Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Caracterizarea apelor uzate

Caracterizarea apelor uzate

Caracterizarea apelor uzate

Conform definitiei date de ONU, poluarea apelor reprezinta modificarea directa sau indirecta a compozitiei naturale datorita activitatilor umane, in asa fel incat este afectata utilizarea apei pentru diverse folosinte. Aceasta definitie poate nu este completa, dar reprezinta, in general, ideea poluarii.

Substantele produse din activitatea umana, care contribuie la poluarea apelor pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

            -           substante de provenienta urbana: apa uzata este un amestec de substante nedizolvate in solutie apoasa. Ele contin cca. 50% glucide, 40% proteine, 10% grasimi, detergenti, germeni patogeni, virusi, paraziti, etc.

            -           substante de origine industriala: poluarea datorita substantelor complexe poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

    poluarea datorita materiilor in suspensie minerale, de la spalarea carbunilor, extractia balastului, industria de ingrasaminte fosfatice, reziduuri de la statiile de tratare a apei (in principal micsorarea duritatii calciu-sodiu), spalarea cazanelor, spalarea minereurilor.

    poluarea datorita substantelor dizolvate minerale, (procese de decapare, galvanizare, statii de tratare a apei - demineralizare prin schimb de ioni, extractia sarii, fabricarea bateriilor, etc.)

- poluarea datorita substantelor organice, care contin:

a)   reziduuri de hidrocarburi si compusi chimici de la rafinarii, fabricarea cauciucului sintetic, producerea de monomeri, producerea de explozive, reziduuri de la industria farmaceutica, industrie textila, de sinteza organica, de coloranti, etc.

b)   reziduuri fenolice de la procesarea carbunilor, industria chimica, producerea de rasini sintetice, distilarea lemnului, etc.

c)  reziduuri organice care au potential de fermentare - de la industria farmaceutica, distilarea vinului, cleiuri si gelatine, industria lanii, textila, industria hartiei, fabricarea bateriilor, industria alimentara (abatoare, prelucrarea laptelui, fabrici de conserve, fabricarea zaharului, etc.)

d)  reziduuri organice toxice si minerale, de la centrale electrice nucleare, galvanizare, metalizare, hartie, textile sintetice, tanin, fabricarea bateriilor, coloranti, produse farmaceutice, rasini sintetice, producerea clorului cu extrasi de mercur.

Detergentii care se gasesc in apele de suprafata sunt de natura menajera sau industriala.

In cazul in care compozitia apelor uzate, element determinant la stabilirea schemei tehnologice a statiei de epurare, nu este cunoscuta, ea trebuie determinata prin masuratori si efectuare analize de laborator. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a emis niste reglementari in acest sens, dupa cum urmeaza:

♦ NTPA 004/1997 - Ghid de stabilire a programelor de prelucrare si analizare a probelor de ape uzate;

♦ NTPA 005/1997 - Metodologie de prelucrare a probelor de ape uzate din efluenti finali;

♦ NTPA 006-1997 - Normativ privind dotarea cu aparatura, materiale si sticlarie a laboratorului de profil din cadrul unitatilor de gospodarire a apelor.

Apele uzate orasenesti, definite conform STAS 1846-90, reprezinta amestecul dintre apele uzate menajere, apele uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare si al apelor uzate industriale, respectiv agrozootehnice, pre-epurate sau nu, astfel incat caracteristicile lor fizice, chimice biologice si bacteriologice sa respecte valorile indicate in NTPA 002/2002 „Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor” aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 288 din 28 februarie 2002.

Cunoasterea procesului tehnologic industrial, in masura in care acesta conduce la stabilirea originii si a caracteristicilor calitative ale apelor uzate, reprezinta una dintre conditiile de baza pentru o proiectare judicioasa a statiilor de epurare si, mai tarziu, a exploatarii acestora.

Valorile debitelor principalelor categorii de ape uzate industriale sunt susceptibile, in permanenta, de a varia in limite mari si chiar, cateodata de a deveni nule atunci cand procesul tehnologic dintr-unul umed se transforma in unul uscat. Reducerea debitului de apa folosita in procesul tehnologic industrial trebuie sa constituie o grija permanenta a proiectantilor, acest deziderat putandu-se realiza fie odata cu introducerea unei noi tehnologii industriale, fie prin modernizarea unor tehnologii vechi.

Intr-o unitate industriala, reducerea debitelor de ape uzate inseamna, in acelasi timp, si reducerea apei de alimentare, de aceea, ea trebuie privita ca o parte integranta a bunei gospodarii a unitatii, cu consecinte economice avantajoase.

Recircularea apelor uzate conduce in principal la micsorarea debitelor de alimentare si evacuare si, implicit la reducerea impactului negativ asupra statiei de epurare si a mediului bineinteles. Recircularea apei de racire, operatie practicata in numeroase intreprinderi reprezinta exemplul cel mai semnificativ in ceea ce priveste reducerea debitelor.

In unele cazuri, apa uzata poate fi recirculata ca atare, in procese tehnologice care cer o apa de calitate inferioara; de cele mai multe ori insa, este necesara pre-epurarea apei (de exemplu: decantarea si separarea grasimilor) inainte de a fi reintrodusa in circuit. Introducerea recircularii trebuie bine fundamentata inainte de a fi aplicata, deoarece, ca urmare a acesteia, creste uneori concentratia anumitor substante din apa, iar tratarea apei inainte de a fi reintrodusa in circuit este atat de scumpa, incat recircularea devine neeconomica.

Procesele de epurare ale apelor uzate industriale sunt, in general, aceleasi ca pentru apele uzate menajere, adica, in principal procese mecanice si biologice, dar statiile de epurare orasenesti sunt proiectate pentru epurarea unor ape uzate menajere.

Pentru proiectarea statiilor de epurare industriale, cunoasterea caracteristicilor nocive ale apelor uzate reprezinta factorul hotarator, ca si in cazul statiilor de epurare orasenesti. Printre principalele substante nocive ale apelor uzate industriale sunt substantele organice (exprimate prin CBO5), substantele in suspensie, substantele toxice, metale grele etc.


 

1 Ape uzate din industria alimentara

Industria alimentara include fabricile care au ca obiectiv productia de alimente pentru consumul populatiei.

Procesele tehnologice de baza din industria alimentara cuprind in general urmatoarele etape: spalarea materiei prime si indepartarea partilor necomestibile, prepararea produselor comestibile si ambalarea lor.

De la aceste operatii rezulta ape uzate cu incarcare predominant organica, acestea deosebindu-se intre ele prin stadiul mai mult sau mai putin avansat de descompunere al unor substante componente. Apele uzate provin de la transportul si spalarea materiei prime, din procesele tehnologice propriu-zise, de la condens sau de la racire, de la spalarea utilajelor.

Debitele apelor uzate provenite din industria alimentara sunt variabile, uneori apreciabile cantitativ, in functie de diferite ramuri industriale, iar uneori sunt sezoniere pentru o perioada determinata din an. Compozitia lor calitativa este de asemenea variabila intre limite foarte largi.

 1.1. Ape uzate rezultate de la prelucrarea laptelui

            Intreprinderile de colectare si prelucrare a laptelui au profiluri foarte diferite, ele cuprinzand in general operatiile de receptie si imbuteliere, precum si cele de fabricare a untului, a branzeturilor, a laptelui condensat si a laptelui praf, a inghetatei. Modul de formare a apelor uzate este legat de fiecare proces tehnologic in parte.

In unitatile care lucreaza cu lapte proaspat si in cele de imbuteliere, apele uzate (industriale) se compun exclusiv din ape de spalare si de curatire. Aceste ape se produc la receptia laptelui, la curatirea autocisternelor, a sterilizatoarelor si evaporatoarelor; ele contin urme de lapte si produse chimice folosite la curatire si dezinfectie.

Apele uzate formate la prepararea untului sunt bogate in grasimi si saruri nutritive, fiind indicate pentru valorificarea in hrana animalelor.

Ape uzate (industriale) mai rezulta si de la racirea produselor, de la schimbatoarele de caldura de la instalatiile frigorifice sau de la evaporare; apele de racire indirecta nu sunt purificate.

Fabricile de lactate lucreaza, indeosebi, in timpul diminetii; ponderea mare a apelor uzate apare spre sfarsitul zilei, o data cu inchiderea operatiilor de prelucrare a laptelui, la curatirea masinilor, conductelor, recipientilor.

Cantitatile de apa uzata evacuata fiind variabile iar valorificarea produselor secundare inegala, rezulta ca efluentul total de la unitatile de prelucrare a laptelui are o compozitie foarte diferita, deci nu se pot stabili caracteristicile calitative medii ale acestui efluent.

Preepurarea trebuie sa se realizeze, cel putin, in constructii de separare a substantelor grosiere, daca apele uzate se evacueaza in reteaua de canalizare oraseneasca, sau daca acestea sunt trimise la statia de epurare.

Cele mai eficiente procedee de epurare a apelor uzate rezultate in intreprinderile de prelucrarea laptelui sunt cele biologice aerobe sau anaerobe.

1.2. Ape uzate rezultate de la fabricarea berii si maltului

 Fabricile de bere si malt fac parte din categoria industriilor fermentative, care folosesc ca materii prime orzul, porumbul, orezul, graul si hameiul.

Cea mai mare cantitate de ape uzate si impuritati (circa 90 % din totalul apelor uzate si impuritatile evacuate de la fabricarea maltului) rezulta de la operatiile de inmuiere a boabelor de orz.

Apele uzate rezultate de la operatiunile de inmuiere contin zaharuri, gume, saruri minerale, pamant, coji, borhoturi, resturi de hamei, drojdie, detergenti si se caracterizeaza prin: CCO=1302-1932mg/l, CBO5=606-845mg/l, suspensii=100mg/l, substante dizolvate=1512-1695mg/l, azot=20-30mg/l.

La evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor apar degajari de miros neplacut, datorita intrarii rapide in fermentatie a substantelor organice; se produc in acelasi timp si depuneri de materii solide in suspensie, mai ales, daca viteza apei in canalizare este mica.

Procedeele biologice de epurare, precedate de decantarea apelor uzate, se preteaza cel mai bine la epurarea acestor ape uzate, datorita temperaturii lor ridicate(in cele mai multe cazuri). Borhoturile pot fi epurate prin fermentare anaeroba, in bazine de fermentare inchise sau deschise.

1.3. Ape uzate rezultate de la fabricarea alcoolilor prin fermentatie

            Pentru fabricarea alcoolilor prin fermentatie se folosesc, ca materie prima, produse bogate in hidrati de carbon, ca de exemplu: cartofi, cereale, melasa, de zahar, fructele dulci, zerul din lapte; mai pot fi folosite, ca materie prima, lesiile sulfitice de la fabricarea celulozei, din apele rezultate la fabricarea placilor din fibre lemnoase si hidrolizate special obtinute prin tratarea lemnului cu acizi.

Din procesul de productie, reziduurile principale sunt tescovina, formata mai ales din pielite de struguri, seminte, pulpa si drojdie acumulate prin limpezirea vinului in recipiente de fermentare si imbatranire; cand tescovina sau drojdiile sunt folosite pentru fabricarea de rachiuri, apar in plus, drept reziduuri, borhoturile de la distilare.

Borhoturile rezultate la distilarea fermentatelor de tescovina, de drojdii de vin si de fructe pentru obtinerea de rachiuri si spirt sunt reziduurile cele mai nocive in procesele de vinificare.

Datorita continutului ridicat de materii in suspensie, apele uzate de la distilarea vinului au culoarea galben-brun deschis, au o temperatura este ridicata si degaja un miros specific proceselor de vinificatie. Caracteristicile calitative principale ale apelor uzate sunt: materii in suspensie 522mg/l, reziduu total 14000mg/l, materia organica exprimata prin CCO reprezinta 20800mg/l, iar CBO5=9000mg/l, fosfor are o concentratie de 0,2 mg/l, iar azotul de 207mg/l, iar pH are valori intre 3,6-3,8, datorita cantitatii apreciabile de acizi organici.

Procedeele biologice de epurare, precedate de decantarea apelor uzate, se preteaza cel mai bine la epurarea acestor ape uzate, datorita temperaturii lor ridicate(in cele mai multe cazuri). Borhoturile pot fi epurate prin fermentare anaeroba, in bazine de fermentare inchise sau deschise.

1.4. Apele uzate de la abatoare

Apele uzate de la abatoare provin de la operatiile de taiere pe pardoseala de la sacrificare, transarea animalelor, curatirea animalelor sacrificate, jupuirea piei si de blana a animalelor, curatirea corpurilor sau a partilor de corp a animalelor, curatirea si golirea cavitatii abdominale, sararea pieilor si depozitarea pana la expedierea lor la tabacarii sau blanarii, separarea grasimilor necomestibile.

Apele uzate de la abatoare contin fragmente de carne, grasimi, sange, excremente, resturi furajere, maruntaie, par, coarne. Volumul deseurilor si proportia dintre ele variaza in functie de animalele sacrificate si de starea lor de ingrasare. O mare importanta o are recuperarea deseurilor utilizabile(in special sangele) in procesul de epurare a apelor uzate. Sangele de vaca si oaie nu se foloseste in alimentatia umana; el este utilizat ca furaj sau ajunge in apele uzate.

Apele uzate de la abatoare sunt tulburi datorita materiilor coloidale in suspensie datorita coagularii sangelui, a produselor partial descompuse in timpul digestiei si a emulsiei de grasimi. Temperatura apelor uzate este de 30°…40°C, ele avand tendinta de a intra repede in fermentare anaeroba.

Apele uzate de la abatoare trebuie in prealabil trecute prin gratare si site, pentru retinerea corpurilor plutitoare, iar apoi prin separatoarele de grasimi, pentru retinerea acestora; cantitatea de grasimi retinute se poate evalua la 0,1% din greutatea vitelor taiate. Epurarea biologica se poate face in filtre biologice, cu un raport mare de recirculare a apei uzate, in bazinele de namol activ, cu o cantitate mare de namol de recirculare, sau prin folosirea sistemului de membrane.

3 Apele uzate din industria textila

Industria textila include o serie de ramuri sau sectoare diferentiate prin materia prima care se prelucreaza, respectiv in si canepa, bumbac, lana, matase naturala si vegetala si fibre chimice (sintetice).

            O alta caracteristica a proceselor tehnologice din industria textila este aceea ca o parte din ele sunt procese uscate, ca egrenatul bumbacului, teserea, confectionarea, iar altele sunt procese umede, ca topirea tulpinilor de in si de canepa si finisarea, de la care provin si apele uzate.

            Apele uzate contin in general resturi de materie prima si reactivi in proportii si combinatii foarte variate.

            Apele uzate provenite din industria textila, datorita compozitiei in resturi de fibra, coloranti, substante toxice si cantitatii acestora, fac parte din categoriile de ape uzate industriale care pun probleme dificile la evacuare.

4 Apele uzate din sectorul prelucrarii fibrelor vegetale

Fibrele produse in filaturi sunt trimise in sectiile de tesatorii sau tricotaje, unde se realizeaza diferite sorturi de tesaturi sau tricoturi.

In sectiile de preparare pentru tesatorie exista ca proces tehnologic umed albirea si vopsirea fibrelor inainte de tesere, precum si incleierea urzelii in scopul maririi rezistentei in procesul de tesere, de la care rezulta ape uzate.

            Apele uzate provenite de la incleiere sunt in general in cantitati mici si provin de la spalatul bailor de preparare a solutiilor de incleiat; aceste ape contin resturi de amidon, grasimi si glicerina.

            Albirea. Inainte de procesul propriu-zis de albire se procedeaza la descleierea tesaturilor, utilizandu-se in acest scop fie solutii alcaline sau acide, fie fermenti, dupa care tesaturile se spala, rezultand ape uzate ce contin resturi de amidon si produse de hidroliza.

            Procesul propriu-zis consta in fierberea sub presiune a bumbacului in fir sau in tesatura, cu solutii alcaline care contin circa 10-15 g/l soda caustica, pirosulfit de sodiu sub 1 g/l si muianti (alcooli grasi sulfatati).

            Din  procesul de fierbere si albire rezulta ape uzate, puternic incarcate in substante organice.

            Apele uzate rezultate sunt usor colorate in galben, sunt alcaline, au pH intre 8 si 10, si au o incarcare cu substante organice exprimata prin CBO5 cuprinsa intre 50 si 1000mg/l.

            Mercerizarea. Pentru ca produsele textile sa-si pastreze mai mult timp aspectul exterior si pentru  a le mari rezistenta si elasticitatea, se trateaza cu solutii concentrate de soda caustica(300g/l).

            In procesul de mercerizare, apele uzate rezulta de la spalarea tesaturilor sau a firelor tratate.

            Apele uzate rezultate au un pH cuprins intre 11 si 12,5, culoare slab bruna, miros neplacut puternic, o incarcare cu substante organice exprimata prin CBO5 de 200mg/l si un continut de substante toxice.

Vopsirea. In procesul tehnologic de vopsire se formeaza ape uzate la spalarea tesaturilor vopsite, a fibrelor, la prepararea vopselelor, precum si datorita evacuarii la canalizare a bailor de vopsire epuizate. In prima parte a spalarii apele au o concentratie mai mare de impuritati in comparatie cu restul apelor uzate. Impuritatile din apele uzate de vopsit sunt formate din resturi de coloranti, substante ajutatoare si resturi de fibra.

            Aceste ape uzate sunt alcaline, pH = 910, sunt puternic colorate, au miros neplacut, contin de obicei, detergenti, crom, naftoli si au o incarcare cu substante organice exprimata prin CBO5, de 300-500 mg/l.

Imprimarea. In cadrul acestei operatiuni se realizeaza imprimarea diferitelor modele pe tesaturile finisate. In procesul tehnologic se utilizeaza si o serie de substante toxice, ca acetat de crom, ferocianura de potasiu, care insa influenteaza putin calitatea apelor uzate, din cauza concentratiei reduse. Apele uzate contin coloranti, amidon.

Apretarea. Procesul propriu-zis de apretare umeda consta, pe de o parte, in impregnarea cu amidon sau cu alte produse a tesaturilor cu scopul de a le da plinatate, iar pe de alta pateu, in impregnarea cu substante sintetice pentru a le face impermeabile si nesifonabile.

Apele uzate ce se produc se datoreaza spalarii vaselor in care se fac operatiile de impregnat si sunt caracterizate printr-un pH slab acid, slab colorate si un continut de substante caracteristice operatiile de impregnare.

            Apele uzate contin de asemenea amoniac, hidrogen sulfurat, compusi fenolici, crom si detergenti si prezinta o incarcare medie cu substante organice exprimate prin CBO5.

            In general, apele uzate provenite de la prelucrarea bumbacului sunt de 2-3 ori mai greu degradabile  biologic decat cele menajere.

Epurarea apelor uzate provenite de la prelucrarea bumbacului (tesere, finisare) consta in uniformizare-egalizare, preepurare, neutralizare, precipitare chimica (pentru indepartarea culorii si reducerea concentratiilor unor substante chimice) si oxidare chimica (cu aer si clor, pentru apele uzate care contin coloranti si substante chimice). Epurarea biologica se realizeaza, de cele mai multe ori, in bazine cu namol activ.

5 Apele uzate de la fabricarea unor produse reprezentative ale valorificarii superioare a lemnului

            Materia prima pentru producerea placilor fibrolemnoase este lemnul de rasinoase si cel de fag.

            In procesul de fabricatie lemnul este aschiat in tocatoare, iar aschiile obtinute sunt depozitate in silozuri speciale, de unde sunt introduse in defibratoare. Continutul de umiditate a aschiilor de lemn este de mare importanta in operatia de defibrilare. Defibrilarea se realizeaza la o temperatura de 150 – 180° C. In timpul defibrilarii, care dureaza 1 – 3 min se produce o scadere a pH-ului si o hidroliza a polizaharidelor. Dupa defibrare, pasta obtinuta este amestecata cu apa pentru a obtine consistenta necesara. Astfel, de la un continut de apa de 60% se ajunge, dupa adaosul de apa in pasta, la un continut de 94—96%. Pasta se introduce apoi in instalatiile de rafinare, dupa atingerea unui grad de macinare cerut de tehnologia de fabricatie. Dupa rafinare, masa fibroasa, care trebuie sa contina 98% apa, este pom­pata catre masina de deshidratare; inainte de a ajunge in aceasta, pasta este tratata cu albumina de sange si emulsie de parafina, care au rolul de a incleia pasta, si cu sulfat de aluminiu sau acid sulfuric, care corecteaza pH-ul acesteia. Albumina de sange fiind o materie prima foarte scumpa si foarte greu de procurat, se inlocuieste treptat, in tara noastra, cu rasini fenol-formaldehidice. Masa fibroasa incleiata, cu o consistenta de 1,5%, este trecuta la masina de deshidratare. Consistenta placilor umede ce ies din masina de deshidratare este de 40%. Acestea sunt trecute apoi la sectia de presare-uscare.

Apele uzate colectate de la masina de deshidratat sunt partial refolosite in procesul de fabricatie; apele ramase sunt evacuate la canal.

In procesul de prelucrare a ma­terialului lemnos, in scopul obtinerii de furnire si placaje, operatia in care se formeaza cantitatea cea mai mare de ape uzate este tratarea termica a bustenilor. Prin tratament termic se asigura o plasticitate buna a lemnului, se inlatura lemnului, se inlatura ruperea sau plesnirea furnirului in momentul taierii si desfasurarii, se impiedica uzura prematura a cutitelor ce taie lemnul in procesul de fabricatie si se reduce consumul de energie electrica. Plastificarea se realizeaza prin incalzirea bustenilor in mediu umed la o anu­mita temperatura. Temperatura trebuie aleasa astfel incat sa nu influenteze calitatea lemnului. O temperatura prea ridicata poate modifica rezistenta mecanica a lemnului si produce desprinderea fibrelor, iar o temperatura prea scazuta mareste durata de tratare si deci reduce capacitatea instalatiilor de tratare. Durata de tratare depinde de greutatea specifica a materialului lemnos, de diametrul bustenilor si de umiditatea lemnului.

De la fabricarea furnirului si placajelor mai rezulta ape uzate de la spalarea periodica a cazilor ce contin agenti de incleiere. Aceste ape se evacueaza in canalizare si se amesteca cu apele menajere ale fabricii.

De importanta redusa sunt apele uzate provenite de la fabricarea placilor aglomerate din lemn (PAL). Aceste ape provin de la spalarea cazilor ce contin agenti de incleiere. Cantitatea acestor ape depinde de dimensiunea cazilor, intrucat datorita compozitiei lor si a debitului mic ele nu reprezinta surse de impurificare importanta. Aceste ape pot fi amestecate cu apele menajere ale fabricii sau cu cele menajere orasenesti, cu atat mai mult cu cat evacuarea la canalizare se face periodic.

Apele uzate evacuate din procesul de fabricatie a placilor fibrolemnoase contin:

·  substante organice provenite din masa lemnoasa, ca: suspensii, solutii coloidale si substante dizolvate (acizi volatili, in special acid acetic si formic, acizi nevolatili, mono- si polizaharide). In conditiile din tara noastra, cantitatea de substante organice dizolvate in procesul de defibrare reprezinta 13-16% din masa lemnoasa; la o fabrica cu o productie de PFL de 125 t/zi ce foloseste drept materie prima lemnul de fag, cantitatea de substante organice dizolvate zilnic in apele uzate este de circa 16—20 t/zi;

·  substante adaugate in cursul procesului de fabricatie sub forma de suspensii si solutii coloidale (albumina de sange, emulsie de parafina, rasini fenolice) sau substante dizolvate (sulfat de aluminiu).

Apele uzate evacuate de la o fabrica de PFL cu o productie de placi de 100 t/zi cu un debit de 4500 mc/zi, sunt tulburi, colorate in galben-brun, au un miros accentuat de lemn si sunt acide. Suspensiile constau atat din fibre de lemn de dimensiuni mai mari, care sedimenteaza mai usor, cat si din suspensii fine mai greu decantabile. Apa uzata are o incarcatura puternica de natura organica fiind exprimata prin valori ridicate ale consumului de biochimic de oxigen si ale oxidabilitatii.

 Influenta acestor ape asupra receptorului se manifesta prin consumarea oxigenului dizolvat in apa, datorita aportului considerabil de substante organice. In mod accidental, aceste ape uzate pot contine si produsi toxici, ca: fenoli. Apele uzate provenite de la fabricile de PFL nu pot fi evacuate in receptori fara o epurare prealabila.

Apele uzate contin cantitati mari de suspensii(500mg/l), in special de natura organica impunandu-se folosirea unor precedee de epurare mecanica. Procedeele de epurare mecanica folosite sunt: decantarea fara coagulanti, decantarea in prezenta unor coagulatori, filtrarea si flotatia cu sau fara recuperarea fibrelor.

Cel mai eficient procedeu de epurare mecanica este considerat procedeul de decantare cu coagulanti (sulfat de aluminiu si silice activa ) si o neutralizare cu lapte de var.

6 Ape uzate de la sectiile de acoperiri si tratamente galvanice de suprafata

Procesul tehnologic in sectiile de acoperiri metalice si tratamente de suprafata poate fi impartit in doua faze principale: operatii pregatitoare si operatii propriu-zise de acoperire si tratament, fiecare dintre ele urmate de operatii de spalare pentru indepartarea precipitatelor si finisarea suprafetelor tratate.

Operatiile pregatitoare sunt: degresarea si decaparea. Degresarea chimica in solventi organici nu produce ape uzate. Dupa degresarea pieselor acestea se spala cu apa calda (60-90°C) si apa rece. Apele de spalare cu evacuare continua au un caracter slab alcalin si prezinta urme de grasimi si suspensii, care depun sub forma de namoluri, in special la piesele metalice care au fost protejate cu grasimi minerale.

Dupa decapare, piesele sunt spalate fie prin stropire cu apa sau alcalii, fie prin scufundare. Din procesul de decapare rezulta solutii uzate de decapare si ape de spalare. Solutiile uzate de decapare se evacueaza periodic, ele continand acid sulfuric sau clorhidric si saruri, precum si cantitati reduse de inhibitori. Apele de spalare calde si reci cu evaporare continua contin solutii diluate de decapare, compozitia acestor ape variind in functie de procesul tehnologic adoptat.

Procedeul de baza in acoperirea suprafetelor care intereseaza din punct de vedere al apelor uzate este procedeul electrolitic, care se realizeaza prin acoperiri galvanice si de contact. Dupa operatiile propriu-zise, piesele se spala cu apa curata (cu duritate redusa sau demineralizata), calda si rece. Substantele chimice utilizate in acoperirile metalice, fiind deosebit de valoroase, solutiile uzate se regenereaza prin diferite procedee, evacuarea completa a bailor ajungand sa se faca, uneori, o data pe an.

Pentru tratamentele de suprafata se folosesc procedee termice, electrochimice si chimice. Procedeele termice nu produc ape uzate impurificate. Procedeele electrochimice si chimice utilizeaza solutii alcaline sau acide cu concentratii care variaza de la caz la caz. Solutiile de electroliti se evacueaza foarte rar, ele regenerandu-se periodic. Dupa operatia de tratament de suprafata se face spalarea pieselor cu apa.

Din procesele tehnologice de acoperiri si tratamente de suprafata prin galvanizare rezulta, in final, doua categorii de ape uzate:

-        solutiile concentrate epuizate, de volume mici si concentratii relativ inca mari, cu evacuare periodica;

-        apele de spalare cu evacuare continua sau cu intermitente mici, avand volume mari de apa si concentratii reduse.

Apele uzate din atelierele galvanice se prezinta sub forma de solutii relativ concentrate, provenind din evacuarea bailor epuizate, cu descarcari intermitente, sau sub forma de ape de spalare cu concentratii reduse, cu evacuare in general in emisar. Substantele impurificatoare au, in majoritatea cazurilor, un caracter toxic foarte puternic, care chiar in cazul incercarii de diluare, nu asigura posibilitatea descarcarii lor in mod continuu in emisar.

Apele uzate continand impuritati mecanice sunt formate din suspensii grosiere (nisip, praf) care nu ridica probleme deosebite in ceea ce priveste retinerea lor, precum si namoluri coloidale constituite in special din hidroxizi metalici, rezultate in urma operatiilor de neutralizare, si care, constituie un pericol deosebit pentru procesul de epurare.

Apele de spalare a pieselor dupa decapare sunt toxice atat datorita continutului in acizi, cat si a continutului in metale grele. Fierul, in cantitati reduse, este favorabil actiunii de floculare a coloizilor din apele uzate, dar in cantitati mari creeaza dificultatea in tehnica epurarii biologice. In aceeasi situatie se prezinta si aluminiul provenit de la operatiile de anodizare.

Acidul fosforic si fosfatii inclusi ca elemente de baza in decaparea fierului si fosfatarea unor metale ca zincul si cadmiul, precum si la operatiile de lustruire anodica, nu sunt toxici, dar in cantitati mari provoaca fenomene de nedorit, ca de exemplu dezvoltarea peste masura a algelor si a plantelor acvatice, care pot obtura instalatiile si conductele.

Apele uzate din industria metalurgica prelucratoare; de la sectiile de acoperiri metalice si tratamente superficiale ale metalelor feroase rezulta ape uzate, avand ca impurificator principal cianul. indepartarea cianului se poate face prin evaporarea apei uzate in iazuri, unde cianurile se oxideaza in contact cu aerul atmosferic - solutie costisitoare, prin oxidare catalitica sau prin colorare alcalina cu clor gazos. Uneori, se recurge si la recuperarea cianurilor.

De la sectiile de acoperiri metalice si tratamente superficiale ale metalelor neferoase, rezulta ape uzate acide, cu continut de metale toxice (cianuri, crom etc.). Metodele de tratare a apelor acide si impurificate cu cianuri au fost prezentate anterior. Cromul este indepartat prin metoda reducerii si precipitarii ulterioare. Cuprul, zincul si nichelul sunt indepartate prin precipitare cu lapte de var.

7 Apele uzate de la spalatorii auto, service-uri auto si statii de distributie carburanti

7.1 Spalatorii auto

Apele uzate rezultate in urma activitatii de spalatorie auto contin in special: materii in suspensie, detergenti, produse petroliere. Instalatiile de preepurare au in componenta lor elemente care au rolul de a retine materiile in suspensie (desnisipator sau decantor) si eventualul produs petrolier (separator de produse petroliere).

Unele instalatii de preepurare au prevazute sisteme de recirculare a apei in vederea economisirii acesteia.

7.2. Distributie produse petroliere

            Apele uzate provin din apele pluviale din jurul pompelor unde au avut loc scapari accidentale de carburant.

            Aceste ape sunt colectate de rigole construite in jurul pompelor, preepurate prin intermediul unui separator de produse petroliere si evacuate de obicei in canalizarea pluviala a orasului sau direct in ape de suprafata.

7.3. Service-uri auto

Apele uzate provin din poluare accidentala cu ulei uzat si substante petroliere atat inainte cat si in timpul reparatiei autovehiculelor;

Unitatile de service auto trebuie sa detina instalatii de preepurare adecvate si un plan bine definit de prevenire a poluarii accidentale in conformitate cu legislatia in vigoare.

8 Ape uzate provenite de la transporturi

Apele uzate contin in special: materii in suspensie, detergenti, produse petroliere. Instalatiile de preepurare au in componenta lor elemente care au rolul de a retine materiile in suspensie si eventualul produs petrolier.

Apele uzate rezultate in urma activitatii de reparatii – poluare accidentala cu ulei uzat si substante petroliere atat inainte cat si in timpul reparatiei autovehiculelor.

Principiul „Poluatorul Plateste”

Evacuarea in reteaua de canalizare sau direct in statiilor de epurare a apelor uzate, care prin cantitatea, continutul, dimensiunea sau combinarea reziduurilor si substantelor de orice natura si in orice stare (solida, lichida, gazoasa, in suspensie sau coloidala) degradeaza constructiile si instalatiile retelei de transport ale statiilor de epurare si ale echipamentelor asociate, precum si in cazul in care diminueaza capacitatea de transport si/sau perturba procesele de epurare din statiile de epurare, atrage in sarcina utilizatorului suportarea costurilor suplimentare pentru refacerea sistemului de canalizare si epurare afectat, precum si pentru optimizarea statiilor de epurare, in cuantumul stabilit prin Normele Metodologice de aplicare  a principiului „Poluatorul Plateste”.

Principiul „Poluatorul Plateste”este inspirat din teoria economica potrivit careia costul social extrern care insoteste productia industriala trebuie sa fie internalizat, adica luat in calcul de catre agentii economici in costurile lor de productie. In sens larg, principiul vizeaza imputarea poluatorului a costului social al poluarii pe care o genereaza.

Principiul semnifica o internalizare partiala a costurilor, care permite, impunerea de taxe ori redevente de depoluare la poluatori, fara ca depoluarea sa fie suportata de ansamblul colectivitatilor.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
 PROIECT DIDACTIC Grupa: mijlocie Expresie grafica si plastica Rochita
 TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
 Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii Ericsson Telecommunication Romania - Managementul Afacerilor prin Proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 LUCRARE DE ATESTAT - TABLOURI BIDIMENSIONALE
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 PROIECT ATESTAT STRUNGAR - Strung frontal


Ape de suprafata
MASURI DE COMBATERE A POLUARII SOLURILOR
Salubrizarea localitatilor
CADRUL CONCEPTUAL SI LEGISLATIV AL AUDITǍRII SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
Poluanti organici persistenti
Determinarea umiditatii solului prin metoda gravimetrica
DETERMINAREA ALCALINITATII PROVOCATA DE CARBONATII ALCALINI (ALCALINITATEA PERMANENTA) A SOLURILOR
Epurarea apelor industriale uzate prin schimb ionic
Proiesc Tehnician Ecolog si Protectia Calitatii Mediului - POLUAREA ATMOSFERICA
Epurarea apelor industriale uzate prin spumare

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Ecologie mediu.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.