Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

1. Modalitati de investigare

Investigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului reprezinta obligatia si responsabilitatea operatorului economic sau detinatorului de teren care a desfasurat ori desfasoara activitati poluatoare sau potential poluatoare pentru mediul geologic.

 Investigarea si evaluarea poluarii solului si subsolului se realizeaza in urmatoarele cazuri:

la constatarea unei poluari potential periculoase pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu;

la elaborarea bilantului de mediu;

la stabilirea obligatiilor de mediu, in cazul schimbarii statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfasurat o activitate cu impact asupra mediului;

la identificarea unei surse potential poluatoare a solului si subsolului;

periodic, pentru urmarirea evolutiei in timp a siturilor contaminate a caror remediere se realizeaza prin atenuare naturala, bioremediere sau metode de remediere de lunga durata;

la monitorizarea siturilor dupa incheierea programelor sau proiectelor de curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica;

la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, dupa indepartarea sursei si poluantilor deversati in mediul geologic.

La incetarea activitatii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activitatii sau a destinatiei terenului, operatorul economic sau detinatorul de teren este obligat sa realizeze investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic.

Finantarea lucrarilor de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic este suportata de operatorul economic sau de detinatorul de teren, in cazul poluarilor actuale si istorice.

Pentru situri contaminate orfane si abandonate apartinand domeniului public al statului, lucrarile de investigare si de evaluare a poluarii mediului geologic sunt finantate de la bugetul de stat, prin bugetele autoritatilor care le administreaza sau din fonduri structurale si de coeziune, prin proiecte aprobate spre finantare in conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.

Evaluarea intensitatii poluarii intr-un sit contaminat, se efectueaza prin comparatie cu fondul natural din zonele adiacente si cu valorile de prag de alerta si prag de interventie.

Valorile de fond natural se stabilesc in functie de zona si de formatiunea geologica existenta.

Valorile de prag de alerta si de prag de interventie sunt prevazute in reglementarile specifice.

Investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic pentru amplasament si zonele adiacente parcurg urmatoarele etape:

analiza si interpretarea datelor existente;

investigarea si evaluarea preliminara;

investigarea si evaluarea detaliata.

Scopul investigarii si evaluarii preliminare este stabilirea existentei si intensitatii poluarii mediului geologic prin prelevari de probe, analize geologice, geochimice si masuratori geofizice.

In cazul in care concentratia unuia sau a mai multor poluanti se situeaza peste pragul de alerta dar nu atinge valorile pragului de interventie, operatorul economic si/sau detinatorul de teren sunt obligati sa asigure monitorizarea periodica a evolutiei concentratiilor de poluanti in mediul geologic, stabilita de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.

In cazul in care concentratia unuia sau a mai multor poluanti depaseste valorile pragului de interventie, operatorul economic sau detinatorul de teren este obligat sa realizeze etapa de investigare si evaluare detaliata, la solicitarea si in conditiile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

Scopul investigarii si evaluarii detaliate este delimitarea spatiala a zonei poluate, clarificarea naturii si intensitatii poluarii identificate, relatia poluantilor cu matricea minerala a rocilor si structura mediului geologic, caile de migrare si transport al poluantilor si evaluarea riscului geologic, date necesare elaborarii programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic.

In urma analizei raportului geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, autoritatea competenta pentru protectia mediului decide daca poluarea mediului geologic din amplasament are un impact semnificativ asupra sanatatii oamenilor si mediului si solicita operatorului economic sau detinatorului de teren elaborarea studiului evaluarii de risc, conform legislatiei specifice in vigoare.

2. Reconstructia ecologica a solurilor

Reconstructia ecologica, in sensul HG 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate se aplica in urmatoarele cazuri:

poluarea mediului geologic, produsa de activitati cu impact semnificativ, care prezinta un risc real sau potential pentru sanatatea oamenilor si a mediului;

a terenurilor in care ecosistemele terestre au fost afectate.

Refacerea mediului geologic si a ecosistemelor terestre afectate, consta in aducerea acestora cat mai aproape de starea naturala, prin aplicarea unor masuri de curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica, complementare si compensatorii, si prin eliminarea oricarui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinta a terenului.

Procesul de refacere a mediului geologic, consta in indepartarea surselor de contaminare de pe amplasament, in izolarea si decontaminarea ariilor contaminate, limitarea si eliminarea posibilitatilor de raspandire a poluantilor in mediul geologic si in atingerea valorilor limita admise pentru concentratiile de poluanti.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului in urma analizei raportului geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic si, dupa caz, a studiului evaluarii de risc, luand in considerare urmatoarele:

caracteristicile si functiile solului, ale formatiunilor geologice si ale apelor subterane;

tipul si concentratia, gradul de risc pe care il prezinta poluantii, organismele sau microorganismele nocive;

distributia poluantilor in mediul geologic;

volumul solului poluat sau subsolului care necesita tratarea, localizarea, adancimea si accesibilitatea acestuia;

obiectivele refacerii mediului geologic si intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora;

raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;

destinatia terenului dupa refacerea mediului geologic si posibilitatea utilizarii acestuia, avand in vedere potentialul de dezvoltare al zonei sau folosinta terenului preconizata pentru viitor.

Operatorul economic sau detinatorul de teren este obligat sa execute masurile cuprinse in proiectul pentru curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica la incheierea activitatii si/sau la schimbarea destinatiei terenului.

In cazul in care, ca urmare a refacerii mediului geologic, pe un amplasament sunt identificate noi situri contaminate, care nu au fost inventariate initial, pentru acestea se aplica prevederile legale privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului.

Desi judetul Arad detine o mare suprafata de soluri degradate (peste 735.000 ha), in cursul anului 2008 s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica pe suprafete restranse. Aceste lucrari au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii secundare a solului) si unele lucrari de combatere a eroziunii solurilor.

Concluzii

Solul este un factor de mediu a carui calitate este in atentia atat a Agentiei de Protectia Mediului cat si a Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a   judetului Arad.

In vederea imbunatatirii calitatii solurilor la nivelul judetului Arad sunt necesare lucrari intensive pedoameliorative, constand in lucrari de combaterea eroziunii solurilor,  combaterea excesului de umiditate, lucrari de stabilizare a alunecarilor de terenuri (captari de izvoare de coasta, executarea de rigole de scurgere, etc.)

Pentru combaterea dezechilibrelor de nutritie sunt necesare efectuarea de studii agrochimice si intocmirea planurilor de fertilizare si amendare a solurilor acide.

In vederea eliminarii poluarii solurilor este necesar ca toate lucrarile agricole sa se realizeze in conformitate cu cele mai bune practici disponibile .