Clasificarea deseurilor periculoase

Clasificarea deseurilor periculoase

Deseurile periculoase sunt, conform Conventiei de la Basel (1989) si Conventiei de la Bamako (1991), acele deseuri care prezinta una sau mai multe din urmatoarele caracteristici: sunt explozive, inflamabile, oxidante, otravitoare, infectioase, corozive, toxice.

1. Tipuri de deseuri periculoase:

Y₀ - toate deseurile continand sau care sunt contaminate cu radionucleizi;

Y₁ - deseurile clinice provenite din spitale, centre medicale si clinice;

Y₂ - deseurile din producerea si prepararea produselor farmaceutice;

Y3 - deseurile farmaceutice, droguri si medicamente;

Y4 - deseurile din producerea si utilizarea produselor bioacide si fitofarmaceutice;

Y5 - deseurile din fabricarea si utilizarea chimicalelor pentru conservarea lemnului;

Y6 - deseurile din fabricarea si utilizarea solventilor organici;

Y₇ - deseurile din operatiuni de tratamente termice continand cianuri;

Y₈ - deseuri de uleiuri minerale neutilizate in scopul original;

Y₉ - deseuri de amestecuri uleiuri/apa, hidrocarburi/apa, emulsii;

Y₁₀ - deseuri continand sau care sunt contaminate cu bifenili policlorinati, si/sau terfenili policlorinati, si/sau bifenili polibrominati;

Y₁₁ - deseuri provenind din rafinare, distilare sau tratament pirolitic;

• Y₁₂ -  deseurile din producerea si utilizarea cernelurilor, vopselelor, pigmentilor, lacurilor;
• Y₁₃ -  deseuri din producerea si utilizarea rasinilor, cauciucului, plastifiantilor, adezivilor;
• Y₁₄ - deseuri chimice din activitati de cercetare sau didactice noi sau cu efect necunoscut;

• Y₁₅ - deseuri de natura exploziva;
• Y₁₆ - deseuri din producerea si utilizarea chimicalelor fotografice si materialelor de procesare;

• Y₁₇ - deseuri din tratarea de suprafata a materialelor si plasticelor;
• Y₁₈ - deseurile rezultate din operatiunile de depunere a deseurilor industriale.

2. Constituienti responsabili de caracterul periculos al deseurilor

Sunt clasificati de la Y₁₉ la Y₄₄ :

• carbonili de metale;
• beriliu si compusi de beriliu;
• compusii cromului hexavalent;
• compusii de cupru;
• compusii de zinc;
• elemente si compusii lor: arseniu, seleniu, cadmiu, stibiu, telur, mercur, thaliu, plumb, compusii fluorinei organice, exceptand fluorura de calciu;
• cianuri organice;
• solutii acide sau acizi in stare solida;
• solutii bazice sau baze in stare solida;
• azbest (praf sau fibre);
• compusii fosforului organic;
• cianuri organice;
• fenoli si compusi ai fenolului
• eteri;
• solventi organici halogenati;
• solventi organici excluzand solventii halogenati;
• produse din familia dibezofuram policlorinat;
• compusi organohalogeni, altii decat substantele mentionate in acest paragraf.

3. Clasificarea deseurilor radioactive

In functie de nivelul radioactivitatii, deseurile pot fi clasificate in:

a) deseuri cu radioactivitate scazuta

b )deseuri cu radioactivitate medie

c) deseuri cu radioactivitate ridicata;

Daca tinem seama de faptul ca substantele radioactive isi reduc in timp radioactivitatea (Hmp ce variaza intre cateva secunde si cateva sute de mii de ani), deseurile radioactive mai pot fi clasificate in:

a) deseuri cu viata lunga, avand perioada de injumatatire mai mare de 30 de ani;

b)    deseuri cu viata scurta.

Metodele de gestiune si de stocare a deseurilor radioactive trebuie sa fie adaptate la natura acestora si la durata radioactivitatii lor. Din acest punct de vedere, conform programului RADWASS[3] al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (I.A.E.A.) se pot distinge trei tipuri de deseuri radioactive:

3.1. Deseurile foarte slab radioactive

Deseurile foarte slab radioactive (EW) au radioactivitatea destul de apropiata de cea naturala, dar pot avea efecte greu de prevazut pe termen lung. Mari cantitati de deseuri lichide ca: apa de racire si produsele activate in sistemul de racire, sunt depozitate prin dilutie si dispersie. Cu toate ca nivelul radioactiv este scazut, unele organisme pot concentra anumite elemente radioactive.

3.2. Deseuri de joasa si medie radioactivitate

Deseuri de joasa si medie radioactivitate (L.I.L.W) se subdivid in:

- deseuri cu viata scurta (SL sau deseuri A, conform terminologiei franceze);

- deseuri cu viata scurta (L.L. sau deseuri B).

Deseurile de tip SL→A devin inofensive in mai putin de 300 de ani si provin din centrale nucleare, spitale, industria agroalimentara, laboratoare de cercetare, etc. Deseurile de tip L.L.→B  provin in special din instalatiile de retractare a combustibilului.

3.3. Deseuri cu radioactivitate ridicata

Deseuri cu radioactivitate ridicata (HLW sau deseuri C), sunt reprezentate in special de combustibilul uzat dupa retractare. Aceste deseuri sunt extrem de periculoase datorita prezentei unor izotopi foarte activi biologic, cum ar fi: Sr-90, Cs-137, Pu-239. Radioizotopii trebuie izolati de mediul biologic pentru o perioada de cel putin 20 de ori perioada de injumatatire.