din Romania se situeaza la media celor din Uniunea Europeana. Modul in care veti organiza impartirea administrativa a Romaniei este la latitudinea dumneavoastra. Principalul lucru de care trebuie sa tineti cont este acela ca acum, fondurile de pre-aderare sunt de 680 de milioane de EURO anual, dar ele vor creste foarte mult dupa 2004, iar, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, fondurile structurale si de coeziune vor fi mult mai mari."

Ministrul Integrarii Europene, dna. Hildegard Puwak, considera ca acum trebuie gandit foarte atent locul Romaniei in viitoarea Uniune Europeana. ,,Este important sa trecem peste orgolii locale si sa cautam cele mai bune solutii pentru utilizarea eficienta a fondurilor structurale,,, a precizat doamna Puwak.

Romania a inceput dezbaterea privind politica de dezvoltare regionala, incluzand acest subiect intre temele de revizuire a Constitutiei. De asemenea, exista o strategie de reforma administrativa, de reducere a birocratiei care va avea efect si in planul politicilor regionale. Reforma va afecta si planul politic.

Politica regionala a Uniunii Europene este un instrument central al coeziunii, deoarece se adreseaza factorilor economici si sociali care provoaca disparitatile regionale. Regiunile cele mai sarace ale Uniunii pot ajunge din urma celelalte regiuni prin reconversia si restructurarea procesului elaborarii activitatilor economice. Politica regionala a UE poate ajuta la imbunatatirea competitivitatii regiunilor slab dezvoltate prin dezvoltarea infrastructurii (sosele, telecomunicatii) si a dotarii resurselor umane (pregatirea profesionala, educatie etc).

In practica, aceasta inseamna un sistem de redistribuire financiara la nivel continental. Aceste masuri sunt luate tocmai pentru a reduce disparitatile economice si migratia fortei de munca dinspre regiunile sarace spre cele mai bogate, pentru a preveni dezechilibrele sociale si chiar cele politice.

Conferinta internationala la Oradea

RADOR, 13 octombrie

Duminica, la Oradea, s-a incheiat cea de a doua editie a conferintei internationale cu tema 'Aportul mass media la procesul de extindere a UE', organizata sub auspiciile Ministerului Integrarii Europene si ale Ministerului Afacerilor Externe. Dupa cum relateaza RADIO ROMANIA ACTUALITATI (13 octombrie, ora 13:00), la manifestare au participat peste 100 de specialisti din tarile membre ale UE, din tarile candidate, asociate sau in curs de asociere, precum si din state cu interese in problemele europene. Subiectele dezbatute au fost: rolul mass media in crearea si formarea unei constiinte europene, modul in care este abordat procesul de extindere a UE in tari care au aderat de putina vreme la Uniune si in state care bat la usa integrarii, contributia mass media la consolidarea integrarii tarilor candidate. Potrivit corespondentului postului de radio mentionat, conferinta de la Oradea a fost organizata de universitatea din localitate impreuna cu Institutul International de Stiinte Administrative de la Bruxelles si cu Universitatea Reims Champagne-Ardennes din Franta.

Guvernul a adoptat Programul legislativ pentru sustinerea procesului de aderare la UE pentru perioada 2002 - 2003

Rompres, 25 octombrie 2002

Guvernul a adoptat in sedinta de joi Programul legislativ pentru sustinerea procesului de aderare la Uniunea Europeana pentru perioada 2002 - 2003, elaborat in urma publicarii Raportului de tara al Comisiei Europene.

Programul legislativ contine masuri pentru accelerarea procesului de transpunere in legislatia nationala a reglementarilor comunitare necesare intensificarii procesului de pregatire si negocierilor, structurat pe capitole de acquis comunitar si institutii responsabile.

Programul va fi completat in perioada urmatoare cu masurile si actiunile care au in vedere eliminarea deficientelor mentionate in Raport, structurate pe prioritati si criterii de aderare, precum si cu masurile si actiunile necesare pentru indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in cadrul procesului de negociere cu Uniunea Europeana.

Programul legislativ pe perioada 2002-2003 cuprinde, in principal, proiectele de acte normative care trebuie elaborate si adoptate pana la sfarsitul anului 2003, de catre toate ministerele si institutiile implicate.

Programul a luat in considerare si angajamentele asumate in negocierile de aderare, precum si ultimele evolutii intervenite in adoptarea acquis-ului comunitar, respectiv noile regulamente, directive si alte norme comunitare.

Romania va avea o Agentie Nationala pentru Egalitatea de Sanse

MEDIAFAX GENERAL, 31 octombrie

Romania va avea o Agentie Nationala pentru Egalitatea de Sanse, care va fi infiintata printr-un program PHARE, a anuntat, joi, seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, la o dezbatere privind problema egalitatii sanselor intre femei si barbati, la care au participat reprezentanti ai Parlamentului Romaniei, Parlamentului European si ai societatii civile.

Agentia va avea un buget de doua milioane euro, din care 200.000 euro reprezinta contributia autoritatii romane. In acest program, care va fi implementat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, functionarii publici, reprezentantii patronatelor si sindicatelor vor fi pregatiti in domeniul egalitatii de sanse din UE si va fi elaborat un Ghid Practic pe aceasta problema. Proiectul va incepe in aprilie 2003.

Scheele a declarat ca pentru dezvoltarea democratica a UE este nevoie de participarea tuturor cetatenilor, femei si barbati, cu o reprezentare egala in economie, in procesul de luare a deciziilor, ca si in viata sociala, culturala si civila. El a amintit ca UE s-a angajat sa promoveze pe termen lung, egalitatea intre sexe, aceasta fiind garantata de Tratatul Uniunii, inca din 1957. Exista progrese importante in ceea ce priveste situatia femeilor din statele membre si candidate, dar egalitatea intre sexe in viata de zi cu zi este periclitata de faptul ca femeile si barbatii nu se bucura de aceleasi drepturi si in practica. Subrezentarea persista, ca si violenta fata de femei, a aratat oficialul european.

In Strategia Europeana pentru Egalitatea intre sexe pentru perioada 2001-2005 au fost identificate cinci domenii de interventie: economie, participare la viata politica, drepturi sociale, viata civica, rolurile diferite ale sexelor si stereotipurile.

In ceea ce priveste Romania, Comisia Europeana recunoaste ca in ultimii ani s-au inregistrat progrese prin adoptarea unei noi legi privind egalitatea de sanse si tratamentul egal pentru femei si barbati si prin modificarea Codului Penal, introducandu-se un articol privind hartuirea sexuala.

Patsy Sorenson, raportor european pe probleme de trafic de fiinte umane si protectia victimelor, a afirmat ca Romania trebuie sa adopte si sa implementeze Directivele UE in domeniu pana in 2007, cand va deveni membru al Uniunii.

Raportorul Parlamentului European pentru Romania, Emma Nicholson, s-a referit si la drepturile handicapatilor motor, necesitatea ca acestia sa poata beneficia de sanse egale si tratament nediscriminator, ca si persoanele bolnave de SIDA. Nicholson a sugerat ca ar fi poate necesar ca reglementarile Conventiei Europene pentru drepturile omului sa fie studiate in scoli si universitati, atit in statele membre, cat si in cele candidate la UE.

Presedintele Comisiei parlamentare de integrare europeana, Liviu Maior, considera ca schimbarile produse in Romania au adus, nu numai lucruri pozitive, libertatea fiind folosita si de partea 'intunecata' a societatii, cum sunt traficantii de fiinte umane. Acest lucru a devenit ingrijorator, existand retele pe intregul continent european. Exista un proiect de lege pentru modificarea legii privind criminalitatea organizata, astfel incat dupa prinderea traficantilor, acestia nu doar sa fie inchisi, ci sa li se confiste si averile, a mai spus Maior.

Guvernul a aprobat un plan de masuri prioritare pentru integrarea europeana

Rompres, 31 octombrie

Guvernul a aprobat joi Planul de masuri prioritare pentru integrarea europeana care va acoperi perioada noiembrie 2002 - decembrie 2003. 'Pentru acest an, in primul rand, ne propunem ca pana la finalul presedintiei daneze a UE sa deschidem toate capitolele de negociere si sa inchidem inca patru', a declarat presedintele Iliescu. El a adaugat ca Romania doreste sa inchida toate capitolele de negociere in prima parte a anului 2004 si sa semneze Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, iar prin statutul de observator in Parlamentul european ea va putea fi prezenta la dezbateri asupra politicilor economice, fiscale si agricole ale UE.

Planul cuprinde o serie de masuri care sa conduca la cresterea capacitatii interne de absorbtie a fondurilor alocate de UE, in conditiile in care Consiliul Uniunii a decis suplimentarea asistentei financiare pentru Romania si Bulgaria, a mai precizat presedintele Iliescu.

'Toate institutiile noastre vor trebui, in anii urmatori, sa acorde o atentie mult mai mare problematicii europene', a aratat, la randul sau, premierul Adrian Nastase, precizand ca prin planul aprobat de guvern se stabilesc domeniile pe care Romania trebuie sa se concentreze in viitor, astfel incat sa se inregistreze o eficienta sporita a negocierii capitolelor de aderare cu UE. In acest sens, Ministerul Integrarii Europene a realizat un material de 350 de pagini, concentrat pe 11 directii prioritare de actiune, a mentionat primul-ministru.

Adrian Nastase a subliniat ca este important ca autoritatile de la Bucuresti sa inteleaga mai bine dificultatile interne ale statelor membre ale Uniunii, precum si felul in care integrarea primelor 10 state candidate va afecta deciziile urmatoare, inclusiv in ceea ce priveste aderarea Romaniei si a Bulgariei.

O alta tema de discutie in cadrul sedintei de joi s-a referit la masurile necesare pana la Summit-ul NATO din luna noiembrie, dar si la actiunile ce urmeaza sa fie intreprinse dupa decizia care va fi luata la Praga.

Atat presedintele Iliescu, cat si premierul Nastase au atras atentia ca eforturile Romaniei pentru aderare nu se vor incheia odata cu hotararea, se spera favorabila, a Aliantei privind invitarea Romaniei, intrucat Parlamentele statelor membre vor trebui apoi sa ratifice aceasta decizie.

Organizatii

Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, indeamna guvernul roman sa continue reformele

EUROPA LIBERA 10 octombrie, ora 18:01

Realizator: Ileana Giurghescu; Reporter: Andreea Pora

Realizator: Miercuri, Comisia Europeana a recomandat admiterea in Uniune, in anul 2004, a zece state candidate. Referitor la Romania si Bulgaria, Comisia a constatat faptul ca Romania nu are inca o economie de piata functionala, spre deosebire de Bulgaria. Totodata, Comisia Europeana a luat nota de dorinta acestor doua tari de a fi admise in Uniunea Europeana in anul 2007. In opinia lui Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, faptul ca anul 2007 a fost mentionat de Comisia Europeana arata ca acest termen nu este considerat nerealist. Pe de alta parte, el a indemnat guvernul roman sa se concentreze asupra reformelor economice, asupra reformelor din justitie si din sistemul administrativ. Andreea Pora are detalii.

Reporter: Seful delegatiei Comisiei Europene din Romania, Jonathan Scheele, a trecut astazi in revista modul in care au fost indeplinite criteriile de aderare la Uniunea Europeana. Plusuri si minusuri in proportii aparent egale si prezentate cu diplomatie, dar din lista neimplinirilor Jonathan Scheele considera ca prioritare sunt reforma economica si cea a sistemului juridic si administrativ, aici trebuind sa-si concentreze guvernul eforturile.

Jonathan Scheele: Pe primul loc ar fi continuarea, consolidarea si urmarirea reformei economice si, pe al doilea, reforma administratiei si a sistemului juridic, pentru ca, fara acestea, obligatiile pe care Romania si le-a asumat raman la nivel de promisiuni si nu pot fi aplicate. Si chiar daca ar fi aplicate, este greu de urmarit modul in care sunt respectate.

Reporter: Jonathan Scheele a comentat faptul ca din raportul final a fost eliminata referirea la anul 2007 ca data de reper pentru aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei. A fost o formulare foarte atenta, dar care reflecta realitatea. 'Negocierile vor fi inchise atunci cand toate tarile candidate vor fi in situatia sa se angajeze ca isi pot indeplini obligatiile ce le revin ca state membre, chiar din prima zi a aderarii' - a spus Jonathan Scheele.

Jonathan Scheele: Romania si Bulgaria au ales 2007 ca data de admitere, iar daca Comisia nu credea ca acest lucru este fezabil si realist, nu mentiona data deloc.

Reporter: Seful delegatiei Comisiei Europene din Romania a dat amanunte despre foaia de parcurs ce va fi pregatita pentru Copenhaga si care va fi extrem de precisa, cu indicatii clare in ce priveste etapele ce trebuie strabatute. In foaia de parcurs nu vor fi introduse conditii suplimentare, dar vor fi clarificate cele existente. In plus, Comisia va propune ca in tratatul de aderare, ce va fi semnat in 2004 cu noile state membre, sa existe o indicatie clara ca rezultatul negocierilor cu Romania si Bulgaria nu va fi pus sub semnul intrebarii ulterior - a precizat Jonathan Scheele. Negocierile pe tema foii de parcurs vor fi demarate cu partea romana inca de saptamana viitoare.

Cautarea unei identitati europene va continua intr-o maniera politica, considera Ludger Kuhnhardt

Rompres, 17 octombrie 2002

Infiintarea Conventiei Constitutionale in cadrul Uniunii Europene va conduce la trecerea dezbaterii asupra identitatii europene din mediul academic in sfera politicului, considera directorul Centrului pentru studii de integrare europeana al Universitatii Rheinische Friedrich - Wilhelms din Bonn (Germania), Ludger Kuhnhardt, care a participat joi la o conferinta organizata de Institutul European din Romania /IER/, pe tema implicatiilor adoptarii unei Constitutii a Uniunii Europene /UE/.

Kuhnhardt este de parere ca infiintarea Conventiei Constitutionale, prezidata de fostul presedinte al Frantei - Valery Giscard D^Estaing, poate fi numita un succes asupra incercarilor superficiale, birocratice si lipsite de transparenta de a gestiona reforma institutionala a UE prin obscure conferinte interguvernamentale.

El a facut o comparatie intre procesul de realizare a unei Constitutii in UE cu cel din SUA, care a castigat o identitate politica imediat prin adoptarea Constitutiei, apreciind ca ramane de vazut daca un asemenea impact va fi inregistrat si in cazul UE.

Kuhnhardt s-a referit si asupra implicatiilor unei Constitutii a UE asupra viitorului rol al Curtii Europene de Justitie, respectiv prioritatea legii UE asupra legislatiei nationale.

'Rezistenta va creste in statele membre, in special printre judecatori, avocati, dar mai ales printre profesorii de drept instruiti in spiritul traditiilor legii nationale si care nu agreeaza viitorul transfer de suveranitate catre UE', a spus Kuhnhardt.

Directorul Centrului de studii europene din Bonn a apreciat ca, mai mult decat lipsa unei vointe politice in randul institutiilor UE, diversitatea de limba si, in consecinta, absenta unui mediu politic omogen reprezinta cel mai mare obstacol pentru aprobarea unei cetatenii a UE.

'In ceea ce priveste limitele geografice ale UE, aspectul politic este mai bine conturat decat cel mental sau spiritual. Turcia a fost recunoscuta ca stat candidat, dar daca orice referinta solida la radacinile crestinismului si la realitatile multi-religioase de astazi in Europa va fi inscrisa in textul final al Constitutiei UE nu este clar in acest moment (cu sau fara aderarea Turciei, Islamul a devenit cea de-a doua religie in UE)', a mai spus Ludger Kuhnhardt.

Cercetatorii romani si europeni au finalizat 17 studii de evaluare a pre-aderarii Romaniei la UE

MEDIAFAX GENERAL, 23 octombrie

Institutul European din Romania a anuntat, miercuri, in conferinta cu tema 'Aderarea la UE si impactul asupra Romaniei', finalizarea a 17 studii de evaluare a procesului de pre-aderare a Romaniei la UE.

Studiile, realizate de 60 de cercetatori romani, in colaborare cu parteneri europeni, au fost finantate de Uniunea Europeana prin programul Phare.

Scopul proiectului a fost consolidarea capacitatii Romaniei de a adopta legislatia comunitara, conditie de baza pentru integrarea in UE. Beneficiarii acestor studii sunt ministerele, institutiile publice si agentiile guvernamentale implicate in procesul de pregatire a aderarii Romaniei la UE.

Studiile elaborate au abordat diverse teme, printre care: libera circulatie a bunurilor si serviciilor, agricultura Romaniei din perspectiva aderarii la UE, politica de coeziune a UE si dezvoltarea economica si sociala in Romania, liberalizarea pietei de utilitati publice, adoptarea acquis-ului comunitar referitor la transportul rutier de marfuri, implicatiile adoptarii legislatiei europene asupra Constitutiei Romaniei, impactul dreptului de proprietate a nerezidentilor si a apatrizilor in bugetul national, normele UE in domeniul impozitarii indirecte.

Negociatorul-sef al Romaniei cu UE, Vasile Puscas, a declarat, in deschiderea conferintei, ca a citit deja studiile de impact, care vor fi distribuite delegatiilor sectoriale de negociere, pentru a utiliza alternativele si solutiile oferite de cercetatori in anumite probleme. Puscas considera ca unele studii s-au limitat la o abordare teoretica, altele cuprind si critici la adresa autoritatilor, cateva ofera solutii negociatorului cu UE, iar altele sunt tehniciste, oferind concluzii macroeconomice. Putine dintre studii pornesc de la baza legislativa existenta in Romania si ele ar trebui sa aiba in vedere, insa, atat legislatia, cat si aspectele economice, sociale si politice din societatea romaneasca, spune Puscas.

Seful Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, a apreciat ca aceste documente vor sta la baza deciziilor ce vor fi luate in sectorul public si privat, pentru ca, desi data aderarii aleasa de Romania este 2007, 'acum este timpul cand trebuie luate decizii importante in pregatirea aderarii '.

Reformele trebuie sa apropie Romania de restul Uniunii Europene, pentru ca locul Romaniei in interiorul Uniunii este deja sigur, considera Scheele, precizand ca este nevoie ca economia romaneasca sa devina mai competitiva si eficienta. 'Cred ca Guvernul, ca beneficiar al acestor studii de impact, va gasi solutii si recomandari utile pentru procesul de luare a deciziilor, privind integrarea europeana', a mai spus oficialul european.

Romanii sunt cei mai ferventi sustinatori ai aderarii la UE

MEDIAFAX GENERAL, 23 octombrie

Peste 77 la suta dintre cetatenii romani sustin aderarea Romaniei la UE, desi Romania nu face parte din cele zece state care vor deveni membre ale Uniunii in 2004, se arata intr-un sondaj realizat de Comisia Europeana si publicat miercuri, relateaza AFP

Potrivit studiului, numarul euroscepticilor a crescut in cele 13 tari candidate la aderare, in special in Polonia si Letonia, dar, in ansamblu, sase cetateni din zece sunt favorabili aderarii.

Polonia, Ungaria, Cehia, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia, Slovacia, Cipru si Malta vor fi admise in UE, in timp ce Turcia, tara candidata, asteapta fixarea datei pentru inceperea negocierilor de aderare.

Cei mai rezervati sunt letonii, unde doar 32 la suta dintre cetateni se declara in favoarea integrarii.

Numarul euroscepticilor a crescut din octombrie 2001 cu 11 la suta in Polonia, cu 7 la suta in Letonia, cu 6 la suta in Slovenia si Estonia, cu 5 la suta in Cehia si 3 la suta in Turcia, potrivit sondajului Comisiei.

O mica majoritate de alegatori este astazi in favoarea integrarii (42 la suta in Letonia si in Malta), potrivit acestui sondaj.

Ancheta a fost realizata in toate cele 13 tari candidate la sfarsitul lunii martie si inceputul lui aprilie pe un esantion de 14.000 de persoane cu virste de peste 15 ani.

Potrivit Eurobarometrului, realizat in perioada 11-21 septembrie, pe un esantion de 15.088 europeni, doar 25 la suta dintre intervievati pot numi trei tari candidate la aderare, iar 50 la suta nu pot cita nici macar una singura. Polonia, Turcia si Cehia sunt tarile cel mai des nominalizate.

Comisia Europeana a recunoscut necesitatea unei mai bune informari a cetatenilor.

'Atata timp cat exista o carenta de informare, exista riscul dezinformarii si crearii unei opozitii' fata de extindere, a declarat un purtator de cuvant al Comisiei Europene.

Milennium III - un creuzet de idei si proiecte pentru integrare europeana si civilizatie globala

Rompres, 23 octombrie 2002

Fundatia Universitatea Marii Negre si Asociatia Romana pentru Clubul de la Roma au lansat, miercuri, la Casa Nicolae Titulescu, un nou numar al revistei Milennium III.

Aparut in elegante conditii grafice si dedicat 'Conflictelor in secolul XX', acest dublu numar al revistei (8-9) strange in cele aproape 300 de pagini, o serie de comunicari prezentate cu prilejul conferintei internationale, cu aceeasi tema gazduita de Bucuresti in 7-9 decembrie 2001, la putin timp dupa tragicele evenimente din 11 septembrie din SUA.

Bucurandu-se de prezenta premierului Adrian Nastase si a presedintelui emerit al Adunarii Parlamentare a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (APOSCE), Adrian Severin, care au adresat mesaje participantilor la lucrari, conferinta a prilejuit abordarea, in cadrul discutiilor, nu doar a tematicii privind radacinile si natura conflictelor globale si a celor regionale, referitoare, in special, la zonele Caucazului si Balcanilor, dar si a celor generatoare de sperante, cu referire la prevenirea si rezolvarea conflictelor.

Reunind semnaturi prestigioase precum cele ale primului ministru Adrian Nastase, presedintelui emerit al APOSCE, Adrian Severin, ambasadorului Albaniei la Bucuresti Leonidha Mertiri, sau cele ale nu mai putin apreciatilor Mircea Malitza, Sergiu Celac, Virgil Candea, Vasile Secares, Filip Tunjic, Daniela Oltea Joja, Petar Atanasov, Mehmet Elezi, etc, comunicarile incluse in revista reflecta experienta personala in domeniu, meditatiile teoretice la provocarile curente si sugestii pentru a raspunde practic acestor provocari.

Revista apare in limba englaza.

Primul numar al Milennium-ului a aparut in urma cu trei ani, la acea data propunandu-si sa aiba o frecventa de patru numere pe an (primavara- vara-toamna-iarna), deziderat nerespectat intru totul, din motive de cele mai multe ori financiare. Urmatorul numar, tot unul dublu, 10-11, ar trebui sa apara la finele acestui an sau in ianuarie 2003, fiind dedicat 'Spatiilor europene' - economice, politice, tehnologice, informatice, anuntand semnaturi cu autoritate in domeniu: Mark Percival, ambasadorul Sergiu Celac, ambasadorul Mircea Mitran, ambasadorul Dumitru Micu, Peter Johnson , s.a.

Redactia revistei preconizeaza ca dupa numarul dedicat 'Spatiilor europene' sa apara unul avand ca tema America.

La eveniment au fost prezenti directorul revistei, Mircea Malitza, presedintele emerit APOSCE, Adrian Severin, ambasadorul Sergiu Celac, alte personalitati ale diplomatiei romanesti.

Uniunea Europeana sprijina egalitatea de sanse a femeilor din Romania

Rompres, 31 octombrie

Comisia pentru Integrare Europeana - Subcomisia pentru Egalitatea de Sanse si Comisia pentru Drepturile Femeilor si Sanse Egale a Parlamentului European organizeaza joi, la Palatul Parlamentului, reuniunea 'Egalitatea de sanse intre femei si barbati - obiectiv al Uniunii Europene si al Romaniei'.

In discursul rostit in deschiderea reununii, baroana Emma Nicholson, raportor pentru Romania al Parlamentului European, a subliniat rolul absolut crucial pe care societatea civila, ONG-urile il joaca pentru ca oamenii cu origini diferite, cu limbi materne diferite sa poata conlucra, interactiona pentru binele comun. Emma Nicholson a apreciat eforturile depuse de societatea civila in ceea ce priveste inlaturarea discriminarilor dintre femei si barbati, aratandu-se gata sa sprijine in continuare activitatile desfasurate pe aceasta tema.

Mesajul reprezentantelor Comisiei Parlamentului European adresat participantilor la reuniune poate fi sintetizat prin importanta pe care egalitatea de sanse intre femei si barbati o are intr-o societate moderna, precum si prin sprijinul pe care Uniunea Europeana este gata sa-l ofere tarii noastre, dat fiind ca reprezinta un obiectiv comun al UE si al Romaniei.

La reuniune, ale carei lucrari sunt programate sa se incheie in cursul dupa-amiezei, sunt invitati sa participe presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, lideri ai grupurilor parlamentare, membri ai Guvernului.

Sunt reprezentate organizatii neguvernamentale cu activitati in domeniu, precum si organizatii de femei si sindicale.

Principalele teme supuse dezbaterii pe parcursul reuniunii sunt egalitatea de sanse intre femei si barbati, traficul de persoane si violenta domestica.

Parteneriat

«Proiectul Noii Europe este un proiect strategic, pe termen lung, care va cunoaste urcusuri si coborasuri, succese si deceptii, elanuri si impotriviri », declara Ion Iliescu

PROMPT MEDIA, 1 octombrie 2002

La Palatul Parlamentului din Capitala au inceput luni seara lucrarile conferintei "New Europe. The Quest for Identity and Legitimacy" (Noua Europa - in cautarea identitatii si legitimitatii), organizata de Asociatia Internationala a Studentilor in Stiinte Politice impreuna cu Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative. La deschiderea conferintei, care a avut loc la Clubul Parlamentarilor, au participat presedintele Romaniei Ion Iliescu, presedintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeana a Parlamentului - Liviu Maior, presedintele Adunarii Parlamentare a OSCE - Adrian Severin, rectorul SNSPA - Vasile Secares, consilierul prezidential Simona Minculescu, fostul ministru de Finante - Daniel Daianu, studenti la stiinte politice din Olanda, Elvetia, Ungaria, Croatia, Italia, Danemarca, Franta, Norvegia, Rusia, Turcia, Marea Britanie, Germania si Romania. In alocutiunea sa, tinuta in limba romana, presedintele Iliescu a subliniat faptul ca proiectul Noii Europe este mult mai complex si mai cuprinzator decat simpla extindere spre Est a Uniunii Europene. Decizia admiterii de noi membri in UE este "eminamente politica". Seful statului a subliniat ca proiectul Noii Europe nu trebuie sa fie doar unul al elitelor, ci, in primul rand al cetatenilor. In opinia sa, acest proiect are «nu numai prieteni si sustinatori, ci si adversari», iar unul dintre acestia din urma este chiar trecutul. «Modelul reconcilierii franco-germane, reconciliere care se afla la temelia constructiei europene, pare sa-si fi pierdut din puterea sa de exemplu si unii dintre dusmanii trecutului renasc. Ma refer, printre altele, atat la renasterea unui nationalism agresiv in centrul Europei, si nu numai, cat si la punerea in discutie a granitelor, a tratatelor de la Versailles si a celor dupa al doilea razboi mondial, de renasterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intolerantei si extremismului», a declarat presedintele. In incheierea discursului sau, seful statului roman a aratat ca «proiectul Noii Europe este un proiect strategic, pe termen lung, care va cunoaste urcusuri si coborasuri, succese si deceptii, elanuri si impotriviri. (.) Noua Europa va fi, intr-un timp mai scurt decat am crede, principalul actor politic si economic de pe scena internationala. Trebuie sa ne pregatim pentru a ne asuma deplin responsabilitatile pe care le incumba aceasta pozitie de lider, sa lucram impreuna pentru o lume mai buna, mai stabila si mai pasnica». Raspunzand unei intrebari adresata de unul dintre studentii straini participanti la conferinta, care dorea sa afle cum isi respecta Romania minoritatile nationale, presedintele Iliescu a explicat ca acest lucru se intampla chiar din primele zile care au urmat Revolutiei din 1989, cand in CPUN au fost inclusi si reprezentanti ai minoritatilor nationale. In afara acestui lucru, in fiecare parlament care a fost ales prin vot democratic, nu numai ca au fost alesi prin vot direct reprezentanti ai celei mai mari minoritati nationale din Romania, ungurii - dar exista si un grup parlamentar al minoritatilor nationale, care are un reprezentant care sa-i sustina interesele. Pe de alta parte, a aratat Ion Iliescu, daca ne gandim la o viitoare Europa fara granite, vom observa ca aceasta nu va fi altceva decat o mare familie cu mari minoritati nationale - germana, italiana, franceza, norvegiana, daneza, romana, ungara. «Romania isi respecta minoritatile nationale, pentru ca isi respecta proprii cetateni, a subliniat presedintele Romaniei.

Seminarul 'Organizarea interna si managementul asociatiilor de autoritati locale'

Rompres, 4 octombrie 2002

Federatia Autoritatilor Locale din Romania (FALR) si Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa (CPLRE) organizeaza la Hotelul Montana din Sinaia, in perioada 3 - 6 octombrie, seminarul ''Organizarea interna si managementul asociatiilor de autoritati locale ''.

Acest seminar este organizat in cadrul retelei de asociatii ale autoritatilor locale din sudul si estul Europei (NALAS) si este destinat directorilor executivi si ofiterilor de legatura din cadrul asociatiilor de autoritati locale din Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Iugoslavia, Macedonia, Croatia, Slovenia, Bosnia - Hertegovina.

La seminar, primul de acest fel organizat in Romania, participa, pe langa reprezentantii autoritatilor locale si regionale din cele 11 tari, Alessandra Mancini, reprezentantul Consiliului Europei, Erik Boven, din Olanda, si Hartmuth Arass, din Elvetia.

Pe ordinea de zi a atelierelor, care se vor desfasura pe parcursul zilelor de vineri si sambata, se afla probleme de management al asociatiilor de autoritati locale, de lobby, de buget si autofinantare a asociatiilor.

Emil Calota, primarul municipiului Ploiesti si presedinte al Federatiei Autoritatilor Locale din Romania, a declarat ca ''este pentru prima data cand Romania organizeaza un astfel de seminar, cu o participare atat de larga, faptul ca a fost aleasa tara noastra fiind o recunoastere internationala a progreselor care s-au facut la nivelul asociatiilor. Cele 11 tari prezente la acest seminar de la Sinaia au ca tel sa devina membre ale Uniunii Europene. Experienta pe care o vor impartasi cu aceasta ocazie va contribui la ajutarea guvernelor din aceste tari in vederea extinderii Uniunii Europene ''.

In cursul zilei de duminica participantii vor avea ocazia sa viziteze Palatul Peles si imprejurimile orasului Sinaia.

Ministrul integrarii europene si negociatorul sef cu UE vor participa luni la colocviul de la Sinaia asupra regionalizarii din Romania

ROMPRES, 6 octombrie 2002

Ministrul integrarii europene, doamna Hildegard Puwak, si ministrul delegat, negociator sef cu Uniunea Europeana, dl. Vasile Puscas, vor participa luni, 7 octombrie 2002, la Sinaia, la Colocviul asupra regionalizarii in Romania, informeaza biroul de presa al MIE.

In cadrul dezbaterilor, Hildegard Puwak va vorbi despre progresele inregistrate de Romania in cadrul procesului de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana, iar Vasile Puscas va prezenta acquis-ul comunitar referitor la dezvoltarea regionala.

Colocviul de la Sinaia este organizat in parteneriat de catre Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa, Ministerul Administratiei Publice si Federatia Autoritatilor Locale din Romania si se desfasoara la Cazino Sinaia in perioada 7-8 octombrie 2002.

Justitia si presa - a treia si a patra putere in societatea democratica - in dialog

Rompres, 7 octombrie 2002

Aplicarea Legii accesului liber la informatiile de interes public, conditiile specifice de desfasurare a activitatii magistratilor si jurnalistilor sau amendarea dispozitiilor din Codul penal care afecteaza libertatea cuvantului si a presei au fost subiectele dezbatute cu energie de peste 80 de participanti reprezentand mass-media, Curtea Suprema si Curtile de Apel din Bucuresti si din tara, Guvernul, organizatii neguvernamentale si internationale, la Forumul pentru reforma Justitiei cu tema '' Justitia si presa - a treia si a patra putere in societatea democratica'', desfasurat la Institutul National al Magistraturii.

''Daca legea accesului liber la informatiile de interes public ar fi respectata, ar exista mai putine informatii eronate si mai putina coruptie'', a fost de parere deputatul PNL Mona Musca, care a subliniat ca la un an de la intrarea acestei legi in vigoare institutiile publice nu o cunosc si in consecinta nu o aplica. Deputatul PNL a sustinut ca este necesara o campanie de publicitate care sa constientizeze faptul ca un cetatean are dreptul sa ceara informatii de interes public de la institutiile care folosesc banul public.

Mentalitatea si imobilismul au fost tinta principala a criticilor care au vizat inclusiv recente prevederi legislative aprobate de Parlament, ce permit consilierilor locali sau parlamentarilor sa hotarasca prin vot daca sedintele lor au sau nu caracter public. Deputatul PNL a anuntat ca a inceput un proces de monitorizare a aplicarii acestei legi in 22 de judete ale tarii si ca pana acum rezultatele nu sunt incurajatoare.

La acest forum, care s-a desfasurat pe parcursul intregii zile, 'neincrederea' intre jurnalisti si magistrati sau asa-zisul razboi dintre acestia a fost un alt subiect ale carui concluzii au fost ca principalul punct-problema intre cele doua categorii profesionale este lipsa de comunicare care se manifesta atat in randul magistratilor cat si al jurnalistilor. Jurnalistii ar putea fi mai atenti cu terminologia pe care o folosesc care ar trebui sa fie corecta si sa aiba nu doar un rol de informare, dar si de formare a opiniei publice, iar magistratii ar putea sa se aplece cu mai multa intelegere asupra specificului muncii unui jurnalist si sa inteleaga ca anchetele jurnalistice nu pot avea acuratetea celor ce sunt efectuate de organele de politie sau de parchet, stirea de presa sau articolul de presa fiind un bun perisabil.

Institutiile de presa sunt insa vulnerabile, au declarat atat jurnalistii cat si magistratii, atat din cauza lipsei de transparenta a actionariatelor, intereselor patronatului sau finantarii care se bazeaza in proportie de 80 la suta pe vanzarea ziarelor si intr-o proportie mai mica pe publicitate. Goana dupa senzational si obsesia vanzarii ziarului ii poate face pe jurnalisti sa abdice de la acuratetea pe care informatia ar trebui sa o aiba si sa promoveze jurnalismul de opinie intr-o masura mai mare. Aceeasi problema a formarii imaginii se regaseste si la nivelul institutiei purtatorului de cuvant care este prins in dihotomia interesului de a reprezenta institutia sau pe seful sau.

Dialogul intre jurnalisti si magistrati s-a concentrat in partea finala a dezbaterilor asupra cazurilor de jurnalisti condamnati de instantele de judecata sau achitati de aceleasi instante. 'Nu pledam pentru o impunitate a ziaristilor, dar exista jurnalisti care au cate 50 de procese sau suporta condamnari pentru ca au indraznit sa caricaturizeze un om politic la nivel local', a declarat Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent. 'Libertatea de expresie nu trebuie insa sa incalce libertatile cetateanului, desi ea este mai mare atunci cand jurnalistul se refera la informatia de interes public, documentata cu buna credinta, si avand ca subiect o persoana publica', a spus un magistrat, respectiv presedintele Tribunalului Targu Mures, Andreea Ciuca, care a prezentat cazuri din jurisprudenta europeana in materie.

Forumul pentru reforma in justitie face parte dintr-un program care este finantat de Uniunea Europeana ce are ca scop constructia institutionala si intarirea nivelului de pregatire in sistemul justitiei romanesti, directorul acestui program Wolfgang Rusch declarand ca pana acum au avut loc 20 de seminarii la care au participat 500 de judecatori din toata tara. Programul a avut un buget de 1,5 milioane de euro si este organizat in colaborare cu Institutul National al Magistraturii. 'Nu trebuie sa cautam punctele ce ne despart, ci cele ce ne unesc', a fost apelul directorului Institutului National al Magistraturii, Marilena Uliescu, care a anuntat infiintarea unui centru de informare ce va sta la dispozitia jurnalistilor.

Capitala va gazdui intre 23 si 35 octombrie conferinta 'Aderarea la Uniunea Europeana si impactul asupra Romaniei

Rompres, 20 octombrie 2002

Institutul European din Romania si Delegatia Comisiei Europene in Romania va organiza in perioada 23-25 octombrie conferinta "Aderarea la Uniunea Europeana si impactul asupra Romaniei", prilej cu care vor fi analizate rezultatele proiectului Phare - Studii de evaluare a impactului procesului de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, informeaza organizatorii.

Obiectivul general al proiectului Phare-Studii de impact privind pre-aderarea este consolidarea capacitatii Romaniei de a adopta legislatia comunitara, conditie de baza a integrarii in Uniunea Europeana. Pentru realizarea acestui obiectiv, proiectul a avut in vedere analiza impactului adoptarii legislatiei europene in diferite domenii si emiterea unor recomandari specifice privind fezabilitatea anumitor masuri de reforma administrativa si optimizarea documentelor de pozitie elaborate de Romania in cadrul procesului de negociere in vederea aderarii la Uniunea Europeana.

La eveniment, care se va desfasura la Hotel Marriott din Capitala, vor participa reprezentanti din domeniul cercetarii, economic, precum si din administratia publica.

Pe parcursul celor trei zile ale conferintei vor fi prezenti, intre altii, ministrul integrarii europene, Hildegard Puwak, negociatorul sef al Romaniei cu Uniunea Europeana, Vasile Puscas, negociatorul sef al Uniunii Europene pentru Romania, Enrico Grillo Pasquarelli, precum si seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele.